BusinessMagazin

Tag: integrare

  • Samsung a lansat Galaxy S8: cum arată, ce specificaţii are şi când va fi disponibil

    Disponibil în două versiuni, de 5.8 inchi şi 6.2 inch, Infinity Display-ul şi design-ul fără margini formează o suprafată netedă, fără butoane sau margini dure. Design-ul compact al noului Galaxy S8 permite utilizarea acestuia cu o singură mână, iar cu ajutorul stratului Corning® Gorilla® Glass 5 atât pe partea frontală, cât şi pe partea din spate, asigurând durabilitate.

    Noul Galaxy S8 este echipat cu o cameră frontală de 8MP F1.7 cu funcţia smart autofocus. Camera principală de 12MP F1.7 cu tehnologie dual-pixel ajută în condiţii de luminozitate scăzută, zoom şi fotografii anti-blur, având procesare îmbunătăţită a imaginilor. Galaxy S8 este primul din industrie care dispune de un procesor 10nm, având o viteză îmbunătăţită şi eficienţă maximizată. De asemenea, suportă până la 1Gbps prin intermediul funcţiilor integrate gigabit LTE şi gigabit Wi-Fi ready. De asemenea, Galaxy S8 are integrată platforma Samsung Knox, o platformă de securitate. Mai mult decât atât, Samsung Galaxy S8 oferă o selecţie vastă de tehnologii biometrice, ce includ scanarea amprentei, scanarea irisului şi recunoaşterea facială.

    Noul Galaxy S8 va include şi următoarele specificaţii Galaxy: rezistenţă la apă şi praf, suport MicroSD până la 256GB, always-on display, încărcare wireless şi fast-charging.

    Galaxy S8 va fi disponibil spre vânzare în Europa începând cu 28 Aprilie. Va fi disponibil în culori precum Midnight Balck, Orchid Gray şi Arctic Silver. Comenzile în avans pentru Galaxy S8 încep imediat, clienţii care comandă înainte de 19 aprilie urmând să beneficieze de livrare cu 8 zile mai devreme înainte de disponibilitatea comercială a dispozitivului, în funcţie de stoc.

  • Românii vor avea o nouă SĂRBĂTOARE NAŢIONALĂ

    “Sfatul Ţării de la Chişinău a hotărât, pe 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România. Acest act istoric a deschis procesul Marii Uniri, finalizat cu Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, când românii din Transilvania, Banat, Maramureş şi Crişana au decis, la rândul lor, Unirea cu ţara, evenimentul de constituire a statului român modern al cărui centenar îl vom sărbători anul viitor”, se precizează într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

    În comunicat se mai spune că “România rămâne pe deplin angajată în sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova”, precizându- se că “integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă, conform Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării, un obiectiv naţional de politică externă, acesta fiind asumat formal inclusiv în Declaraţia privind instituirea unui Parteneriat Strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova din anul 2010”.

  • Cea mai puternică LOVITURĂ pentru România de la integrarea în UE încoace. Merkel i-a dat personal vestea lui Iohannis. „Este o soluţie IN EXTREMIS”

    În declaraţia de presă susţinută după reuniunea Consiliului European, preşedintele României s-a dovedit (cum, din păcate, anticipam) de o seninătate dezarmantă.

    ”Nu s-a discutat viitorul Uniunii Europene, ci s-a discutat textul care va fi, cu siguranţă, semnat la Roma, un text care subliniază realizările Uniunii de până acum, care arată nivelul de ambiţie pentru viitor”. Păi, textul care va fi semnat pe 25 martie la Roma tocmai despre viitorul Uniunii Europene vorbeşte, chiar dacă înecat în festivismele care ţin de a 60-a aniversare. 

    Află aici care este cea mai puternică LOVITURĂ pentru România de la integrarea a în UE încoace. Merkel i-a dat personal vestea lui Iohannis. „Este o soluţie IN EXTREMIS”

  • Câţi bani a dat şi câţi a luat România de la Uniunea Europeană, în 10 ani de la aderare

    Potrivit ultimelor date publicate de Ministerul Finanţelor, 40,8 miliarde de euro sunt banii primiţi de la Uniune între 2007 şi 2016 şi 13,8 miliarde de euro reprezintă contribuţia ţării la bugetul comun, cu un sold pozitiv, aşadar, de 27 de miliarde de euro, bani care au mers în toate zo­nele economiei: fermierii au primit 8,9 mi­­li­arde de euro pentru subvenţii agri­cole; în dezvoltarea rurală (canalizări şi drumuri la sate, în special) au mers aproape 8,6 miliarde de euro, fondurile structurale şi de coeziune (drumuri naţionale, căi ferate, sprijin pentru companii private, refacerea infrastruc­turilor instituţionale) au înghiţit peste 17 miliarde de euro, în vreme ce alte 2 miliarde de euro au fost cheltuite în alte forme de sprijin.

    Din cele 40 de miliarde de euro primite de la UE, 37 de miliarde de euro au venit pentru proiectele cu­prin­se în exerciţiul financiar 2007 – 2013 şi 3,8 mi­li­arde de euro pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020.

    Or, aici începe o nouă discuţie pentru că sunt peste trei ani de la debutul exerciţiului financiar 2014 – 2020, iar România nu are puse la punct mecanismele pentru atragerea celor peste 32 de miliarde de euro (fondurile structurale şi rurale) alocate ţării pentru acest interval, singurele fonduri nesupuse stresului fiind cele 8 miliarde de euro subvenţii agricole, scrie Ziarul Financiar.

  • Câţi bani a dat şi câţi a luat România de la Uniunea Europeană, în 10 ani de la aderare

    Din cele 40 de miliarde de euro primite de la UE, 37 de miliarde de euro au venit pentru proiectele cu­prin­se în exerciţiul financiar 2007 – 2013 şi 3,8 mi­li­arde de euro pentru exerciţiul financiar 2014 – 2020.

    Or, aici începe o nouă discuţie pentru că sunt peste trei ani de la debutul exerciţiului financiar 2014 – 2020, iar România nu are puse la punct mecanismele pentru atragerea celor peste 32 de miliarde de euro (fondurile structurale şi rurale) alocate ţării pentru acest interval, singurele fonduri nesupuse stresului fiind cele 8 miliarde de euro subvenţii agricole, scrie Ziarul Financiar.

  • Eximtur Business, creştere de 16% a vânzărilor în 2016

    Creşterea afacerilor Eximtur pe segmentul business travel, activitate care a ajuns să genereze 69% din totalul vânzărilor companiei în anul 2016, a determinat decizia managementului companiei de a adera la o reţea globală de travel management care să sprijine compania în plan internaţional şi pe care să o reprezinte în România. 

    „Afilierea la Uniglobe ne oferă accesul la un sistem internaţional mai performant de management al călătoriilor cu scop de afaceri. Deschiderea spre tehnologie de vârf, programe informatice şi sisteme de rezervări care optimizează preţuri şi tarife, gestionarea mai operativă a solicitărilor clienţilor, accesul la furnizori atent selectaţi şi validaţi de reţeaua globală, sunt principalele avantaje ale afilierii la Uniglobe şi le vom transpune în servicii mai bune oferite clienţilor noştri corporate.” declară Lucia Nora Morariu, CEO Eximtur.

    Echipa diviziei este formată din 35 consultanţi specializaţi care deservesc 120 de clienţi corporate şi îşi desfăşoara activitatea în patru centre aflate in Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Sibiu. Dintre evenimentele importante, în a căror organizare s-a implicat Eximtur Business anul trecut, reprezentanţii companiei menţionează Festivalul Internaţional de Film Transilvania – TIFF şi Festivalul Internaţional Interferenţe, ambele cu sute de participanţi români şi străini. 

    „Suntem încântaţi să-i urăm bun venit noului nostru partener, Eximtur, în reţeaua noastră de parteneri internaţionali, aflată în creştere. Acest parteneriat este avantajos pentru ambele părţi. Sfera noastră de acţiune la nivel global va aduce avantaje semnificative companiei Eximtur şi clienţilor săi, în timp ce notorietatea puternică pe care o are Eximtur în România va consolida recunoaşterea brandului nostru pe plan local.” spune Derek Hearl-Maunder, Preşedinte Uniglobe pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

    Compania de călătorii Eximtur, înfiinţată în 1993, deţine 28 de agenţii proprii şi francizate, în 19 oraşe din România. Activitatea companiei este organizată în patru divizii: business travel şi organizare evenimente, leisure travel, incoming şi şcoala de turism. La finalul anului 2016, compania Eximtur, cu un număr de 156 angajaţi,  a înregistrat în 2016 o cifră de vânzări de 47 de milioane de euro  şi un profit de 300.000 de euro. 

  • Eximtur Business, creştere de 16% a vânzărilor în 2016

    Creşterea afacerilor Eximtur pe segmentul business travel, activitate care a ajuns să genereze 69% din totalul vânzărilor companiei în anul 2016, a determinat decizia managementului companiei de a adera la o reţea globală de travel management care să sprijine compania în plan internaţional şi pe care să o reprezinte în România. 

    „Afilierea la Uniglobe ne oferă accesul la un sistem internaţional mai performant de management al călătoriilor cu scop de afaceri. Deschiderea spre tehnologie de vârf, programe informatice şi sisteme de rezervări care optimizează preţuri şi tarife, gestionarea mai operativă a solicitărilor clienţilor, accesul la furnizori atent selectaţi şi validaţi de reţeaua globală, sunt principalele avantaje ale afilierii la Uniglobe şi le vom transpune în servicii mai bune oferite clienţilor noştri corporate.” declară Lucia Nora Morariu, CEO Eximtur.

    Echipa diviziei este formată din 35 consultanţi specializaţi care deservesc 120 de clienţi corporate şi îşi desfăşoara activitatea în patru centre aflate in Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara şi Sibiu. Dintre evenimentele importante, în a căror organizare s-a implicat Eximtur Business anul trecut, reprezentanţii companiei menţionează Festivalul Internaţional de Film Transilvania – TIFF şi Festivalul Internaţional Interferenţe, ambele cu sute de participanţi români şi străini. 

    „Suntem încântaţi să-i urăm bun venit noului nostru partener, Eximtur, în reţeaua noastră de parteneri internaţionali, aflată în creştere. Acest parteneriat este avantajos pentru ambele părţi. Sfera noastră de acţiune la nivel global va aduce avantaje semnificative companiei Eximtur şi clienţilor săi, în timp ce notorietatea puternică pe care o are Eximtur în România va consolida recunoaşterea brandului nostru pe plan local.” spune Derek Hearl-Maunder, Preşedinte Uniglobe pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

    Compania de călătorii Eximtur, înfiinţată în 1993, deţine 28 de agenţii proprii şi francizate, în 19 oraşe din România. Activitatea companiei este organizată în patru divizii: business travel şi organizare evenimente, leisure travel, incoming şi şcoala de turism. La finalul anului 2016, compania Eximtur, cu un număr de 156 angajaţi,  a înregistrat în 2016 o cifră de vânzări de 47 de milioane de euro  şi un profit de 300.000 de euro. 

  • MedLife continuă extinderea, achiziţionând opt centre medicale din Dâmboviţa şi Ilfov

    MedLife, liderul pieţei de servicii medicale private din România, anunţă achiziţionarea pachetului majoritar de 80% din Almina SRL, companie de servicii medicale prezentă pe piaţa din Dâmboviţa şi Ilfov cu opt centre medicale, potrivit unui comunicat de presă transmis de companie.

    Almina SRL are o activitate de 20 de ani pe piaţa locală şi este cel mai mare operator medical din judeţul Dâmboviţa. Compania are în componenţă opt centre medicale – cinci în Târgovişte, două în Pucioasa şi unul în Buftea – şi două laboratoare (Târgovişte şi Buftea), oferind pacienţilor săi servicii integrate de ambulator, imagistică şi analize de laborator.  Cele opt unităţi sunt dotate cu echipament medical performant şi au la dispoziţie o echipă medicală cu peste 125 de specialişti.

    Potrivit reprezentanţilor companiei achiziţionate, Almina SRL a înregistrat la nivelul primelor 9 luni ale anului 2016 o cifră de afaceri de aproximativ 1,3 milioane de euro.

    “Această achiziţie marchează intrarea MedLife într-o nouă zonă geografică a României, contribuind implicit la consolidarea poziţiei la nivel naţional. Totodată, acest nou proiect aduce în portofoliul nostru cea de a 14-a achiziţie de companii. În perspectivă avem în plan să continuăm politica de creştere prin achiziţii”, a declarat Mihai Marcu, Preşedinte şi CEO al MedLife.

    “Acest parteneriat reprezintă pentru noi o oportunitate de dezvoltare a afacerii, un pas important în evoluţia companiei prin integrarea proceselor şi capturarea economiei de scară şi ne bucurăm să devenim parte a celui mai mare operator de pe piaţa serviciilor medicale private din România”, a declarat doctor Lavinia Ionescu, fondatoarea Almina SRL.

    Achiziţionarea pachetului majoritar Almina SRL reprezintă cea de-a 14-a achiziţie derulată până acum de grupul MedLife, ultimele patru având loc în mai puţin de un an, Centrul Medical Panduri fiind ultima achiziţie încheiată.

    MedLife este cel mai mare furnizor de servicii private de sănătate din România. Compania operează cea mai extinsă reţea de clinici, una din marile reţele de laboratoare medicale, spitale generale şi specializate şi are cea mai mare baza de clienţi pentru Pachete de Prevenţie în Sănătate din ţară. Este, de asemenea, din punct de vedere al vânzărilor, una dintre marile companii private de sănătate din Europa Centrală şi de Est, conform informaţiilor publice disponibile Grupului MedLife.

    De-a lungul istoriei sale, MedLife si companiile pe care acesta le controlează au avut peste 5 milioane de pacienţi unici, echivalent cu aproximativ unul din patru români. În perioada mai – iulie 2016, clinicile Grupului au oferit servicii în medie la 8.300 de pacienţi zilnic, iar laboratoarele sale au efectuat, în meie, peste 28.000 de teste pe zi

    Acţiunile emise de MedLife SA sunt admise la tranzacţionare pe piaţa reglementată la vedere administrată de Bursa de Valori Bucureşti, Categoria Premium, având simbolul de tranzacţionare ″M″.

  • 2+0+1+7=10 ani de UE

    Ce efecte economice a avut primul deceniu petrecut în Uniunea Europeană? Cum s-a schimbat societatea românească în acest timp? Dar modul în care se face business? Cine a câştigat şi cine a pierdut? Care sunt aşteptările pentru viitorul apropiat şi mai îndepărtat din ecuaţia integrării? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care Business Magazin a încercat să găsească răspuns, lansând întrebări deopotrivă pentru reprezentanţi ai mediului de afaceri şi analişti.

    Uniunea Europeană a fost creată în 1993 odată cu semnarea Tratatului de la Maastricht, atunci în componenţă aflându‑se Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie, Irlanda, Danemarca, Spania şi Portugalia. Însă sub o formă sau alta, alianţa din aceste state membre există încă din perioada care a urmat celui de-al doilea război mondial, când şase state au format Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului şi Comunitatea Economică Europeană. În deceniile următoare, Uniunea Europeană s-a lărgit prin aderarea unor noi state membre. În 2004 a avut loc cea mai mare extindere a UE, când zece state – Cipru, Malta, Ungaria, Polonia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia – s-au alăturat uniunii.

    Trei ani mai târziu a avut loc şi aderarea Bulgariei şi României. Ţara noastră şi-a câştigat statutul de stat asociat în 1995, după ce a depus candidatura la aderare, iar în 1997, după primirea acceptului din partea Consiliului European, România a primit finanţare pentru îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga; negocierile pentru aderare au început la Helsinki în 2000 şi se refereau la reforme instituţionale, economice şi sociale. În 2005 s-a desfăşurat ceremonia de semnare a tratatului de aderare, care a intrat în vigoare în 2007.

    Aveam 17 ani când România a aderat la Uniunea Europeană şi chiar dacă nu am înţeles impactul evenimentului, ştiam că este un moment important, ce marca un punct în istoria ţării, şi mai mult, deschidea porţile României către „occidentul” mult dorit. La 10 ani distanţă, după ce economia românească a trecut printr‑un boom şi o criză, economia locală se află pe o pantă de creştere spectaculoasă, cea mai mare din UE.

    Majoritatea indicatorilor arată că efectele integrării au fost pozitive; prognozele pentru 2017 sunt optimiste, însă stau sub rezerva evoluţiilor ce pot fi generate de tensiunile cauzate de Brexit. În plus, tot mai multe semne de întrebare apar în legătură cu rămânerea Franţei şi Italiei în Uniune.

    Cu toate acestea, românii rămân eurooptimişti, cum au fost încă de la aderare. În prezent, potrivit celui mai recent sondaj Euromonitor, majoritatea românilor au încredere în UE (52%, faţă de 36% media europeană), mai mult decât în propriul guvern (29% în România, faţă de 31% media europeană). De asemenea, majoritatea românilor au o percepţie pozitivă cu privire la UE, 36% una neutră, iar 13% una negativă.

    Pe plan european, procentele înregistrate sunt 35% pentru percepţia pozitivă, 38% pentru cea neutră şi 25% pentru cea negativă. Despre integrarea în Uniunea Europeană, Ionuţ Simion, country manager partner al PwC România, spune că aceasta a maturizat mediul de business, semnalând faptul că în anii dinainte aderării „au presupus rate foarte ridicate de creştere economică, de majorări salariale, dar şi de acumulare graduală a unor dezechilibre economice”. În prezent, mediul de afaceri este văzut ca fiind „mult mai dinamic, mai competitiv şi mai pregătit pentru a face faţă competiţiei din celelalte state membre decât în 2007. În decurs de zece ani, PIB-ul României a crescut cu peste 75%, ajungând la aproape 169 de miliarde euro, iar exporturile ţării s-au dublat în acelaşi interval”, adaugă Simion.

    „Marele câştig al integrării în UE este eliminarea necesităţii vămuirii mărfurilor comunitare. Înainte de integrare, orice transport din sau înspre Uniune, trebuia vămuit, ceea ce ducea de cele mai multe ori la numeroase bariere de ordin birocratic, administrativ. Să nu mai vorbim de corupţie sau abuzuri”, spune Rareş  Măcinică, managing director al companiei de logistică Lagermax AED Romania.

    Victor Iancu, senior manager la KPMG, vede aderarea ca un moment strategic esenţial pentru dezvoltarea economică şi menţionează faptul că aceasta a adus accesul nerestricţionat la o piaţă de 500 milioane de consumatori, dar şi înscrierea ţării într-un program informal de creştere în care fondurile nerambursabile joacă un rol important. „Conform unor statistici oficiale guvernamentale realizate de Ministerul Fondurilor Europene, efectul implementării fondurilor la nivelul economiei a fost o creştere a PIB‑ului real cumulat în perioada 2008-2015 de peste 10%, comparativ cu scenariul în care aceste fonduri nu ar fi existat. De altfel, conform aceloraşi surse, o serie de alţi indicatori macroeconomici importanţi resimt creşteri procentuale importante, atunci când sunt luate în calcul fondurile europene (de exemplu consumul privat, rata şomajului sau nivelul salariului mediu)”, spune Victor Iancu. El precizează că „beneficiul apartenenţei la UE nu este încă unul exploatat la capacităţi optime, potenţialul şi oportunităţile rămânând în continuare uriaşe”.

  • Comisia Europeană a aprobat 11 proiecte din România, în valoare de 500 de milioane de euro

    Comisia Europeană a aprobat 11 proiecte din România, în valoare de 500 de milioane de euro. Acestea sunt proiecte din sectorul transporturilor, de alimentare cu apă şi management integrat al deşeurilor, dar şi pentru prevenirea dezastrelor naturale.

    Comisia Europeană a aprobat 11 proiecte din România, în valoare de 500 de milioane de euro

    Comisia Europeană a aprobat 11 proiecte din România, în valoare de 500 de milioane de euro. Acestea sunt proiecte din sectorul transporturilor, de alimentare cu apă şi management integrat al deşeurilor, dar şi pentru prevenirea dezastrelor naturale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro