BusinessMagazin

Tag: inima

  • Cel mai vândut medicament homeopatic: Este făcut din extract de ficat şi inimă de raţă sălbatică

    Michele Boiron, fiica fondatorului laboratoarelor Boiron: Deschiderea pacienţilor români spre abordarea medicală homeopatică este remarcabilă.

    Francezii de la Boiron au ajuns la afaceri de 13 milioane de euro anul trecut în România şi estimează o creştere cu 10% a businessului, potrivit oficialilor companiei. Cel mai cunoscut medicament homeopatic din portofoliu are cu indicaţii pentru stări gripale şi care are la bază extract de „anas barbariae, hepatis et cordis (latină) –  extract de ficat şi inimă de raţă sălbatică (leşească) -, generează 48% din vânzări.

    Cel mai vândut medicament homeopatic: Este făcut din extract de ficat şi inimă de raţă sălbatică

  • Gadget Review: Samsung Gear IconX, doar pentru amatorii de jogging – FOTO, VIDEO

    De ani de zile nu am mai alergat nici măcar după autobuz. Cu toate acestea, într-o zi de joi mi-am pus căştile şi am alergat doi kilometri în 15 minute, la o viteză medie de 8,6 km/h, şi am ars abia puţin peste 100 de calorii (ceea ce nu este corect deloc, dar despre asta în alt articol).

    Toate informaţiile enumerate mai sus mi-au fost spuse în cască de o voce de femeie în timp ce-mi trăgeam sufletul pe trotuar. Este vorba de căştile wireless Samsung Gear IconX lansate de curând. Produsul Samsung a fost numit de mulţi „cu adevărat primele căşti wireless, wearable“, care nu sunt legate cu niciun fir, funcţionează independent una de cealaltă şi îţi monitorizează corpul atunci când faci sport, eliminând astfel din calcul smartwatch-ul sau brăţara inteligentă. În timp ce alergi poţi afla informaţii ca distanţa parcursă, cu ce viteză, câte bătăi are inima pe minut şi câte calorii ai ars. Însă toate acestea vin cu un mare minus: viaţa scurtă a bateriei.

    Samsung susţine că Gear IconX funcţionează până la o oră şi jumătate conectate la telefon (în cazul meu căştile nu au rezistat mai mult de o oră) şi până la trei ore şi jumătate dacă muzica este redată din căşti cu ajutorul playerului încorporat (două-trei ore în cazul meu).

    Căştile au un design elegant. Imediat cum le scoţi din cutie, care funcţionează şi pe post de încărcător, îţi dai seama că ai de-a face cu un produs premium. Însă nu arată doar bine, ci sunt şi confortabile (în plus, vin cu o serie de măsuri pentru a fi sigur că pot fi purtate de toată lumea şi de toate tipurile de urechi), iar faptul că sunt complet wireless îţi dă un sentiment eliberator. Ceea ce mi s-a părut interesant este şi faptul că funcţionează, atunci când sunt conectate la telefon, la o distanţă destul de mare de smartphone, ceea ce înseamnă că ai putea să te plimbi prin birou ascultând muzică sau vorbind la telefon, fără probleme.

    Controlul este intuitiv şi simplu, însă problematic câteodată. O atingere, pentru pornirea unei melodii; două atingeri pentru trecerea la următoarea piesă; trei atingeri pentru melodia anterioară; glisarea degetului în sus sau în jos pe cască pentru reglarea volumului şi o atingere prelungită pentru a începe înregistrarea antrenamentului. Problema este că în timp ce mergi sau alergi căştile nu înregistrează întotdeauna mişcările dorite: fie când voiam să trec pe pauză sărea la următoarea melodie, fie în loc de două atingeri căştile percepeau trei şi melodia anterioară începea din nou.

    Căştile se conectează uşor la majoritatea smartphone-urilor care rulează Android (Android 4.4 +) prin aplicaţia Samsung Gear, de unde poţi vedea câtă baterie are fiecare cască, schimba melodii şi începe antrenamentul. Spaţiul încăpător de stocare al căştilor te face să renunţi să le conectezi la telefon pentru a reda muzica din căşti (mai ales că ai un spaţiu de stocare atât de mare), însă aici nu ai un control asupra melodiilor, nu poţi naviga prin albume şi nu vei şti exact ce melodie urmează. Sunetul redat de IconX, un capitol la care ar fi trebuit să exceleze, este unul mulţumitor; în plus, nu există o metodă de a controla basul sau acutele din aplicaţia Samsung Gear, ceea ce este dezamăgitor.

    După cum ziceam, căştile nu au fost realizate pentru a putea fi folosite o zi întreagă, ci mai degrabă în anumite perioade de timp, iar în rest ar trebui să se odihnească în cutia lor, unde se pot încărca wireless (cutia are la rândul ei o baterie ce se încarcă la priză). Şi aici apare o problemă: de multe ori am lăsat căştile în cutie, crezând că ele stau frumos şi se încarcă (am verificat bateria cutiei), pentru ca apoi a doua zi, când voiam să ascult muzică, aceeaşi voce de femeie să mă anunţe că IconX mai are doar 10% baterie. Fiecare cască are o baterie de 47 mAh, iar cutia una de 315 mAh, ceea ce înseamnă că teoretic căştile s-ar putea încărca de cinci ori până la 100%, dar eu n-am avut un astfel de noroc.

    Este clar că acest produs nu e pentru toată lumea. Dacă sunteţi în căutarea unor căşti wireless (fără fir, bandă), dar nu faceţi sport, vă sfătuiesc să aşteptaţi IconX 2 sau alte căşti de la un alt producător – poate durata de viaţă a bateriei se va îmbunătăţi considerabil. Totuşi, dacă sunteţi amatori de jogging şi vreţi să scăpaţi de ceas, telefon şi să ascultaţi muzică, atunci Samsung Gear IconX ar putea fi pentru voi.

  • Cum a fost creată cea mai mare dezinformare din istoria recentă a lumii: au plătit cei mai cunoscuţi cercetători pentru a falsifica studii

    Noi documente dezvăluie că marii jucători din industria zahărului au plătit de prestigioşi oameni de ştiinţă de la Harvard pentru a publica rapoarte de cercetare prin care să arate că, de fapt, grăsimea reprezintă o cauza esenţială a bolilor de inimă, nu zahărul.

    La acea vreme, în anii 1960, colaborările celor pasibili de conflicte de interese nu erau condamnabile. Asta înseamnă că marii producători de zahăr puteau lucra îndeaproape cu cercetătorii pentru a-şi modifica lucrările până când erau suficient de „satifăcătoare” – fără a fi nevoiţi să raporteze implicarea lor. Rezultatul a conturat o abordare greşită a nutriţioniştilor timp de ani de zile. Constantările dezvăluite de curând într-un raport de medicină internă al JAMA a determinat îngrijorări în rândul comunităţilor de cercetare.

    „Credeam că am văzut totul, dar asta ma siderat”, a declarat Marion Nestle de la Universitatea din New York, care a scris un editorial cu privire la noile descoperiri. „Finanţarea cercetării este etică, însă mituirea cercetătorilor pentru a prezenta rezultatele dorite de tine nu este”, a adăugat acesta.

    Cercetarea falsă a apărut în 1967 într-o ediţie revizuită a Jurnalui de Medicină al The New England. Aceasta sublinia faptul că vinovaţii bolilor de inima, care provin din cauze nutriţionale sunt, de fapt, colesterolul şi grăsimea şi disimula dovezile din 1950 care arătau că zahărul era, de asemenea, un potenţial cauzator al bolilor de inima. În conformitate cu noul raport, revizuirea cercetării a fost sponsorizată de Fundaţia pentru Cercetarea a Zahărului (SRF), care în prezent poartă numele de Asociaţia Zahărului, iar rolul său în cadrul acestui studiu nu a fost dezvăluit până în 1984.  

     

  • Arborele Vieţii. Copacul care supravieţuieşte de 400 de ani singur, în mijlocul deşertului

    Stând singur în inima desertului, la sute de kilometri depărtare de orice sură de apă sau de o altă plantă, „Copacul Vieţii” din Bahrain a devenit treptat în ochii oamenilor un simbol al naturii şi al vieţii. O dovadă în plus că viaţa poate continua în ciuda tuturor obstacolelor. Dincolo totuşi de aceste cuvinte motivaţionale, un mister planează asupra acestui copac. Cum de reuşeşte să supravieţuiască în asemenea condiţii? Bătrân, cu o vârstă de 400 de ani, copacul a uimit biologii şi oameni de ştiinţă, de ani de zile, şi chiar dacă au venit cu mai multe teorii, nici una nu pare să stea în picioare. Unii sugerează faptul că rădăcinile sale sunt înfipte foarte adânc în sol, astfel încât ajunge la mai multe surse de apă subterană, însă nimeni nu a fost în măsură să dovedească acest lucru.

    Arborele este situat la o distanţă de 2 kilometri de muntele Jebel Dukhan, pe vârful unei dune de nisip. Misterul supravieţuirii sale în astfel de condiţii dure a dat naştere mai multor legende locale. Nativii sunt convinşi de fapul că pomul este cu adevărat Copacul Vieţii, fiind binecuvântat de însuşi Enki, zeul Sumerian al apei, şi este cel mai probabil o rămăşiţă din Grădina Edenului.

    Copacul, cunoscut sub numele Sharajat-al-Hayat de către arabi, a continuat să crească în ciuda condiţiilor extreme, ajungând în prezent la 9,7 metri înălţime.

    Cititi mai multe pe www.cunoastelumea.ro

  • Arborele Vieţii. Copacul care supravieţuieşte de 400 de ani singur, în mijlocul deşertului

    Stând singur în inima desertului, la sute de kilometri depărtare de orice sură de apă sau de o altă plantă, „Copacul Vieţii” din Bahrain a devenit treptat în ochii oamenilor un simbol al naturii şi al vieţii. O dovadă în plus că viaţa poate continua în ciuda tuturor obstacolelor. Dincolo totuşi de aceste cuvinte motivaţionale, un mister planează asupra acestui copac. Cum de reuşeşte să supravieţuiască în asemenea condiţii? Bătrân, cu o vârstă de 400 de ani, copacul a uimit biologii şi oameni de ştiinţă, de ani de zile, şi chiar dacă au venit cu mai multe teorii, nici una nu pare să stea în picioare. Unii sugerează faptul că rădăcinile sale sunt înfipte foarte adânc în sol, astfel încât ajunge la mai multe surse de apă subterană, însă nimeni nu a fost în măsură să dovedească acest lucru.

    Arborele este situat la o distanţă de 2 kilometri de muntele Jebel Dukhan, pe vârful unei dune de nisip. Misterul supravieţuirii sale în astfel de condiţii dure a dat naştere mai multor legende locale. Nativii sunt convinşi de fapul că pomul este cu adevărat Copacul Vieţii, fiind binecuvântat de însuşi Enki, zeul Sumerian al apei, şi este cel mai probabil o rămăşiţă din Grădina Edenului.

    Copacul, cunoscut sub numele Sharajat-al-Hayat de către arabi, a continuat să crească în ciuda condiţiilor extreme, ajungând în prezent la 9,7 metri înălţime.

    Cititi mai multe pe www.cunoastelumea.ro

  • Cea mai frecventă malformaţie cardiacă pe care mulţi oameni nu ştiu că o au

    Popular, se numeşte gaura în inimă şi este o malformaţie cardiacă cu care putem trăi, dar de existenţa căreia să nu ştim nimic. Medicul Chivu Gheorghe Claudiu spune pentru Gândul cum o putem detecta încă de la vârste fragede.

    Sunt câteva simptome care ar trebui să-i dea unui părinte de gândit: un copil care nu ia în greutate, respiră accelerat, se învineţeste rapid la nivelul buzelor sau feţei la cel mai mic efort – chiar şi cel de plâns- poate fi suspicionat de o malformaţie cardiacă. Medicul pediatru va percepe cu stetoscopul o funcţionare anormală a inimii şi vă va  îndruma către un medic cardiolog pediatru. Ecografia inimii s-a dezvoltat foarte mult în ultima perioadă şi sunt peste 90% şanse să se stabilească un diagnostic precis prin această investigaţie. Suspiciunea unei malformatii cardiace impune îndrumarea copilului către un centru de tratament al bolilor cardiace”, spune medicul primar în chirurgie cardiovasculară Chivu Gheorghe Claudiu pentru Gândul.

    Află aici care este Cea mai frecventă malformaţie cardiacă pe care mulţi oameni nu ştiu că o au

  • Acest tânăr de 25 de ani a trăit mai mult de un an FĂRĂ inimă. ”Sunteţi eroi pentru noi toţi”

    Un tânăr de 25 de ani a beneficiat recent de un transplant de inimă, dar până atunci el a trăit mai mult de un an fără o inimă în interiorul corpului său.

    Până a beneficia de o inimă umană, Stan Larkin a purtat o “inimă artificială” într-un rucsac, 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, timp de 555 de zile. Acest motoraş pompa sângele în corpul tânărului şi l-a menţinut în viaţă. Succesul procedurii sugerează că dispozitivul ar putea fi folosit pentru a susţine alţi pacienţi cu insuficienţă cardiacă care se află în aşteptare unui donator.

    În 2014, Stan a devenit primul pacient din Michigan care urma să fie conectat la dispozitivul de inimă artificială, cunoscut sub numele de “SynCardia”.

    El şi fratele său, Dominique, au fost diagnosticaţi cu cardiomiopatie familială, o afecţiune cardiacă genetică care poate provoca insuficienţă cardiacă, fără niciun simtom.  Cardiomiopatia familială este una dintre principalele cauze de deces la sportivi.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Consumul de fructe proaspete poate reduce riscul bolilor de inimă

    În cel mai mare studiu de acest fel, cercetătorii au analizat obiceiurile alimentare a peste jumătate de milion de adulţi din China pentru a afla dacă dieta pe care o urmează poate fi asociată cu sănătatea inimii. Subiecţii au fost selectaţi tocmai pentru că un număr semnificativ de chinezi de vârsta a doua nu consumă deloc fructe proaspete, astfel că oamenii de ştiinţă au putut să discearnă mai uşor impactul decât în cazul statelor occidentale.

    În urma cercetătorilor, aceştia au arătat că inclusiv consumul unui singur fruct în fiecare zi a scăzut riscul de a suferi un atac vascular cerebral sau un infarct miocardic cu o treime, pe o perioadă de şapte ani, cât timp s-a desfăşurat studiul, comparativ cu persoanele care nu mâncau fructe niciodată sau foarte rar.

    Statinele au redus de asemenea riscul atacurilor de cord cu o treime, dar multe persoane se plâng de reacţiile adverse ale medicamentelor, precum durerile musculare şi oboseala, potrivit CSID.

    Mai multe pe www.zf.ro

  • Puştiul care la 16 ani a reuşit ceea ce mii de cercetători au încercat, ani de-a rândul

    Adriel Summathipala a ajuns în situaţia de a cerceta bolile de inimă după ce a a aflat că bunicul său a murit în urma unui infarct şi că există mari şanse ca problemele sale să se transmită pe cale genetică. Deşi bunicul său a murit înainte ca Summathipala să se nască, povestirile despre acesta l-au determinat pe tânăr să urmeze un regim de viaţă sănătos şi echilibrat.

    S-a simţit însă frustrat de faptul că nu avea cum să monitorizeze eficacitatea acestui regim, dat fiind faptul că testele din ziua de azi sunt destul de scumpe şi necesită prezenţa într-un laborator.

    Astfel, Adriel Summathipala a decis să construiască un test pentru bolile de inimă ieftin, rapid şi mai ales portabil. În loc să măsoare colesterolul, testul său urmăreşte evoluţia lipoproteinelor cu densitate scăzută, un element corelat cu apariţia bolilor cardiace.

    După doi ani de încercări, tânărul a reuşit să dezvolte acest aparat folosind structura unei imprimante, reprogramând senzorii de hârtie astfel încât aceştia să poată citi nivelul enzimelor de pe un carton special.

    Proiectul său i-a adus un loc pe lista finaliştilor Google 20 Global Science Fair, evenimentul al cărui câştigător va fi anunţat în luna septembrie. Marele premiu oferit de Google constă într-o vacanţă de o săptămână pe Insula Galapagos şi un cec pentru studii în valoare de 50.000 de dolari.

  • Motivele pentru care „Mica Elveţie” din inima Munţilor Călimani atrage turiştii ca un magnet. Cum se văd de sus peisajele de poveste

    Fie că petrec mai multe zile acolo, sau mai puţin, priveliştea pe care o oferă lacul de acumulare Colibiţa şi împrejurimile sale îi determină pe toţi turiştii să se întoarcă şi a doua sau a treia oară acolo. Pe lângă lacul de acumulare, rezervaţiile peisagistice Stâncile Tătarului şi Cheile Bistriţei Ardelene, cu frumoasa Cascadă a Diavolului, precum şi rezervaţia naturală Tăul Zânelor, sunt locuri care strălucesc prin naturaleţea lor şi care merită să fie admirate de aproape.

    Norocul turiştilor este faptul că în ultimii ani localnicii au oferit locuri de cazare, s-au construit numeroase case de vacanţă, dar şi pensiuni în zonă. În plus, există şi un resort de patru stele unde pot fi găzduiţi turiştii de departe.

    Cum se poate ajunge la Colibiţa? 

    Colibiţa se află la o aruncătură de băţ de municipiul Bistriţa, la o distanţă de doar 44 de kilometri. Accesul în localitatea „minune” se poate face relativ simplu, din intersecţia de la Prundu Bârgăului a drumului naţional 17 cu drumul Judeţean 173A fiind de parcus mai departe nu mai puţin de 18 kilometri până la lacul de acumulare.

    Odată ajunşi acolo, peisajul îţi taie răsuflarea! O demonstrează asta şi o filmare făcută cu drona recent şi postată pe reţeaua de socializare Facebook.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro