BusinessMagazin

Tag: inchidere

  • UiPath a avut cea mai slabă zi de până acum la bursă: Acţiunile au închis şedinţa de luni cu un minus de 5,2%, la 65 de dolari, şi se apropie de preţul din listare. Averea lui Dines e la 7,2 mld. dolari

    Acţiunile UiPath au închis şedinţa de luni pe o scădere de 5,24%, la preţul de 65,4 dolari per acţiune, în contextul în care indicele Nasdaq a închis pe o scădere de 2,55%, iar S&P 500 pe un minus de peste 1%.

    Prin urmare, preţul se apropie din ce în ce mai mult de cel de listare, care a fost de 56 de dolari, în condiţiile în care maximul la care au ajuns de la listare a fost de 82,4 dolari.

    Capitalizarea UiPath se situa la 33,95 de miliarde de dolari la închiderea de luni.

    La preţul actual, de 65 de dolari, valoarea pachetului de acţiuni deţinut de Daniel Dines este de circa 7,2 mld. dolari. Dines deţine 27 de milioane de acţiuni clasa A şi 82,4 milioane de acţiuni clasa B.

  • Unul dintre cei mai mari producători de telefoane mobile face un anunţ-şoc: vrea să închidă divizia de telefoane mobile

    Producătorul sud-coreean de electronice LG Electronics încearcă să închidă îşi divizia de telefoane, conform unor surse citate de instituţiile de presă de la Seul.

    Compania va pune în aşteptare lansarea noii serii de smartphone-uri din 2021, incluzând aici modelul LG Rollable, dezvăluit în timpul unui eveniment de la începutul anului.

    Recent, firma a purtat discuţii cu vietnamezii de la Vin Group, conglomerat concentrat pe tech şi industrie, şi producătorul german de automobile Volkswagen pentru vânzarea diviziei de comunicaţii mobile, însă nu s-a materializat nicio achiziţie.

    Rapoartele conform cărora LG ar închide o întreagă divizie au apărut în ianuarie, când CEO-ul Brian Kwon a declarat că evaluează „direcţiile sectorului de comunicaţii mobile, deschizând uşa pentru noi opţiuni”. La nivel global, cota de piaţă a LG este de circa 1%, fapt ce a continuat să îngreuneze procesele de vânzare.

    Potrivit rezultatelor din T4/2020 ale companiei de cercetare Counterpoint Research, Apple conduce în ceea ce priveşte cota de piaţă a smartphone-urilor cu 21%, urmat de Samsung cu 16%, Xiaomi cu 11%, OPPO cu 9%, Huawei şi Vivo cu câte 8% de fiecare.

    Vânzările Huawei au suferit un declin de 24,1% la finalul anului trecut şi au scăzut cu 41% în T4/2020, performanţa fiind afectată de restricţiile impuse de Statele Unite.

    Publicaţiile sud-coreene spun să divizia de telefoane mobile din cadrul LG a operat pe minus timp de cinci ani la rând şi înregistrează acum un deficit de 4,4 miliarde de dolari. În 2020, LG a raportat venituri de 56,45 miliarde şi 2,85 miliarde de dolari în profituri.

     

  • Virgil Păunescu, creatorul vaccinului românesc anti-COVID: „Această pandemie nu poate să fie închisă cu actualele vaccinuri. Într-un an trebuie schimbate”

    Vaccinul anti-COVID dezvoltat la Timişoara de colectivul profesorului Virgil Păunescu a depăşit faza de testare pe animale, mai exact pe un lot de 40 de şobolani. Următorul pas este realizarea documentaţiei pentru Agenţia Medicamentului, iar dacă va fi aprobat va trece la studiile clinice pe om.

    Într-un interviu pentru GÂNDUL, vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale din România spune că împreună cu colectivul de la Timişoara dezvoltă un vaccin anti-Covid foarte uşor de administrat care ar putea oferi imunitate cel puţin 17 ani, însă autorităţile din România nu au fost interesate de acest lucru. Profesorul Păunescu afirmă însă că această pandemie nu poate să fie închisă cu vaccinurile actuale, deoarece imunitatea oferită de anticorpi durează cel mult un an.

    Studiile clinice pe om în prima fază ar înseamna vaccinarea a circa 20-30 de voluntari sănătoşi şi urmărirea efectelor toxice pe aceştia. După aceea, dacă lucrurile merg bine trebuie să înaintezi la Agenţia Medicamentului documentaţia şi să treci la faza a doua care înseamnă vaccinarea pe câteva sute de voluntari până la o mie pentru a afla eficienţa vaccinurilor. Dacă treci de faza aceasta în care eficienţa vaccinului este de peste 60% se trece în faza a treia în care sunt vaccinaţi zeci de mii de oameni. Această etapă ne spune ce efecte secundare sunt. După fază a treia dacă totul este în parametri se trece la producţia în masă”, explică profesorul Păunescu, vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale pentru GÂNDUL

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Încă o companie gigant suferă din cauza pandemiei de COVID-19 şi anunţă că inchide peste 60 de magazine

    Disney va închide cel puţin 60 de magazine din America de Nord şi se va concentra pe comerţul electronic. Compania evaluează, de asemenea, o reducere semnificativă a magazinelor din Europa.

    Walt Disney Co va închide cel puţin 60 de magazine în America de Nord anul acesta, reprezentând aproximativ 20% din magazinele sale din întreaga lume, deoarece îşi reînnoieşte platformele de cumpărături digitale pentru a se concentra pe comerţul electronic, scrie Reuters.

    Compania de media şi divertisment evaluează, de asemenea, o reducere semnificativă a magazinelor din Europa, a spus un purtător de cuvânt, adăugând că locaţiile din Japonia şi China nu vor fi afectate.

    Disney operează în prezent aproximativ 300 de magazine Disney în întreaga lume.

    Compania nu a spus câţi oameni îşi vor pierde locul de muncă ca urmare a închiderilor.

    Consumatorii s-au orientat spre cumpărături pe internet, în pandemie.

    „În timp ce comportamentul consumatorului s-a orientat spre cumpărături online, pandemia globală a schimbat şi aşteptările consumatorilor”, a declarat Stephanie Young, preşedintele diviziei produselor de consum şi jocurilor Disney.

    Disney vrea să-şi dezvolte platforma de vânzări „shopDisney” şi să o integreze mai bine în aplicaţiile mobile ale parcurilor sale de distracţii.

    „Intenţionăm să creem o experienţă de comerţ electronic mai flexibilă şi interconectată, care să ofere consumatorilor acces uşor la produse unice şi de înaltă calitate în toate francizele noastre”, a spus Young.

  • Povestea românului care în anii 2000 era unul dintre cei mai bogaţi şi puternici oameni de afaceri din ţară şi cum a ajuns el să piardă totul în anii de criză

    A venit criza şi a căzut de sus. Unele afaceri i-au intrat direct în faliment. Pe altele le-a închis chiar el, iar cele care au rezistat a trebuit restructurate uneori din temelii. După aproape un deceniu, antreprenorul renaşte din propria-i cenuşă şi revine în prim-planul businessului românesc cu câteva pariuri noi: agricultura, hotelăria şi securitatea în mediul virtual. Mai mult, tot pe „to do list” se numără şi integrarea treptată a fiului său Tiberiu în business, pentru un transfer ulterior de responsabilităţi către cea de-a doua generaţie, şi publicarea unei cărţi autobiografice în 2020, sub numele „Milionar. Falit. Milionar”. Ce titlu ar fi putut sumariza mai bine călătoria lui Radu în mediul de business?

    „Cea mai bună decizie a mea de business a fost aceea de a-mi da demisia în 1990”, spune Octavian Radu râzând. Plecase în 1987 în Germania, unde lucra pentru o firmă de distribuţie. După căderea comunismului a mers în Polonia şi în alte ţări, iar în 1994 s-a întors definitiv în România. „De fapt eu m-am întors treptat ajutând-o pe mama cu aprovizionarea unui magazin pe care l-a deschis în anii aceia la Piteşti.” Această decizie a fost şi cea mai grea totodată pentru omul de afaceri, după cum povesteşte chiar el. „Nu am avut altele care să îmi schimbe radical viaţa.” Când vine vorba de decizii greşite, nu consideră că a luat niciuna; chiar dacă ulterior s-au dovedit a fi eronate, la momentul respectiv nu au fost. „Eu în business mereu am mers cu viteza maximă, nu am pus bani deoparte. A ţinut şi de firea mea aventurieră.”

    Octavian Radu a avut multe afaceri. A avut şi multe eşecuri totodată. Dar uitându-se în urmă nu le regretă. Ba chiar recunoaşte că probabil ar face din nou la fel. Atunci însă, în condiţiile de la momentul acela, nu acum. De-a lungul anilor, Radu şi-a încercat norocul în domenii variate. Chiar şi astăzi portofoliul său cuprinde afaceri din IT, retail de carte, agricultură şi producţia de componente auto. În anii de boom, spre exemplu, a intrat în sectorul restaurantelor cu franciza Vapiano şi în modă cu o serie de 10 francize printre care Debenhams sau Mandarina Duck.

    „Ştiam că dacă nu le iau eu le va lua altcineva. În Debenhams am investit iniţial 150.000 de euro şi în primul an am făcut profit de 2 mil. euro. Trebuia să fiu nebun să nu mă extind.” A ajuns la un maxim de 9-10 magazine sub brandul britanic, dintre care unul la Budapesta şi unul la Chişinău. „Aveam în portofoliu şi brandul Bally, iar în prima lună după criză nu a intrat nimeni în magazin.”

    Criza pe de-o parte şi creşterea concurenţei pe de alta – cel puţin în modă – i-au măturat toate businessurile din domeniu. Ultimul care a picat a fost Debenhams. Octavian Radu a ieşit astfel definitiv din retailul de modă în 2013 şi nu s-a mai întors. Nici n-ar mai face-o, dat fiind că astăzi acest sector este unul dintre cele mai atrăgătoare pentru giganţii internaţionali. Peste 100 de nume străine, cele mai importante din domeniu, îşi dispută această piaţă, iar cei mai mulţi jucători sunt veniţi direct. Debenhams, spre exemplu, şi-a mai încercat o dată norocul în România, tot în sistem de franciză, şi nu a rezistat. Piaţa de modă este dominată clar de grupul Inditex, proprietarul Zara, de H&M şi mai nou de discounterul Pepco. Ultimii doi au venit după primii ani de criză şi au avut priză la public.


    „În 2009-2011 am citit multe cărţi cu informaţii care nu existau anterior şi am înţeles ce s-a întâmplat. La momentul acela raportul datorii/EBITDA era perfect în regulă”, spune Radu.

    În ceea ce priveşte restaurantul Vapiano, acesta nu a funcţionat, în opinia antreprenorului, din cauza locaţiei alese de grupul german – la parterul clădirii de birouri Anchor Plaza. Totodată, şi criza a lovit puternic sectorul HoReCa din România. Acum, după aproape un deceniu, antreprenorul reintră în joc, printr-o tranzacţie. El a preluat pachetul majoritar de acţiuni în cadrul hotelului de cinci stele Ioana Hotels din Sinaia şi în cadrul restaurantului adiacent Forest.

    Vânzătorul este omul de afaceri Narcis Zăvoianu. Radu nu a oferit detalii privind suma plătită însă a spus că a preluat şi parte din datorii, aşa că aportul de cash a fost mai mic. Hotelul este evaluat la peste 2 milioane de euro ţinând cont de preţul mediu per cameră pentru unităţile de cazare cotate la acelaşi nivel, conform datelor din piaţă. „Este un butic hotel de 23 de camere şi apartamente, toate cotate la cinci stele. În mod normal, o investiţie de acest gen nu este ideală pentru mine, este prea mică pentru genul de businessuri pe care le fac eu, însă turismul este în opinia mea un domeniu de viitor”, spune el.

    Radu afirmă că nu a pariat niciodată pe hoteluri până acum, însă are experienţă în domeniul restaurantelor, anterior operând franciza lanţului Vapiano. „Cred că valoarea afacerii preluate (Ioana Hotels şi Forest – n.red.) stă în know-how-ul acumulat în circa 10 ani de activitate. Mai mult, acum businessul stă bine pe cifre, cu un profit estimat în 2020 de 300.000 de euro şi o cifră de afaceri de peste 2 milioane de euro. Hotelul a fost deschis în urmă cu circa un deceniu în urma unei investiţii de 2,5 milioane de euro, conform datelor de la acea vreme. Acesta a fost primul hotel cotat la cinci stele în staţiunea de pe Valea Prahovei, una dintre cele mai populare din România.

    La momentul respectiv businessul era operat de firma NDI Grup Expert, care administra şi Cabana Stâna Regală din Sinaia. Firma a fost radiată între timp. „Ioana Hotels a fost în insolvenţă, a ieşit şi a intrat din nou. Acum compania care îl operează este din nou în procedură de insolvenţă, aşa că tranzacţia a avut ataşat şi un grad de risc. Financiar însă compania stă bine, la fel şi în ceea ce priveşte gradul de ocupare”, explică Octavian Radu. El mai spune că în prezent jumătate din profitul businessului e adus de hotel şi jumătate de restaurant. De altfel cele două divizii sunt interconectate şi se ajută reciproc. Restaurantul Forest poartă acest nume pentru că este deschis în pădure. „Pasul următor va fi să deschidem un restaurant Forest în Bucureşti, în zona de nord. Nu am decis încă unde, dar nu ne grăbim. Dacă găsim spaţiul, vom inaugura în 2020, dacă nu, nu. Iar dacă va merge bine, ne vom gândi să francizăm.”

    Radu spune că nu s-a gândit în vreun moment şi nici nu vrea să cumpere 100% businessul, ba din contră, vrea ca fondatorul, care este şi vărul său, să rămână implicat în business. „Cred în Sinaia, în dezvoltarea turismului românesc. Mai cred că românii vor călători mai mult odată cu creşterea venitului disponibil. O parte dintre cei care merg acum în city-breakuri afară se vor orienta către România.”

    Achiziţia vine la scurtă vreme după ce omul de afaceri a fost implicat într-o altă tranzacţie, de această dată la vânzare. Informlykos România, parte a unui grup elen fondat acum mai bine de 100 de ani, a cumpărat 65% din compania de arhivare (fizică şi electronică) şi distrugere de documente NextDocs de la antreprenorii Octavian Radu şi Vicenţiu Zorzolan. Grecii au plătit 3,5 milioane de euro pe pachetul majoritar al acestui business, potrivit unui anunţ public al cumpărătorului.

    „Eu pot vinde orice business pe care îl am. Nu am făcut afacerile cu scopul de a le vinde, dar pentru orice există un preţ”, spunea el imediat după aceea. NextDocs este o companie fondată de Vicenţiu Zorzolan, un alt antreprenor local cunoscut pentru afacerile din modă dinainte de criză. Atât Radu cât şi Zorzolan au adus local mai multe francize, pe care în criză le-au închis, mai ales după ce au venit direct giganţi precum Zara sau C&A. În businessul NextDocs cei doi şi-au unit forţele în 2014. „Cu Vicenţiu Zorzolan colaboram deja la vremea aceea pentru că şi eu aveam o franciză în domeniul arhivării şi distrugerii de documente, este vorba de Reisswolf. Ne-am unit forţele la un moment dat când eu am preluat 60% din afacere, iar el 40%, iar acum am vândut fiecare 65% din pachetul lui.”

    În momentul în care cei doi s-au asociat, Vicenţiu Zorzolan avea trei variante: să mai bage el bani în business, să închidă porţile sau să facă parteneriat cu Octavian Radu, potrivit acestuia din urmă. NextDocs este un business pentru clienţi mari precum UniCredit, Banca Transilvania, Raiffeisen, BCR, Uniqa, Metropolitan Life şi Dedeman.

    Potrivit antreprenorilor fondatori, businessul NextDocs a fost în 2016 de 1,4 milioane de euro, acesta urcând la 2,2 mil. euro în 2017 şi la 2,8 milioane de euro anul trecut. Pentru 2019 era estimat un nivel al cifrei de afaceri de 3,3-3,4 milioane de euro, pentru ca în 2021 să urce la 8-9 milioane de euro. Compania are 150 de salariaţi acum, dintre care 110 la Bucureşti şi 40 la Cluj. Omul de afaceri Octavian Radu, cunoscut mai ales prin prisma businessului de librării Diverta, are un portofoliu mult mai vast de afaceri.

    El are o afacere în agricultură, Sunny Berry, lanţul de circa 30 de librării Diverta, firma TCE care face transport paleţi la nivel naţional şi oferă servicii de curierat la nivel internaţional, compania de servicii poştale Pink Post, producătorul de componente auto Flaro şi alte businessuri în imobiliare. Portofoliul său este completat de firma de IT Sistec. Acum, peste 50% din EBITDA antreprenorul spune că îl obţine cu businessuri pe care nu le avea în criză, adică Pink Post (poştă), NextDocs şi Sunny Berry (agricultură). Acesta din urmă ar putea ajunge în 10 ani cel mai important, adaugă el fără a înainta cifre.

    Astăzi, Octavian Radu îşi evaluează toate businessurile la 30-40 de milioane de euro dat fiind că are şi 10 milioane de euro datorii de care vrea să scape. „În 2008, circa 80% din business era obţinut de la companii pe care nu le aveam cu 10 ani înainte. Lumea se schimbă şi noi nu putem sta pe loc.”

    Tocmai de aceea, unul dintre cele mai recente businessuri din portofoliul său este Sunny Berry, nume sub care operează un business în agricultură. „Avem 16 hectare cultivate cu afine în Jieni, lângă Drobeta-Turnu Severin, şi urmează să ne dezvoltăm, să plantăm în continuare. Vrem să trecem de 100 de hectare. Producţia este de 100 de ori mai mare la hectar ca la porumb.” Recolta merge la export dar şi piaţa din România a început să consume, spune el. Terenul a fost plantat în 2018 şi anul trecut a fost prima recoltă de 50 de tone, iar omul de afaceri spune că vrea ca în 2022 să ajungă la 250 de tone. „Am folosit fonduri europene pentru acest business şi ne gândim să ne extindem cu o serie de culturi complementare. La afine ai o profitabilitate fabuloasă la export.” Problema în acest tip de business este să faci rost de oameni. „Noi am găsit oameni buni care sunt fericiţi că nu mai trebuie să plece din ţară.”

    Agricultura – mai ales anumite nişe din domeniu – a devenit pariul mai multor oameni de afaceri locali care îşi diversifică astfel portofoliile. Decizia vine în contextul în care acesta este un domeniu cu potenţial uriaş în România, însă culturile sunt în general fărâmiţate. Ce se poate remarca în ultimii ani este decizia investitorilor de a paria pe culturi diferite de cele clasice, mai exact grâu sau porumb. Astfel, fructele de pădure şi legumele bio sunt doar câteva dintre opţiuni.

    „Pentru 2020 am câteva ţinte. Prima ar fi să dezvolt Sunny Berry, e un proiect mai amplu, pe zece ani.” Dezvoltarea businessurilor existente şi lansarea unora noi a fost dintotdeauna un plan de-al lui Octavian Radu. Pe lista de domenii noi se numără securitatea în mediul virtual (cybersecurity), un sector pe care-l consideră de viitor. Se gândeşte fie la un parteneriat, fie la o achiziţie. „Legislaţia europeană obligă firmele mari să se asigure, însă pariul meu ar fi pe IMM-uri. Ca în orice business, e important să fii acolo de la început.”

    Antreprenorul mai vrea să reducă datoriile pe care le are, pentru că s-a fript şi nu mai vrea să ajungă în aceeaşi situaţie, după cum spune chiar el. Ba mai mult, se gândeşte şi să facă economii.
    „Poate cel mai important plan al meu în 2020 e să îl integrez pe Tibi (fiul său cel mare – n.red.) în business. Trebuie să treacă mai întâi prin toate joburile pentru a putea prelua. Aşa am făcut şi eu.”

    O treime dintre afacerile de familie din România ajung la a doua generaţie, 10% sunt predate şi celei de-a treia generaţii şi doar 3% trec acest prag şi ajung la cea de-a patra generaţie, afirma recent Florin Madar, preşedintele Asociaţiei Reţeaua Afacerilor de Familie România (Family Business Network România – FBN), o asociaţie cu peste 25 de membri.

    Există businessuri antreprenoriale create cu gândul de a fi vândute, iar acesta este în special cazul celor din domeniul tehnologiei, un domeniu unde România şi-a creat deja un nume, dar nu numai. Există însă şi acele cazuri unde businessurile au fost create pentru a fi duse mai departe, doar că a existat un moment în care antreprenorii au realizat că nu au capitalul, forţa de negociere sau know-how-ul să meargă singuri.

    Mai sunt şi situaţii în care o afacere nu a ajuns la cea de-a doua generaţie deoarece copiii oamenilor de afaceri respectivi nu au fost pregătiţi să preia businessul sau pentru că şi-au dorit alte specializări. Şi apoi vin „excepţiile”, acele businessuri care sunt transferate către cea de-a doua generaţie. Octavian Radu e sigur că aceasta e direcţia de mers pentru „imperiul” său. Şi pentru că a venit vorba de moştenire, el nu vrea să dea mai departe doar un business, ci şi povestea lui pe care a sumarizat-o într-o carte ce va fi publicată în toamna lui 2020. Doar că povestea se scrie mai departe. În viaţa reală.

    Multe şi diverse
    Radiografia afacerilor actuale ale lui Octavian Radu

    Afacere: Diverta
    Domeniu: lanţ de circa 30 de librării
    Descriere: Este cea mai cunoscută afacere a antreprenorului, dar nu cea mai importantă ca cifre, după cum spune el. Această afacere Octavian Radu a deschis-o în 1998 însă sub alt nume – Libra -, iar după ce a trecut printr-un rebranding a ajuns la Diverta în 2002. Prima unitate a fost deschisă în centrul comercial Bucureşti Mall în 1998 şi rezistă până astăzi, deşi sub noul nume, Diverta. Omul de afaceri spune că e singurul magazin care a rezistat în toţi aceşti ani în mallul care a schimbat mulţi chiriaşi. Bucureşti Mall e primul mall din România.

    Afacere: TCE
    Domeniu: transport şi curierat
    Descriere: TCE face transport paleţi la nivel naţional şi oferă servicii de curierat la nivel internaţional. Este o afacere prezentă pe piaţă de 20 de ani. Ea a apărut după ce firmele lui Octavian Radu au externalizat transportul intern. Apoi businessul s-a deschis şi către alţi clienţi.

    Afacere: Pink Post
    Domeniu: poştă
    Descriere: Pink Post este unul dintre cele mai recente businessuri ale omului de afaceri, însă nu este primul contact cu domeniul poştei. Radu a mai avut două încercări în sector şi de fiecare dată a fuzionat cu un jucător deja existent. Povestea Pink Post a început, de fapt, în 2009, când antreprenorul Cristi Petcu a fondat compania de servicii poştale Total Post. Apoi, în 2011, Total Post a achiziţionat TCE Post, o companie înfiinţată în 2006 de Octavian Radu. Acesta din urmă a cumpărat în 2016-2017 două firme de curierat, printre care Total Post, dar şi Postmaster, companie deţinută până atunci de Austrian Post Group. Cele două au fuzionat, iar noua companie de servicii poştale s-a transformat în Pink Post.

    Afacere: Flaro
    Domeniu: componente auto
    Descriere: Flaro (nume ce provine de la Flamura Roşie) a fost înainte de ’89 cel mai mare producător de papetărie din România. Acum businessul activează pe piaţa de componente auto, având clienţi precum Aptive, Siemens sau Marquardt. Când a preluat businessul, Octavian Radu a cumpărat şi 2,5 hectare de teren.

    Afacere: mai multe proprietăţi
    Domeniu: imobiliare
    Descriere: Radu afirmă că a avut de-a lungul anilor zeci de spaţii ocupate anterior de librării şi poziţionate în diferite oraşe din ţară. A vândut însă multe dintre ele ca să scape de datorii. Nu oferă cifre referitoare la câte mai are.
    Totodată, acum mai are şi în zona Giuleşti 7 hectare de teren. Aici funcţiona înainte o fabrică, iar acum grupul lui are o hală funcţională ocupată cu diverse tipuri de activităţi.

    Afacere: Sistec
    Domeniu: IT
    Descriere: Sistec are un data center şi două ERP-uri pe care le distribuie – unul din Germania,  ABAS, care este folosit de firme din producţie, şi un altul realizat de intern, Cogito.

    Afacere:
    Sunny Berry
    Domeniu: agricultură
    Descriere: Sunny Berry este un nume sub care operează un business în agricultură. Octavian Radu are 16 hectare cultivate cu afine în Jieni, lângă Drobeta-Turnu Severin, şi urmează să dezvolte afacerea, să planteze în continuare. Vrea să treacă de 100 de hectare.

    Afacere: NextDocs (pachet minoritar)
    Domeniu: arhivare de documente
    Descriere: Antreprenorii Octavian Radu şi Vicenţiu Zorzolan au vândut la finalul anului trecut 65% din NextDocs, o companie ce se ocupă de managementul documentelor, de arhivare (fizică şi electronică) şi de distrugere de documente. Ei au rămas acţionari minoritari. Printre clienţii businessului se numără UniCredit, Banca Transilvania, Raiffeisen, BCR, Uniqa, Metropolitan Life şi Dedeman.

    Afacere: Ioana Hotels (pachet majoritar)
    Domeniu: hotelier
    Descriere: Omul de afaceri Octavian Radu a preluat în 2020 pachetul majoritar de acţiuni în cadrul hotelului de cinci stele Ioana Hotels din Sinaia şi în cadrul restaurantului adiacent Forest. Ioana este un butic hotel de 23 de camere şi apartamente, toate cotate la cinci stele.

  • UPDATE: Activitatea operatorilor economici care nu respectă măsurile anti-Covid va fi suspendată

    Activitatea operatorilor economici care nu respectă măsurile anti-Covid va fi suspendată pe perioadă determinată, a anunţat, miercuri, premierul Florin Cîţu.

    În hotărârea de miercuri a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a apărut un aspect nou, a spus premierul.

    „Este o propunere pentru elaborarea unui act normativ prin care să fie instituită o măsură complementară a suspendării activităţii pe o perioadă determinată pentru operatorii economici care nu respectă măsurile de combatere a răspândirii Covid-19”, a afirmat Florin Cîţu.

    Acesta a adăugat că au fost multe discuţii în momentul în care autorităţile au relaxat condiţiile pentru anumiţi operatori economici: „Din păcate, chiar dacă unele restricţii au rămas în vigoare, vedem foarte mulţi operatori economici care nu respectă aceste restricţii. Această propunere vine exact după acestei observaţii, pentru un act normativ care să reglementeze această situaţie cu suspendarea activităţii pe perioadă determinată”.

    Întrebat dacă este vorba despre restaurantele şi cluburile care au continuat să funcţioneze, premierul a răspuns: „Bineînţeles, despre acest lucru este vorba. Am văzut că acele amenzi pe care le dăm nu mai au niciun efect pentru că nu sunt respectate regulile. Trebuie să schimbăm puţin regulile jocului şi trebuie să venim cu această modificare”.

    Întrebat dacă vor creşte şi amenzile, Cîţu a spus că amenzile nu vor fi majorate, pentru că „nu au niciun efect”.

  • Mitsubishi Corporation închide pentru a doua oară biroul de la Bucureşti

    Mitsubishi Corporation a decis închiderea biroului de la Bucureşti. Compania avea închiriat un spaţiu de 500 mp în proiectul Europe House din Piaţa Victoriei, iar acesta urmează a fi eliberat în luna mai a acestui an.

    În România concernul Mitsubishi este prezent pe trei segmente – auto prin M Car Trading, importator parte a Ţiriac Holding pentru marca auto Mitsubishi, aparate de aer condiţionat şi instalaţii prin Mitsubishi Electric şi Mitsubishi Corporation, cu activitate în comerţ şi investiţii.

    Mitsubishi Corporation a deschis biroul din Bucureşti pentru prima dată în 1965 şi l-a închis în 2001. Ulterior, biroul a fost redeschis în aprilie 2006 datorită potenţialului României şi rolului strategic din regiune. De atunci au fost implicaţi în proiecte din sectorul energetic, cum este cel de modernizare a centralei de la Turceni, proiect pentru care Banca Japoniei pentru Cooperare Internaţională a acordat un împrumut de 150 de milioane de euro. Proiectul prevede constru­irea unui sistem de desulfurare a gazelor arse şi construcţia altor facilităţi pentru patru din blocurile energetice.

    Cel de-al doilea proiect de care erau interesaţi cei de la Mitsubishi Corporation este cel al liniei de metrou care va face legătura cu aeroportul Otopeni, în condiţiile în care guvernul Japoniei a luat la începutul lui 2010 decizia de a acorda României un împrumut de tip ODA (asistenţă de stat pentru dezvoltare) în valoare de aproximativ 315 mil. euro. Dar metroul M6 spre Otopeni are în prezent finanţare de la Uniunea Europeană doar pentru a ajunge în Băneasa în condiţiile în care costul pentru a ajunge în Otopeni este prea mare, traficul estimat prea mic, iar acum a fost finalizată şi conexiunea feroviară dintre Otopeni şi Gara de Nord.

    Cea mai mare investiţie în România este cea a Koyo la Alexandria, în fabrica de rulmenţi, unde numai în 2019 au anunţat o investiţie de 125 mil. euro. Printre cele mai mari investiţii ale companiilor japoneze în România mai sunt şi cele ale producătorilor de componente precum Yazaki, Sews sau Takata Petri.

  • Paradisul turistic din Europa care îşi închide din nou graniţele din cauza exploziei de cazuri de COVID

    Portugalia îşi închide graniţele pentru a opri răspândirea coronavirusului. Începând de duminică, intrările şi ieşirile fără un motiv valid sunt interzise în populara destinaţie de vacanţă.

    De asemenea, au fost reintroduse controalele la graniţa cu Spania, la fel cum s-a întâmplat în primăvara anului trecut, scrie DPA.

    Au fost, totodată, înăsprite controalele din porturi şi aeroporturi. Sunt exceptate doar persoanele care merg la serviciu sau care se întorc la reşedinţă. Sunt excepţii şi pentru transportul de mărfuri şi pentru urgenţe medicale sau ajutor umanitar.

    Frontiera terestră de 1.214 kilometri dintre Portugalia şi Spania a fost închisă pentru prima dată pe 17 martie din cauza pandemiei. Acesta a fost redeschisă pe 1 iulie ca urmare a scăderii accentuate a numărului de infecţii la acea vreme.

    Situaţia infectărilor în Portugalia este „foarte proastă”, a spus premierului Antonio Costa. Sâmbătă, s-au înregistrat 12.435 de noi infecţii şi alte 293 de decese în ţara cu 10,3 milioane de locuitori. Raportat la numărul de locuitori, cifrele sunt printre cele mai mari din lume, conform calculelor organizaţiilor internaţionale.

    Conform Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC), 1.429 de persoane la 100.000 de locuitori au fost infectate cu virus în decurs de 14 zile, plasând Portugalia înaintea Spaniei, unde numărul era 1.026, în partea de sus a listei din 30 de ţări.

    Partenerii UE Austria şi Germania s-au oferit să ajute serviciul de sănătate portughez suprasolicitat. Austria s-a oferit să primească pacienţi Covid-19 grav bolnavi din Portugalia. Numărul persoanelor care vor fi transportate în Austria va fi clarificat cu Ministerul Sănătăţii din Portugalia, a anunţat cancelarul Sebastian Kurz duminică.

    Austria a primit deja pacienţi cu terapie intensivă din Franţa, Italia şi Muntenegru.

    Sistemul de sănătate portughez este supus unei presiuni masive din cauza numeroaselor infecţii. Potrivit autorităţilor, doar câteva paturi de terapie intensivă mai sunt disponibile.

    Der Spiegel a scris că o echipă de 27 de medici şi paramedici ar putea fi trimisă în Portugalia la începutul săptămânii pentru a ajuta în spitalele supraîncărcate.

    Portugalia a traversat pandemia relativ neafectată, dar din toamnă situaţia s-a deteriorat.

    Din 15 ianuarie, Portugalia se află în izolare strictă.

  • Fuga din Hong Kong: Elliott, „Vulturul de pe Wall Street”, închide biroul din Hong Kong din cauza tensiunilor politice

    Elliott Investment Management, fondul de hedge fund al miliardarului american Paul Singer – cunoscut drept „Vulturul de pe Wall Street” – a devenit primul mare jucător din pieţele financiare care a anunţat că îşi închide biroul din Hong Kong, după ce întregul teritoriu a fost inundat de tensiuni politice şi nelinişte în societate încă din 2019, potrivit FT.

    Elliott este ceea ce se numeşte un „investitor activist”, adică un investitor sau un grup de invesitori care cumpără o particiăaţie într-o companie listată pentru a influenţa modul în care acea companie este condusă.

    Fondul „activist”, fondat în 1977 de miliardarul Paul Singer, a lansat multe campanii de investiţii la nivel global până acum, iar biroul din Hong Kong este deschis deja de 15 ani. Fondul de hedge fund îşi va muta angajaţii din Hong Kong în birourile din Londra, respectiv Tokyo, iar acesta din urmă va rămâne şi singura bază de operaţiuni din Asia.

    „În spiritul proceselor de planificare pe termen lung ale Elliott, vom închide activităţile de tranzacţionare şi investiţii de la biroul din Hong Kong şi vom transfera principala responsabilitate pentru poziţiile existente din Asia ex-Japonia şi pentru noile poziţii din Asia către biroul din Londra”, a notat conducerea într-o notă trimisă investitorilor.

    Printre cele mai mari campanii de investiţii din Asia ale Elliott se numără o investiţie de 2,5 miliarde de dolari în conglomeratul japonez de tehnologie SoftBank, precum şi o luptă pentru putere aflată în curs deja de şase ani cu Bank of East Asia, care este controlată de familia Li din Hong Kong. Aceste activităţi vor fi supravegheate de echipele din Londra şi din Tokyo, conform unor surse ale publicaţiei americani.

    Plecarea Elliott a venit la şase luni după ce China a impus noi legi de securitate naţională în Hong Kong, asigurându-şi mai multă putere în teritoriu, într-o mutare care a fost condamnată vehement de Europa şi de SUA.

    Alte fonduri care au discutat cu FT au descris planuri de a muta o parte din angajaţi sau din operaţiuni către alte oraşe din Asia, din cauza lipsei de predictibilitate care planează asupra mediului de business din Hong Kong.

  • Rafila: Este absolut fezabil ca şcolile să se redeschidă pe 8 februarie

    Este absolut fezabil ca şcolile să se redeschidă pe 8 februarie, spune deputatul PSD Alexandru Rafila, reprezentantul României la OMS, care precizează că sprijină demersul ministrului Educaţiei în acest sens.

    Alexandru Rafila consideră că şcolile se pot redeschide pe 8 februarie.

    „Este absolut fezabil. Şcolile nu trebuiau să se închidă, de fapt. Nu există nici o justificare a închiderii şcolilor, dacă ne referim măcar la şcolile primare. România a devenit unicat în UE, cu o incidenţă relativ redusă faţă de alte ţări, a ţinut şcolile închise un an de zile. Lucrul ăsta nu mai poate să continue, nu atât din punct de vedere al procesului de învăţământ, cât mai ales din punctul de vedere al afectării grave a modului în care se dezvoltă copiii”, spune la RFI Alexandru Rafila.

    Deputatul PSD spune că susţine demersurile ministrului Educaţiei, pentru redeschiderea şcolilor pe 8 februarie.

    „Mi se pare hazardată afirmaţia unui reprezentant de la Ministerul Sănătăţii, care spunea că nu se vor deschide şcolile, mai ales că numărul de cazuri noi este tot mai mic, am avut doar 2.000 ieri, cu 7.000 de teste. Trebuie să ne lămurim: ori avem o situaţie epidemiologică gravă, pe care nu o cunoaştem şi lucrul ăsta trebuie asumat ori avem o situaţie epidemiologică total sub control, după numărul de teste efectuate şi numărul de teste pozitive şi atunci nu ar trebui să existe nici cea mai mică discuţie legată de redeschiderea şcolilor”, conchide Rafila.