Un incendiu a izbucnit, luni dimineaţa, la o fabrică de încălţăminte din Jilava, judeţul Ilfov, reprezentanţii ISU anunţând că flăcările au cuprins o suprafaţă de 2.000 de metri pătraţi, intervenindu-se cu 13 autospeciale de stingere şi patru cu scări.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Familia este principala sursă de informaţii pentru români atunci când vine vorba de tradiţiile şi obiceiurile de Paşte. Una dintre tradiţii spune că de Paşte trebuie să ne “înnoim”, astfel, românii sunt în perioada sărbătorilor pascale mai degrabă atraşi de promoţii la haine sau articole de încălţăminte decât la produse mai scumpe.
Paştele este un eveniment important în viaţa românilor, un eveniment care aduce tradiţiile în prim plan pentru 6 din 10 români. În acelaşi timp, pentru 3 din 10 români, Paştele înseamnă timp petrecut cu familia. Aceştia tind să fie tineri (sub 24 de ani, din urbanul mare, cu educaţie ridicată) care locuiesc departe de familie în restul anului şi care profită de sărbători pentru a veni acasă.
Paştele este asociat mai degrabă cu simboluri religioase, de aceea cei mai mulţi dintre români se vor duce să ia lumină şi vor asista la slujba de Înviere. Farmecul acestor activităţi este de a participa activ, live la eveniment, mai degrabă decât de a-l vedea transmis la televizor. Persoanele care urmăresc, totuşi, slujba la televizor sunt femeile, cu vârsta peste 35 de ani, cu educaţie scăzută sau medie, care locuiesc în zonele rurale sau în oraşele mici.
Un român alocă în medie 542 RON pentru toate cheltuielile legate de Paşte. Deşi se poate observa o creştere uşoară a venitului pe gospodărie faţă de 2015, bugetul alocat pentru Paşte în 2016 continuă să reprezinte 1/3 din venitul gospodăriei, la fel ca şi anul trecut. Deşi la nivel de percepţie majoritatea simte că bugetul ei rămâne constant faţă de anul trecut, 16% dintre români consideră că vor aloca pentru bugetul din 2016 mai mulţi bani decât în 2015.
Categoria cu cel mai mare impact în buget o reprezintă alimentele pentru masa de Paşte. 52% dintre români vor cheltui mai mult de 200 de RON pentru a se bucura de un meniu 100% tradiţional sau preponderent tradiţional. Cum românilor le place să ţină cont de tradiţii şi obiceiuri, pentru masa de Paşte nu numai că se alocă cea mai mare parte din buget, dar si mult timp de pregătire din partea membrilor familiei. Pregătirea mâncărurilor tradiţionale devine, astfel, un prilej bun de a petrece timp alături de cei dragi. Roadele muncii pot fi degustate la masa de Paşte. Printre mâncărurile care nu vor lipsi de pe masă se află: ouă colorate, dulciuri şi produse de panificaţie făcute în casă (cozonac, pască, etc), legume, fructe şi carne de miel.
În spiritul tradiţiei, coloratul ouălor, cât şi pregătirea cozonacului continuă să se facă în gospodărie, mai degrabă decât să fie cumpărate gata pregătite. 3 din 10 români declară, totuşi, că vor cumpăra cozonacul gata făcut, fie din cofetării/brutării, fie din retail.
Cadourile reprezintă următoarea categorie cu importanţă ridicată pentru bugetul de Paşte. Dintre cei 76% care vor cumpăra cadouri pentru cei dragi, aproximativ 50% plănuiesc să aloce 300 RON sau mai puţin pentru această activitate.
Interesul pentru promoţiile de Paşte pare să fie şi el influenţat de tradiţiile legate de cadouri. Astfel, 40% dintre români sunt în mod special interesaţi de promoţii pentru haine, încălţăminte sau accesorii şi secundar de produse de valoare mai mare, cum ar fi: electronicele, electrocasnicele, telefoanele mobile sau tabletele.
Familia şi sărbătorile pascale din copilărie sunt principalele surse de informare pe care românii le folosesc în planificarea Paştelui. Familia devine, astfel, principalul canal de transmitere şi păstrare a cutumelor româneşti. Singurul canal clasic de comunicare care ocupă un rol important în informarea românilor în legătură cu tradiţiile şi obiceiurile de Paşte este televizorul. Acesta este un mediu important de informare pentru 32% dintre români.
Interesul românilor pentru promoţii se adaptează în funcţie de ocazia în jurul căreia are loc campania promoţională, arată comparaţia dintre interesul pentru promoţii de Paşte versus de Black Friday, la nivelul internauţilor. Astfel, românii care folosesc internetul preferă să primească de Paşte promoţii la articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi secundar la electronice, electrocasnice, telefoane mobile, tabele, laptopuri, în timp ce în perioada Black Friday îşi doresc, în mod special, oferte speciale la produse de valoare mare şi secundar la produse cosmetice sau de înfrumuseţare.
În acest context, obiceiurile şi tradiţiile de Paşte oferă oportunităţi noi pentru branduri, cum ar fi:
Readucerea în actualitate a tradiţiilor regionale, încurajarea diversităţii obiceiurilor, pe fundalul unei receptivităţi crescute pentru tradiţii. Majoritatea românilor continuă să respecte tradiţiile predate din generaţie în generaţie, Paştele devine, astfel, o ocazie bună pentru a combina tradiţii cu obiceiuri noi.
Simplificarea şi eficientizarea procesului de pregătire pentru Paşte. Mesele de Paşte sunt tradiţionale sau preponderant tradiţionale şi necesită mult timp de pregătire, de aceea brandurile ar putea veni în ajutorul persoanelor responsabile cu pregătirea mesei cu sfaturi pentru prepararea mai rapidă a bucatelor sau prin oferirea unor pachete cu toate ingredientele necesare diferitelor mâncăruri tradiţionale.
Implicarea tuturor membrilor familiei în pregătirea mesei de Paşte. Pregătirea mesei de Paşte este o ocazie ca familia să lucreze împreună, iar brandurile pot încuraja această activitate. Copiii pot colora ouăle sau pot decora masa, în timp ce părinţii pregătesc friptura. Procesul de pregătire a mesei devine mai amuzant, iar efortul poate fi premiat.
Targetarea consumatorilor prin canalele preferate cu oferte despre promoţiile de interes. Faţă de alte ocazii, de Paşte, românii vor să afle informaţii despre promoţii la: mâncare, îmbrăcăminte sau aparatură pentru casă, iar singurul canal clasic de comunicare aflat în topul surselor de informare este televizorul. Aşadar, o campanie tactică la TV va creşte notorietatea promoţiei.
Implicarea românilor în cauze sociale, campanii CSR. 2 din 10 români se implică deja în donarea de haine vechi, iar 1 din 10 fie donează bani, fie face voluntariat. Aducerea tradiţiilor în prim plan şi creşterea interesului pentru activităţi religioase sunt un context bun pentru a atrage mai mulţi români să susţină o cauză socială fie prin donare, muncă voluntară sau cumpărarea unor articole de Paşte.
Andreea Grigoroiu – Consumer Strategist, Starcom MediaVest Group
FASHION HOUSE Outlet, primul centru de tip outlet din România, aduce, în complexul din Militari, brandurile Sport Vision, R&R Boutique şi Issimo Home, în vreme ce Tom Tailor îşi dublează suprafaţa magazinului existent, transmit reprezentanţii centrului comercial.
Din portofoliul operatorului de magazine multi-brand Sport Vision, fac parte peste 40 de mărci de încălţăminte, vestimentaţie şi echipamente sportive, printre care Nike, Adidas, Reebok şi Puma. Issimo Home produce textile premium pentru baie şi casă, iar în ceea ce priveşte brandul R&R Boutique, aparţinând unui producător de încălţăminte premium, acesta deschide acum primul outlet din România, în care va comercializa atât produse proprii, cât şi o serie de branduri internaţionale.
Tom Tailor, un brand aflat în portofoliul grupului de modă Kenvelo, unul dintre cele mai puternice de pe piaţa locală, va extinde spaţiul din FASHION HOUSE Outlet Centre cu 173 de metri pătraţi, ceea ce ridică suprafaţa totală a magazinului la 320 de metri pătraţi.
Locuitorii oraşelor din România vor aloca în acest an un buget total de sărbători (Crăciun şi Revelion) de 1.590,16 lei, potrivit datelor studiului „Cumpărăturile de Sărbători”, realizat de MEDNET Marketing Research Center în mediul urban (oraşe mari +100.000 locuitori, oraşe mijlocii 30.000 – 100.000 locuitori şi oraşe mici sub 30.000 locuitori),
Potrivit studiului, peste 50% dintre aceştia vor cheltui sume între 1.000 şi 3.000 lei pentru Crăciun şi Revelion, în timp ce o treime dintre orăşeni îşi vor permite să cheltuiască mai puţin de 1.000 de lei.
Dacă pentru produsele nealimentare (haine, încălţăminte, cosmetice, ornamente etc.), clienţii români vor cheltui în medie 402,37 lei, pentru produsele alimentare ei alocă un buget cu peste 200 de lei mai mare, respectiv 617,32 lei. Mai mult decât atât, 511,50 lei este bugetul mediu alocat de români pentru cadourile oferite celor dragi cu ocazia sărbătorilor de iarnă, mai mult decât sunt dispuşi să plătească pentru ieşirile la restaurant/în oraş prilejuite de Crăciun şi Revelion (306,46 lei).
În ceea ce priveşte excursiile/călătoriile, bugetul mediu alocat de către locuitorii din mediul urban (oraşe mari, mijlocii şi mici) în acest scop este de 883,37 lei. În oraşele mari (+100.000 locuitori), suma medie alocată pentru sărbătorile de iarnă înregistrează un trend ascendent comparativ cu anul precedent, bugetul mediu calculat pentru această categorie de oraşe atingând o valoare de 1.626,21 lei (comparativ cu 1.575,70 lei în 2014).
Locuitorii oraşelor mari sunt dispuşi să cheltuiască mai mult anul acesta pentru a avea o masă îmbelşugată, dar şi pentru a oferi cadouri celor dragi, şi mai puţin pentru produse nealimentare, excursii şi ieşiri la restaurant/în oraş. Astfel, dacă în anul 2014 locuitorii oraşelor mari intenţionau să cheltuiască în medie 602,21 lei pe alimente, în 2015 bugetul mediu a înregistrat o creştere până la valoarea de 638,24 lei.
Pe de altă parte, în aceste oraşe, cheltuielile pentru produse nealimentare (reprezentând îmbrăcăminte, încălţăminte, ornamente, cosmetice etc.) şi-au continuat trendul descendent din anii precedenţi, până la valoarea de 417,75 lei.
Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban (oraşe mici – sub 30.000 locuitori, oraşe mijlocii – 30.000-100.000 locuitori, oraşe mari – peste 100.000 locuitori) în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Au fost intervievate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) 800 de persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.
Conform celui mai recent studiu de piaţă realizat de MEDNET Marketing Research Center, anul acesta peste 90% dintre românii din mediul urban vor oferi cadouri de Moş Nicolae.
Intenţia de a cumpăra cadouri, chiar dacă de valoare mai mică, este mai ridicată în oraşele mici (93,2%), comparativ cu oraşele mari (peste 100.000 locuitori) unde numai 87,7% dintre aceştia oferi cadouri.
Cu toate acestea, chiar şi în cazul oraşelor mari, care au peste 100.000 locuitori, se înregistrează o evoluţie pozitivă, comparativ cu anul trecut, a numărului celor care oferă cadouri.
În acest context, dacă în 2014 mai puţin de 80% dintre locuitorii oraşelor mari îşi exprimau intenţia de a cumpăra cadouri de Moş Nicolae, în 2015 numărul acestora a crescut cu aproape 10 procente.
În ceea ce priveşte cadourile oferite de Moş Nicolae, acestea vor fi multe şi diversificate, însă vedete vor fi dulciurile, peste 70% dintre orăşeni declarând că intenţionează să le cumpere pentru a le oferi celor dragi.
În topul preferinţelor de cumpărături rămân jucăriile, dar şi articolele de îmbrăcăminte/încălţăminte, cosmeticele/parfumurile şi fructele. Peste 12% dintre orăşeni intenţionează să ofere cadou de Moş Nicolae un smartphone sau o tabletă.
În oraşele mari, cu peste 100.000 de locuitori, suma medie alocată pentru cumpărăturile de Moş Nicolae îşi continuă trendul ascendent şi ajunge la 310 lei, în uşoară creştere comparativ cu cea din anul 2014 (294 lei).
Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban (oraşe mici – sub 30.000 locuitori, oraşe mijlocii – 30.000-100.000 locuitori, oraşe mari – peste 100.000 locuitori) în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Au fost intervievate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) 800 de persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.
România a devenit a patra cea mai importantă piaţă pentru brandul polonez de încălţăminte CCC după numărul de magazine deschise, la doar trei ani de la intrarea pe piaţa locală.
Brandul CCC, adus în franciză în România, a ajuns la 36 de unităţi la jumătatea anului şi va continua expansiunea chiar mai rapid în următoarea perioadă.
„Există potenţial pentru dublarea reţelei sau chiar mai mult. În trei ani am ajuns la 36 de magazine, iar pe viitor vom continua expansiunea chiar mai rapid“, spun reprezentanţii Peeraj Brand International, grupul care a adus pe piaţă franciza CCC.
”Un tânăr comerciant – vânzător ar trebui să aibă disponibilitatea şi entuziasmul de a învăţa continuu, să fie empatic şi să aibă o fire activă şi întreprinzătoare. Apoi, este necesar şi un strop de talent comercial, capacitatea de a remarca detalii, de a observa clienţii şi produsele şi de a face o legătură între cele din urmă”, descrie Carmen Idriceanu, country manager al retailerului austriac de încălţăminte Humanic, câteva din calităţile pe care le doreşte la angajaţii săi. În plus, tinerii angajaţi ideali ar trebui să fie motivaţi, deschişi, orientaţi către client, captivaţi de ritmul alert al vânzărilor şi care îşi doresc de la bun început o carieră în domeniu, potrivit lui Idriceanu.
Carmen Idriceanu a început să lucreze pentru Humanic în 2007 în momentul în care a decis să se întoarcă în România, după ce, în anii ’90, se stabilise în Austria împreună cu familia. Anterior, studiase Chimia în cadrul Institutului Politehnic în Bucureşti şi lucrase ca laborant biolog în industria petrolui, cât şi în cadrul unui spital de copii din Capitală. În Austria şi-a completat studiile la o Academie Tehnică Medicală şi a lucrat în domeniul telemedicinei şi al diagnosticului neurologic. A decis să se alăture Humanic în momentul în care aflase dintr-un ziar românesc că reprezentanţii companiei căutau un country manager pentru piaţa locală. A fost refuzată de biroul de recrutări din România din cauza lipsei de experienţă, dar o discuţie cu directorul de resurse umane al companiei austriece i-a asigurat funcţia. ”Am venit în România în 2008, la deschiderea primului magazin din Băneasa, unde am avut parte de o primă experienţă foarte dificilă. Au fost clipe grele, pentru cineva care este obişnuit să se afle într-o societate în care toate funcţionează şi oamenii se ţin de cuvânt, se răspunde la telefon şi lucurile se întâmplă, pentru o astfel de persoană, contactul este brutal. Dar am fost perseverentă şi asta aş aştepta şi de la tineri, i-aş impulsiona să rămână la treabă. Prima condiţie ca ceva să reuşească este să faci lucrul respectiv, iar a doua este să îl faci până îţi reuşeşte, indiferent de cât de acru este primul rezultat. Dacă s-ar întâmpla aşa, totul ar funcţiona perfect”.
În scopul pregătirii acestor tineri angajaţi, Humanic va începe din acest an şcolar, alături de alţi şase retaileri alimentari, de îmbrăcăminte şi încălţăminte sau de mobilă (Billa, C&A, Deichmann, dm drogerie markt, Hervis şi kika), programul Şcoala Comercială Austriacă (o’SCAR), prin care tinerii absolvenţi de gimnaziu vor avea ocazia să câştige calităţile ideale pentru un comerciant, după modelele de ucenicie german şi austriac. Realizat la iniţiativa Ambasadei Austriei, proiectul Şcolii Comerciale Austriece din România se traduce prin introducerea a două clase de şcoală profesională, cu specializarea de comerciant vânzător, la Colegiul Economic Costin C. Kiriţescu, din septembrie 2015.
Programul are la bază învăţământul dual, cu accent pe componenta practică: se desfăşoară pe parcursul a trei ani de studii, în care componenta practică va avea o pondere din ce în ce mai crescută de la an la an – anul I (80% teorie, 20% practica), anul II (40% teorie, 60% practica), anul III (28% teorie, 72% practica). La finalizarea cursurilor, absolvenţii o’SCAR vor avea prioritate in procesele de recrutare ale celor sapte retaileri.
”Retail-ul este un domeniu de activitate extrem de variat şi dinamic, iar existenţa unor calificări relevante pentru acest sector este necesară şi obligatorie pentru formarea unor profesionişti. Principala calitate a unui proaspăt absolvent constă în echilibrul său de cunoştinţe practice şi teoretice”, descrie Carmen Idriceanu, motivele pentru care consideră necesară existenţa unei astfel de şcoli.
Potrivit lui Idriceanu, un absolvent al unui program precum Şcoala Comercială Austriacă din România va fi familiarizat cu toate elementele specifice retail-ului: de la fluxul mărfii şi mercantizare până la interacţiunea cu clienţii. ”Ultimul aspect este foarte important pentru retail, de aceea orice tânăr bine pregătit care îşi doreşte să ocupe poziţia de comerciant-vânzător şi apoi să evolueze în retail trebuie să stăpânească cunoştinţe solide de tehnici de vânzare. Ne dorim tineri angajaţi care, prin calitatea serviciilor oferite de ei, să ofere un exemplu pentru piaţă. Comportamentul acestor tineri va influenţa decisiv experienţa clienţilor în magazinele noastre, un lucru extrem de important pentru noi”, explică Idriceanu.
Programul se bazează pe educaţia duală, un concept cu tradiţie în ţări precum Austria şi Germania. ”Acolo acest model este unul de succes şi este atât de popular, încât nu numai vânzătorii comerciali sunt formaţi în cadrul acestor tipuri de şcoală, ci şi funcţionarii de bancă, spre exemplu. Astfel, un absolvent de facultate este, spre deosebire de un absolvent de facultate din România, capabil să presteze o muncă eficientă din prima zi de lucru”, povesteşte Idriceanu.
Fiecare dintre cele şapte companii a stabilit un magazin ce va funcţiona ca ”şcoală”, iar în cazul acestuia vor exista câte doi formatori, ce îşi vor desfăşura în paralel activitatea de comerciant şi de ghidare a activităţii practice. În funcţie de rezultatele obţinute, elevii înscrişi în acest program pot primi o bursă lunară de până la 400 de lei, dintre care 200 de lei sunt oferiţi prin sistemul de stat şi 200 de lei din partea companiilor partenere. De asemenea, vor beneficia de decontarea costurilor de transport în comun pe perioada studiilor. Iar după absolvire, tinerii vor primi un certificat profesional recunoscut pe plan european.
Numărul maxim alocat pentru programul pilot din acest an este de 56 de elevi, iar zilele acestea (3-4 septembrie 2015) urmează să se desfăşoare ultima etapă de înscrieri pentru acest an. Potrivit lui Carmen Idriceanu, deşi găsirea de angajaţi este laborioasă, numărul de angajaţi ai Humanic, ce funcţionează în România prin compania Leather&Shoe, este stabil şi este cuprins între 90 şi 100 de angajaţi.Compania Leather&Shoe, a terminat anul trecut cu afaceri de 46 mil. lei (10,4 mil. euro), în creştere cu 9,5% comparativ cu anul anterior, potrivit celor mai recente informaţii publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.
Victor Tighinean are 46 de ani, este medic chirurg şi a înfiinţat încă din perioada rezidenţiatului o afacere în retailul de încălţăminte de import, ca francizat al companiei daneze Ecco. Cu patru ani în urmă, Ecco a preluat operaţiunile locale, iar Tighinean a rămas la conducerea firmei. Afacerile au crescut an de an cu procente de două cifre, dar medicul-antreprenor-executiv spune că România are un mare dezavantaj: numărul mic de turişti.
Păi ce legătură este între numărul de turişti şi vânzările de pantofi?, pare întrebarea firească, cu un răspuns nu foarte evident. Multe magazine Ecco din capitale europene se bazază pe vânzările generate de turişti, pentru că un număr însemnat de călători, odată ajunşi în concediu, constată că nu au încălţăminte confortabilă şi sunt nevoiţi să cumpere, explică Tighinean. „Ca ritm de creştere a afacerilor, suntem peste evoluţiile din alte ţări, dar pe de altă parte şi nivelul vânzărilor este mai mic”, spune Tighinean, pe a cărui carte de vizită este trecută funcţia de managing director. Valoarea medie a bonului de cumpărături este de 100-110 euro, „trafic avem destul, problema este rata de conversie care se plasează în jurul a 5%, în vreme ce pe alte pieţe este de peste două ori mai mare. Dovadă că rulajele din perioadele de vânzări cu discount sunt comparabile cu volumele vândute în perioada octombrie-decembrie; în ultimele trei luni din an se realizează circa 40% din valoarea vânzărilor.”
Absolvent al Facultăţii de Medicină din Cluj-Napoca, Tighinean a constatat, pe când era rezident, că nişa de încălţăminte sanitară nu era acoperită. Aşa a prins contur ideea unei afaceri, iar franciza Ecco s-a potrivit mănuşă pe intenţiile care i se conturaseră în minte la acel moment. Prin urmare, în 2004 a deschis primul magazin Ecco de pe piaţa locală, la Cluj, într-un spaţiu stradal; ulterior, acesta a fost relocat şi „în locul nostru funcţionează acum un magazin cu produse second‑hand”. Afacerile au crescut an de an, iar după şapte ani de prezenţă în sistem franciză, firma-mamă a decis să preia operaţiunile pe plan local.
Din 2007, Victor Tighinean, care şi-a păstrat funcţia de conducere a afacerii Ecco, coordonează activitatea de la Cluj-Napoca, acolo unde se află şi acum sediul central al companiei. În afacere mai este implicată şi sora sa, care deţine funcţia de director economic, iar antreprenorul-executiv spune că dacă nu ar fi intrat în afaceri i-ar fi plăcut să profeseze în domeniul pentru care s-a pregătit.
Sub conducerea medicului afacerist, reţeaua a ajuns la 25 de magazine, cel mai recent deschis, în vara acestui an, fiind spaţiul de pe Calea Dorobanţi, din Capitală. Bucureştiul este, de fapt, şi locul în care se află cele mai multe magazine Ecco pe plan local: 11. Cel mai recent deschis magazin Ecco are o suprafaţă de 88 mp, iar bugetul de investiţii a fost de 100.000 de euro. Retailerul mai are alte două spaţii stradale, deschise la Braşov şi Sibiu, de circa un an fiecare, iar despre evoluţia lor Tighinean spune că „este OK, sunt optimist”, fără a oferi mai multe detalii.
Despre planurile pe care le mai are pentru anul în curs, managerul Ecco Shoes România afirmă că intenţionează să inaugureze cel puţin încă două magazine, dintre care unul la Timişoara, iar altul la Bucureşti; pentru asta, dar nu numai, Tighinean călătoreşte săptămânal fie prin ţară, fie peste hotare. La plusuri se aşteaptă şi de la vânzările din mediul online, magazinul virtual lansat în urmă cu trei ani urmând să ajungă anul acesta la vânzări de circa 1 milion de euro, faţă de încasările anului trecut, care s-au plasat la 700.000 de euro. În total, cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs, deopotrivă pentru magazinele fizice, dar şi pentru cel virtual, ar urma să ajungă anul acesta la 30 de milioane de lei, în creştere cu circa 25% faţă de anul trecut, când s-a plasat la 23,4 milioane de lei.