BusinessMagazin

Tag: imobiliare

  • Problemle se ţin lanţ pentru cel mai controversat preşedinte contemporan al Statelor Unite: Un judecător din New York a decis că Donald Trump şi-a construit fraudulos imperiul imobiliar timp de ani de zile

    Donald Trump a comis fraude ani de zile în timp ce şi-a construit imperiul imobiliar care i-a adus notorietatea, a decis marţi un judecător din New York, respingând în termeni fermi încercarea fostului preşedinte de a anula un proces civil împotriva sa, raportează The Guardian.

    Judecătorul Arthur Engoron a constatat că Trump şi directorii companiei sale, inclusiv fiii săi Eric şi Donald Jr, au înşelat în mod obişnuit şi repetat băncile, asigurătorii şi alte persoane prin supraevaluarea masivă a activelor şi prin exagerarea valorii sale nete în documente.

    Decizia a fost luată în cadrul unui proces civil intentat de Letitia James, procurorul general al New York-ului, cu câteva zile înainte de începerea unui proces fără juraţi care va audia acuzaţiile potrivit cărora Trump şi Trump Organization au minţit timp de un deceniu cu privire la valoarea activelor şi la averea sa netă pentru a obţine condiţii mai bune la credite bancare şi asigurări.

    „Documentele conţin în mod clar evaluări frauduloase pe care inculpaţii le-au folosit în afacerile lor”, a scris Engoron.

    James a declarat că Trump s-a angajat într-o operaţiune de „momeală şi manipulare”, umflându-şi averea cu până la 2,23 miliarde de dolari şi, după o măsurătoare ulterioară, cu până la 3,6 miliarde de dolari, în declaraţiile financiare anuale date băncilor şi asigurătorilor.

    Printre activele ale căror valori au fost umflate se numără proprietatea lui Trump de la Mar-a-Lago din Florida, apartamentul său penthouse din Trump Tower din Manhattan, precum şi diverse clădiri de birouri şi terenuri de golf, a precizat James în procesul depus în septembrie 2022.

    Echipa de avocaţi a lui Trump îi ceruse anterior lui Engoron să respingă cazul împotriva fostului preşedinte, argumentând că James nu avea autoritatea de a intenta procesul, deoarece nu existau dovezi că publicul a fost afectat de acţiunile lui Trump şi că multe dintre acuzaţii au depăşit termenul de prescripţie.

    Dar judecătorul a dat dovadă săptămâna trecută de o lipsă profundă de , reproşându-le avocaţilor lui Trump că au adus „argumente frivole” şi declarând va lua în considerare o serie de sancţiuni împotriva lor.

  • Autorităţile din China au pus mâna pe şeful celei mai îndatorate companii din lume: Hui Ka Yan, fondatorul gigantului imobiliar Evergrande, a ajuns pe mâna poliţiei chineze

    Hui Ka Yan, preşedintele şi fondatorul miliardar al dezvoltatorului imobiliar China Evergrande Group, care se confruntă cu o problemă majoră a datoriilor, a fost plasat sub controlul poliţiei, scrie Bloomberg.

    Nu este clar de ce Hui se află sub aşa-numita supraveghere rezidenţială, un tip de acţiune a poliţiei care nu se încadrează în detenţie sau arestare oficială şi nu înseamnă că Hui va fi acuzat de o infracţiune.

    Cu toate acestea, măsura înseamnă că nu poate părăsi locaţia, nu se poate întâlni sau comunica cu alte persoane fără aprobare, în conformitate cu Legea de procedură penală din China. Paşapoartele şi cărţile de identitate trebuie predate poliţiei, iar procesul nu ar trebui să depăşească şase luni, conform legii.

    Hui a fost luat de poliţia chineză la începutul acestei luni şi este monitorizat într-o locaţie desemnată, au declarat persoanele respective, care au cerut să nu fie identificate deoarece este vorba despre o chestiune privată.

    Măsura este cel mai recent semn că saga celui mai îndatorat dezvoltator din lume a intrat într-o nouă fază care implică sistemul de justiţie penală, după ce autorităţile au reţinut la începutul acestei luni o parte din personalul unităţii sale de gestionare a averii, iar doi foşti directori ar fi fost, de asemenea, reţinuţi.

    Acest lucru se adaugă la întrebările privind soarta Evergrande, după ce eşecurile din ultimele zile ale planului său de restructurare au zguduit pieţele financiare şi au crescut riscul unei lichidări.

    Pentru Hui, care a controlat una dintre cele mai mari averi din lume atunci când acţiunile Evergrande au atins vârful în 2017, această evoluţie este o altă lovitură într-o remarcabilă cădere din graţiile Partidului.

    Considerat cândva unul dintre cei mai bine conectaţi politic oameni de afaceri din China, cu ambiţii care mergeau de la maşini electrice la fotbal, magnatul a devenit acum cea mai mediatizată victimă a măsurilor drastice luate de preşedintele Xi Jinping împotriva efectului de levier excesiv şi a speculaţiilor din sectorul imobiliar.

    Poliţia din Guangdong şi Evergrande nu au răspuns la solicitările de comentarii.

    Evergrande se află în centrul unei crize imobiliare care durează de ani de zile şi care a afectat economia chineză şi a afectat încrederea în piaţa imobiliară.

    Vineri, dezvoltatorul a declarat că a renunţat la întâlnirile cu creditorii cheie şi că trebuie să îşi revizuiască planul de restructurare a datoriei sale offshore. De atunci, a dezvăluit că nu a reuşit să îndeplinească condiţiile de reglementare pentru a emite noi obligaţiuni – o componentă cheie a restructurării datoriei – în timp ce unitatea sa continentală nu a reuşit să ramburseze o obligaţiune onshore

     

     

     

  • Mega-bogaţii lumii pariază pe chiriaşi, noile maşini de făcut miliarde, după ce şi-au investit averile în imobiliare

    Turnul 727 West Madison din Chicago – o clădire rezidenţială de lux cu piscină şi un studio de yoga – are un nou proprietar în aceste zile: omul din spatele Zara. Amancio Ortega a cumpărat luna trecută clădirea din cartierul West Loop din Chicago pentru 232 de milioane de dolari, alăturându-se astfel unui număr din ce în ce mai mare de super-bogaţi care pariază pe chiriaşii americani, scrie Bloomberg.

    În ultimul deceniu, bogaţii şi firmele acestora şi-au dublat investiţiile în apartamente, în mare parte în sectorul cunoscut în SUA sub numele de locuinţe multifamiliale, potrivit unui studiu realizat de Knight Frank.

    În prezent, mulţi dintre aceşti investitori pariază că pot face bani, deoarece preţurile clădirilor de apartamente au scăzut pe fondul recentei crize a proprietăţilor comerciale. În acelaşi timp, o penurie generalizată de locuinţe este de bun augur pentru chiriile din marile oraşe pe termen lung.

    La începutul acestui an, o firmă imobiliară condusă de miliardarul israelian Eyal Ofer a cumpărat o clădire de 57 de apartamente la câţiva paşi de Gramercy Park din Manhattan. Una dintre cele mai bogate familii din America Latină vânează oferte pentru a cumpăra apartamente multifamiliale, în timp ce încearcă să pătrundă pe piaţa imobiliară din SUA.

    La sfârşitul anului 2022, o firmă de investiţii susţinută de co-fondatorul Carlyle Group Inc. David Rubenstein a strâns bani de la investitori bogaţi la nivel global pentru a cumpăra clădiri de apartamente, precum şi proprietăţi logistice.

    Înainte de pandemie, bogaţii lumii se concentrau în mare parte pe proprietăţile de birouri, unde o clădire trofeu cu chirii pe termen lung putea oferi venituri stabile. Dar acum, odată cu creşterea numărului de locuri de muncă la distanţă şi cu creşterea numărului de birouri vacante, locuinţele de închiriat au devenit mai atractive.

    De asemenea, o încetinire a pieţei imobiliare comerciale agită concurenţa în acest domeniu. Mulţi actori instituţionali s-au abţinut de la noi tranzacţii din cauza creşterii costurilor de împrumut şi a scăderii valorilor. În total, volumul global al investiţiilor în proprietăţi comerciale în al doilea trimestru a scăzut cu 57% faţă de anul precedent, ajungând la 142 de miliarde de dolari, potrivit unui raport al firmei de brokeraj CBRE Group Inc.

    Acest lucru a lăsat un gol atractiv pentru investitorii bogaţi, care pot fi mai puţin vulnerabili la capriciile pieţei datoriilor şi au un orizont de investiţii pe termen mai lung. Astfel de investitori pot plăti adesea cu numerar sau au relaţii mai profunde cu instituţiile bancare pentru a asigura finanţarea.

    În timp ce apartamentele au fost cel mai popular tip de proprietate pentru investitori în al doilea trimestru, tranzacţiile au scăzut cu 66% faţă de anul precedent, potrivit CBRE. Cu toate acestea, compania de brokeraj a declarat că sectorul este pregătit să beneficieze în trimestrele următoare.

    În timp ce chiriile s-au relaxat uşor în SUA, cererea de locuinţe a alimentat creşteri masive în ultimii ani, chiria mediană urmând să crească cu aproape 18% în 2021 şi cu 3,5% în 2022, potrivit datelor de la Apartment List.

    Ortega are o avere netă de 75,6 miliarde de dolari, din care mai mult de 10% sunt investiţi în imobiliare, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

     

  • Care este cea mai îndatorată companie a planetei este tot mai aproape de faliment

    Acţiunile companiei Evergrande au scăzut cu până la 25% luni, după firma a anunţat că întârzie procesul de restructurare a datoriei, scrie CNBC.

    Indicele Hang Seng Mainland Properties a pierdut puţin peste 4% din capitalizare, tot sectorul imobiliar chinez fiind în scădere. Country Garden a scăzut cu 7,69%, Logan Group cu 7,95%, în timp ce R&F Properties a pierdut 6,62% din valoare.

    Evergrande a explicat că „veniturile grupului nu au fost în concordanţă cu aşteptările”, compania trecând în prezent printr-un amplu proces de restructurare a datoriei.

    Astfel, Evergrande „consideră că este necesară reevaluarea termenilor acordului de restructurare pentru a îndeplini obiectivele companiei şi aşteptările creditorilor”.

    În august, compania a solicitat declanşarea procedurii de faliment în SUA conform capitolului 15, care permite unei instanţe din SUA să intervină în cazuri de insolvenţă în afara graniţelor.

    Tianji Holdings, o filială a Evergrande, şi o subsidiară, Scenery Journey, au depus de asemenea o cerere similiară către un tribunal din Manhattan.

  • Ţara europeană răvăşită de o criză imobiliară care nu pare să se mai termine: În timp ce preţurile se află deja în declin, analiştii vin cu o veste şi mai proastă şi anunţă că noi scăderi ar putea deveni realitate

    Piaţa imobiliară din Finlanda nu a atins încă punctul maxim al crizei şi nu se întrevede nicio redresare până la sfârşitul anului viitor, în condiţiile în care economia şubredă şi costurile mai mari ale împrumuturilor apasă asupra pieţei imobiliare, potrivit OP Group.

    Preţurile locuinţelor finlandeze vor scădea în medie cu aproximativ 5% până la 7% în acest an, a declarat economistul Grupului OP, Joona Widgren. Acest lucru presupune că valoarea locuinţelor va scădea „încă puţin” înainte de a atinge un nivel minim, a spus el, adăugând că este mai uşor să găseşti „riscurile unui declin al pieţei decât semnele unei redresări”, scrie Bloomberg.

    Piaţa imobiliară rezidenţială din ţara nordică a rezistat mai bine decât în cazul unora dintre vecinii săi. În Suedia, valoarea locuinţelor a scăzut cu până la 12% – 13% de la un vârf atins la începutul anului 2022, înainte de a se stabiliza în ultimele luni. În cele două naţiuni vecine, prevalenţa ratelor variabile ale dobânzilor au avut un impact semnficativ asupra locuinţelor, deoarece creşterile rapide ale costurilor de împrumut de către băncile centrale s-au transmis, făcând ipotecile mai scumpe.

    Numărul tranzacţiilor a scăzut cu aproximativ 20% din toamna anului trecut, fără a se întrevedea vreun semn de îmbunătăţire imediată, potrivit OP Group. Preţurile locuinţelor finlandeze vor rămâne stagnante în 2024 înainte de a începe să se redreseze în 2025 în ritm de aproximativ 2,5% de creştere, iar  valorile vor creşte în paralel cu o creştere a volumului de vânzări, conform ultimelor analize şi prognoze.

     

  • Cum să locuieşti mai bine. Ce arată statisticile: Suprafaţa medie a locuinţelor noi se menţine la 62,8 metri pătraţi

    ♦ Potrivit unui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro, circa 40% dintre potenţialii cumpărători de locuinţe din generaţia baby boomers (persoane de peste 59 de ani) ar accepta să facă rabat de la suprafaţa casei atunci când ar fi puşi în faţa situaţiei de a face un compromis ♦ În ceea ce priveşte generaţia millennials (cu vârste cuprinse între 27 şi 42 de ani), circa o treime dintre respondenţi au declarat că ar putea renunţa la criteriul iniţial privind suprafaţa locuinţei.

    Suprafaţa medie a locuinţelor noi livrate în cursul anului 2022 s-a menţinut la 62,8 metri pătraţi, nivel atins în anul precedent, când a fost bifată prima creştere a acestui indicator după şapte ani de continuă scădere, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor disponibile în platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică.

    În ultimii douăzeci de ani, maximul a însemnat 76 de metri pătraţi pentru o locuinţă nou-livrată, medie înregistrată în anii 2010, 2011 şi 2013. Legea locuinţei prevede o suprafaţă utilă minimă de 66 de metri pătraţi pentru un apartament de trei camere, de 52 de metri pătraţi pentru un apartament cu două camere şi de 37 de metri pătraţi pentru o garsonieră.

    Cauza principală care stă la baza uşoarei creşteri a suprafeţei medii a unei locuinţe în 2021, creştere continuată anul trecut, a fost pandemia. În condiţiile în care s-a vorbit mult despre importanţa mai mare pe care locuinţele au căpătat-o dintr-odată în vieţile oamenilor, de îndată ce lockdownul şi restricţiile care s-au întins pe mai bine de un an au limitat activităţile sociale, ideea de „acasă“ a devenit mai importantă, mai ales că locuinţa a trebuit să devină şi loc de desfăşurare pentru activităţile de serviciu, de şcoală şi multe altele. Pentru mulţi, acest mod de derulare a zilelor este încă valabil.

    Menţinerea suprafeţei medii a locuinţelor la aproape 63 de metri pătraţi, medie calculată de ZF raportând suprafaţa totală locuibilă la numărul total de locuinţe livrate anual, vine în paralel cu o altă tendinţă având ca resort tot pandemia: creşterea numărului de locuinţe noi cu patru camere. Totuşi, ritmul s-a temperat anul trecut, acest tip de locuinţe crescând cu 7% faţă de anul precedent, comparativ cu un ritm de creştere anterior de 23%. Astfel, în cursul anului trecut au fost finalizate circa 15.300 de locuinţe cu patru camere, faţă de 14.186 în 2021.

    Din totalul livrărilor de locuinţe, care a fost anul trecut de 73.338, apartamentele cu patru camere se menţin la o pondere de 21%, similar cu anul precedent. Acesta este cel mai mare nivel istoric al livrărilor de locuinţe cu patru camere, niciodată până acum nemaifiind atins pragul de 15.000.

    Cu media de aproape 63 de metri pătraţi suprafaţă pentru o locuinţă nou-livrată, casele şi apartamentele s-au apropiat din nou de anul 2019, când acest indicator fusese foarte puţin peste 63 de metri pătraţi. Suprafeţele mai mari chiar şi cu câţiva metri pătraţi devin un element puternic de atracţie pentru clienţi, iar dezvoltatorii exploatează această strategie.

    Perioada lungă de reducere treptată a suprafeţelor locuinţelor noi a fost pusă, în general, de specialiştii din domeniu pe seama faptului că dezvoltatorii, pentru a face locuinţe pe care să şi le permită mai multă lume, au eliminat sau au micşorat semnificativ zone precum debaraua sau cămara, ceea ce se vede, în final, în suprafaţa totală a locuinţei.

    Potrivit unui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro, circa 40% dintre potenţialii cumpărători de locuinţe din Generaţia Baby Boomers (persoane de peste 59 de ani) ar accepta să facă rabat de la suprafaţa casei, atunci când ar fi puşi în faţa situaţiei de a face un compromis. În ceea ce priveşte generaţia Millennials (cu vârste cuprinse între 27 şi 42 de ani), circa o treime dintre respondenţi au declarat că ar putea renunţa la criteriul iniţial privind suprafaţa locuinţei.

  • Rezilienţă şi iar rezilienţă

    Reprezentanţii pieţei imobiliare consideră că măsurile fiscale propuse de Guvern, printre care creşterea pragului de TVA de la 5 la 9% pentru proprietăţile care costă mai puţin de 600.000 de lei, ar putea duce la un blocaj în industria deja afectată de evenimentele ultimilor ani, precum şi la scăderea nivelului de atractivitate al ţării ca potenţial de investiţii. Îşi va dovedi piaţa imobiliară încă o dată rezilienţa?

     

    Industria imobiliară a traversat în ultimii ani numeroase provocări, de la pandemia de COVID şi restricţiile care au afectat atât segmentul de office, cât şi pe cel de retail, la inflaţia galopantă, cu creşteri de costuri ce nu puteau fi previzionate nici măcar pe termen scurt. Apoi, războiul de la graniţă ce a debutat în februarie 2022 a avut un impact emoţional extrem de mare în cererea rezidenţială, ce s-a văzut instant în scăderea numărului de unităţi vândute. Totuşi, până în prezent, la nivel naţional industriile construcţiilor şi imobiliare au fost dinamice şi au contribuit cel mai mult la revenirea economiei după impactul pandemiei de COVID”, a spus Despina Ponomarenco, preşedinte al Asociaţiei Bucureşti Real Estate Club (BREC), într-una dintre ediţiile recente ale emisiunii ZF Real Estate by Storia.ro. Reprezentanţii pieţei imobiliare consideră că piaţa va trebui să îşi demonstreze încă o dată rezilienţa, dacă măsurile fiscale propuse de guvern, printre care creşterea pragului de TVA de la 5 la 9%, s-ar pune în aplicare. „De-a lungul acestor ani s-a tot vorbit despre căderea şi prăbuşirea industriei, iar ea şi-a dovedit rezilienţa în această perioadă – însă din această vară discutăm despre o nouă povară: măsurile fiscale propuse recent, printre care creşterea TVA de la 5% la 9% pentru proprietăţile care costă cub 600.000 de lei, măsură care vine la pachet cu alte măsuri ce vizează industria de construcţii, cum ar fi eliminarea  unor facilităţi fiscale. Practic toate acestea coroborate vor avea un efect devastator pentru întreaga industrie de imobiliare şi construcţii,  industrie care generează 30% din PIB – şi, totodată, pentru gradul de accesibilitate a locuinţelor”, a subliniat preşedintele BREC în cadrul emisiunii. Ea a observat de altfel că anul acesta s-au văzut primele scăderi în piaţa rezidenţială, o consecinţă a tuturor provocărilor din ultimii ani: „Era evident că se va întâmpla acest lucru odată cu creşterea dobânzilor, a fost afectat segmentul de mass-market, care era clar dependent de finanţări bancare – însă pe segmentele superioare ale pieţei rezidenţiale vedem că lucrurile nu s-au oprit”. În ceea ce priveşte Capitala, aceasta  se confruntă cu o provocare specifică, ce ţine de incertitudinea referitoare la PUZ-urile blocate şi la un nou PUG (Planuri Urbanistice Zonale şi Plan Urbanistic General – n.red.): „Dintr-un studiu efectuat de noi anul trecut, pierderea din valoare adăugată în economie estimată pentru 2026 este de peste 10 miliarde de euro din cauza acestui blocaj”. 70% dintre tranzacţiile de anul acesta din Bucureşti au fost realizate cu cash, potrivit celor mai recente informaţii ale Despinei Ponomarenco, ceea ce arată atât o rezilienţă a industriei, cât şi a economiei în general. „E un lucru bun că există cash în piaţă şi un lucru bun că banii aceştia sunt investiţi în imobiliare. Să nu uităm că şi Bucureştiul, şi România, în general, au un stoc vechi de locuinţe – trăim înghesuiţi, în concluzie, este nevoie de locuinţe moderne, atât în Bucureşti, cât şi în marile centre regionale din ţară, iar pentru aceasta avem nevoie mai ales de predictibilitate. În prezent, guvernanţii schimbă regulile jocului în timpul jocului – sunt numeroase investiţii în derulare, care au planuri de afaceri în spate, dacă lucrurile se schimbă, asta va duce cu siguranţă la creşteri de preţuri şi la un blocaj al pieţei. Spre exemplu, odată cu schimbarea de TVA, nu se ştie ce se va întâmpla cu contractele deja semnate şi care vor fi livrate în anii următori.”

    Peste toate acestea vin noile măsuri fiscale discutate de guvern, care ar putea genera pierderi suplimentare la nivel de industrie, cât şi economie, în general. „Este crucial pentru această industrie să aibă predictibilitate – vorbim despre investitori care lucrează cu planuri de afaceri pe termen lung, iar ceea ce se întâmplă acum scade foarte mult atractivitatea României ca destinaţie de investiţie imobiliară – vorbim despre nişte investitori care sunt prezenţi pe piaţă şi sunt prezenţi şi în alte ţări din zonă – ceea ce ne dorim este tocmai să atragem investitori noi pentru a creşte calitatea produselor care se livrează în se livrează în Bucureşti şi devine aproape misiune imposibilă cu toate provocările pe care le vedem  în acest moment.” Care sunt soluţiile?  „Am îndemnat şi îndemnăm din nou la dialog şi ne-am dori ca guvernanţii să stea de vorbă cu reprezentanţii industriilor direct afectate de măsurile gândite de dumnealor, înţelegem provocările, dar pe de altă parte trebuie să existe şi o înţelegere a impactului acestor măsuri. Ideal ar fi să se renunţe la ele, întreaga industrie va fi afectată şi vorbim despre o industrie care generează 30% din PIB. Dacă se vor aplica, întreaga economie se va duce în jos.”

    Carte de vizită

    Despina Ponomarenco:

    1. Este, din noiembrie 2017, preşedinte al Asociaţiei Bucharest Real Estate Club (BREC), iar în noiembrie anul trecut a pus bazele Romania Property Club, o extensie la nivel naţional a BREC;

    2. Din 2009 lucrează ca mananging partner pentru Verbio;

    3. Şi-a început cariera în domeniul comunicarii, lucrând iniţial pentru CBRE, iar ulterior pentru Promenada Mall.

     

    Care sunt obiectivele BREC?

    Misiunea Bucharest Real Estate Club (BREC) este să promoveze piaţa imobiliară din Bucureşti prin generarea de conţinut şi dezbateri referitoare la calitatea generală a dezvoltării urbane, facilitând un impact şi un volum mai mare de tranzacţii. Promovează iniţiative educaţionale inovatoare cum ar fi real estate-ul şi totodată este o voce importantă în susţinerea industriei imobiliare, în dialogul cu autorităţile locale şi naţionale. Companiile membre în asociaţie sunt atât dezvoltatori şi investitori imobiliari, precum şi consultanţi, arhitecţi, designeri, constructori, project manageri, furnizori de materiale de construcţii, avocaţi, companii de property şi facility management, iar portofoliile lor sunt evaluate la peste 10 miliarde de euro. Au aproape şase ani de activitate, iar anul trecut s-au extins la nivel naţional prin Romania Property Club, cu scopul de a promova dezvoltarea imobiliară durabilă şi inovatoare cu impact pozitiv în marile centre regionale ale ţării. Printre iniţiativele BREC se numără un proiect educaţional care a ajuns la cea de-a patra ediţie şi este, potrivit Despinei Ponomarenco, primul program sută la sută privat de educaţie în sectorul imobiliar.

     

    Cum stau lucrurile pe alte segmente ale pieţei şi în alte oraşe?

    În ceea ce priveşte segmentul de retail al pieţei, Despina Ponomarenco întrezăreşte foarte mult potenţial, având în vedere dezvoltarea din ultimii ani a sectorului rezidenţial şi a nevoilor comunităţilor mari ce s-au conturat acolo. „Practic, aşa cum în oraşele mici de 20.000 – 30.000 de locuitori este nevoie de un parc de retail de cel puţin 5.000 de metri pătraţi, şi în aceste noi comunităţi este nevoie de acest gen de dezvoltări şi de acolo provine această principală oportunitate pentru jucătorii  din sectorul de retail, un sector despre care poate se vorbeşte mai puţin, dar despre care ar trebui să vorbim mai mult.” De asemenea, observă Ponomarenco referindu-se la o altă ramură a pieţei, Bucureştiul este subdimensionat în ceea ce priveşte capacitatea hotelieră, este nevoie atât de hoteluri mari de cinci şi patru stele cu capacitate mai mare, cât şi de centre de conferinţă. „Bucureştiul încă nu are un astfel de de centru, atât cu hotel, cât şi un centru expoziţional care să găzduiască mari evenimente, traininguri şi întâlniri ale companiilor multinaţionale prezente în România, iar lucrul acesta este valabil şi pentru oraşele regionale, pentru Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Iaşi, Constanţa. Preşedintele BREC observă, referindu-se la investiţiile din provincie, că există diverşi jucători ce îşi dezvoltă componentele atât de office, cât şi pe cele de retail şi logistică. „Dintr-o analiză făcută de noi undeva la sfârşitul lunii iunie avem o imagine de ansamblu asupra celor mai mari proiecte în lucru din afara Bucureştiului pe zona de birouri: avem Iaşiul, poziţionându-se pe primul loc cu cele mai mari proiecte,  apoi Timişoara şi Braşovul în ceea ce priveşte retailul – cel mai mare proiect în dezvoltare fiind Prima Shopping Center, ce se întinde pe 70.000 de metri pătraţi. În ceea ce priveşte logistica, vedem oraşe precum Slatina, Oradea, Bacău şi Timişoara, aici se conturează cele mai mari proiecte logistice, este demnă de menţionat pentru oraşele regionale activitatea grupului Iulius – ei au finalizat anul acesta o investiţie semnificativă la Iaşi – probabil unul dintre cele mai mari proiecte de birouri inaugurate anul acesta, de 60.000 de metri pătraţi, Palas Campus, unde s-a conturat o comunitate foarte frumoasă. Vedem, de asemenea, o investiţie importantă pe care cei de la Iulius o vor derula la Cluj-Napoca, pe fosta platformă Carboxim, o investiţie semnificativă ce va schimba cu siguranţă zona respectivă, un proiect mixt cu multiple funcţiuni – de retail, de birouri, rezidenţial, precum şi de reconversie ale unor foste spaţii abandonate.”

    Criza din 2009 vs. situaţia actuală? „Chiar a fost o situaţie dramatică atunci  faţă ce se întâmplă acum. Evident că nu suntem acolo, însă îngrijorarea este foarte mare cu privire la măsurile fiscale discutate. Până nu vom şti exact care sunt acestea, este greu de spus care va fi impactul în piaţă, dar cu siguranţă acesta se va reflecta la nivelul întregii economii.”    

  • Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Imobiliare. Nici nu vă imaginaţi ce urmează…

        Intr-un interviu dat anul trecut am spus ca anii 2023 si 2024 vor fi cei mai grei din ultimii 30 de ani, raportat la numarul de tranzactii. Vazand ca unii “experti” din domeniu au inceput deja sa bata campii ca in 2024 piata isi va reveni, revin aici cu cateva detalii legate de perioada urmatoare. 

         Anul viitor este un an electoral, cu tot ”tacamul” de alegeri, ca niciodata. Intr-un an cu turbulente politice, potentialii investitori au  reale motive sa amane planurile pana cand afla cine ajunge la putere si ce ganduri are. In ultimul trimestru al anului in curs, anticipez ca se vor incheia tranzactii spre jumatate fata de numarul celor finalizate anul precedent, in aceeasi perioada. Motivul? Investitorii au nevoie de timp ca sa se obisnuiasca cu noile impozite si taxe imobiliare, pe care guvernul le ”slefuieste” cu grija.

          In Romania peste 96% dintre cetateni sunt (co)proprietari pe cel putin o unitate locativa. De ce ar investi in continuare cand, dupa pandemie, turismul a explodat? Oamenii au reinceput sa calatoreasca, sa traiasca frumos/ mai bine, sa se sparga in figuri si consuma ceea ce nu au putut in pandemie. Viata e scurta, parca nu merita sa investesti la infinit in imobiliare, ci si in tine. De altfel, rata de amortizare a unui apartament depaseste astazi 25 de “anisori” pe zona rezidentiala. Comparati 4% pe an -castig maxim din inchirierea unui imobil- cu minim 7%, cat ofera orice banca serioasa. Traiasca Mugur Isarescu! 

          Piata de capital (BVB) a devenit un concurent serios al pietei imobiliare. Odata cu listarea H2O (Hidroelectrica) romanii au prins gustul riscului, jucand si  pe bursa. Avand in vedere apetitul anterior de la jocurile de noroc, pariuri, pacanele etc. e clar ca imobiliarele au devenit una dintre optiunile investitionale. Era si timpul sa apara alternative. Ca sa nu mai vorbesc de titlurile de stat, emise de Ministerul Finantelor, care sunt o mana cereasca pentru cei care gandesc in euro. Piata e saturata de oferte nevandabile, listate doar ca sa se afle in treaba.

          Avind in vedere ca 90% dintre agentii imobiliari sunt niste trepadusi in domeniu – imi asum procentul in deplina cunostinta de cauza!- si nu inteleg mare lucru din ce se intampla in piata, unii au renuntat deja la a mai activa in domeniu, iar ceilalti nu mai dau anunturi pentru ca ies in pierdere, avand in vedere ca nu (prea) mai intermediaza nimic. De aici si numarul redus de oferte pe piata. Sporadic, mai sunt si proprietari care dau anunturi direct, ca sa testeze piata, nestiind ca sansele de vanzare tind spre zero avand in vedere preturile pe care le cer.

         Situatia urbanistica in Bucuresti este pe butuci. Primarul capitalei vrea un oras pentru oameni, nu investitori, in interes public. Numai ca parcurile pe care le gestioneaza arata dezastruos. Herastraul si Cismigiu au devenit o mostra de nesimtire si neputinta a administratiei centrale. La asa ”grija” fata de mediu, poti sa stai si fara apa calda. Denumirea ”Salvati Bucurestiul” se potriveste perfect cu actuala stare de degradare in care a ajuns Capitala, pe mana „salvatorilor” alesi.

        Oamenii de afaceri au obosit sa alerge dupa autorizatii si renunta la din ce in ce mai multe proiecte. S-a ajuns atat de departe incat Primarul General cere anularea in instanta a sute de autorizatii emise de primarii de sector. In aceste conditii, persoanele fizice cu cash asteapta alte vremuri, fiind debusolati de riscul investitiilor imobiliare.

        Creditarea in 2023 s-a sustinut din refinantari si cine a avut nevoie sa se repozitioneze financiar, accesand o oferta putin mai buna, a facut-o deja. In 2024 nu prea mai are cine sa se refinanteze. Numai firmele mari si clientii solvabili vor fi bagati in seama in viitorul apropiat. Atata timp cat bancile ”parcheaza” banii la BNR cu o dobanda de 6%, de ce s-ar mai risca cu romanii de rand? Nu m-as mira ca bancherii sa-i ridice in curand o statuie lui Isarescu! Neam de neamul lor n-a visat sa faca miliarde de euro profit, numai din tastatura. Jos palaria, fericitilor!

          In Statele Unite, va confirm ca cel putin 60% din birourile din marile orase americane sunt goale. Strazi intregi de spatii comerciale asteapta noi chiriasi, fiind momentan inchise. In fata lor, chiar pe trotuar, unele spatii au fost “cucerite” de homeless-i. In Piata Victoriei din Bucuresti s-au vandut recent 2 imobile, construite dupa 2000, scoase la licitatie, cu un pret de sub 1.000 euro/ mp. Daca nu ma credeti, accesati site-urile de executari silite, ca nu pot sa dau nume. Noii proprietari, daca nu vor transforma aceste cladiri -cu destinatie actuala office clasa B- in hoteluri sau spitale/ clinici, in opinia mea, au cumparat niste imobile ”muzeu”, care vor avea chiriasi din cand in cand.

       Sa ne intelegem…Tranzactiile imobiliare se fac si in vremuri de criza, de recesiune, chiar si de razboi. Diferenta se face cand unii castiga si altii pierd, in aceleasi conditii de piata. Ceea ce urmeaza face parte din imaginatia individuala, pe care fiecare trebuie sa si-o asume. Va doresc inspiratie!

     

  • Criza imobiliară din China riscă să se tranforme într-un dezastru pentru toată lumea: După decenii întregi de creşteri ale preţurilor pentru locuinţe, acum trendul se resetează, iar a doua cea mai mare economie a lumii riscă să se prăbuşească odată cu preţurile

    Piaţa imobiliară din China este în criză. Preţurile imobilelor care au crescut vertiginos în ultimele decenii au început să se prăbuşească. Acum, pericolul este că prăbuşirea valorii locuinţelor va duce la prăbuşirea şi a celei de-a doua economii a lumii, scrie Bloomberg.

    Boom-ul imobiliar din China şi-a avut originea în cererea şi oferta fundamentală. În urmă cu patru decenii, când liderii ţării au deschis economia investitorilor străini şi întreprinderilor private, milioane de oameni s-au mutat din mediul rural în oraşele chinezeşti în căutare de locuri de muncă în fabrici. Acest lucru a deblocat cererea de locuinţe şi a dus la un boom al construcţiilor care, la apogeu, a făcut ca sectorul imobiliar şi industriile conexe să reprezinte până la un sfert din economia Chinei.

    Pe parcurs, însă, scopul imobiliarelor a început să se schimbe. Deoarece preţurile locuinţelor au crescut mereu, oamenii au început să creadă că aşa va fi mereu. Acest lucru a făcut ca tot mai mulţi chinezi să cumpere case ca modalitate de a-şi investi economiile, mai degrabă decât pentru a locui în ele. Creşterea preţurilor locuinţelor a cauzat o altă problemă prin mărirea diferenţei de avere între cei care deţineau proprietăţi şi cei care nu.

    Pentru preşedintele Xi Jinping, care a declarat că doreşte să creeze o „prosperitate comună” prin micşorarea acestei diferenţe, acestea au fost motive pentru a acţiona.

    Atunci când Xi a luat iniţiativa de a înăspri reglementările privind proprietatea, a declanşat un lanţ de evenimente care au devenit o piedică substanţială pentru creştere şi o provocare majoră pentru guvernul său.

     Preţurile locuinţelor au început să scadă, dezvoltatorii au început să intre în incapacitate de plată, iar oamenii s-au înfuriat.

    Întrebarea care se pune acum este dacă autorităţile pot acţiona suficient de repede pentru a împiedica problemele din domeniul imobiliar să se transforme într-o criză mai amplă pentru sistemul financiar, pentru societatea chineză în general – şi poate pentru întreaga lume.

  • Petrecerea s-a terminat: Dupa patru luni la rând în care una dintre cele mai efervescente pieţe imobiliare din Europa pare că ieşea la lumină din criza imobiliară, optimismul s-a prăbuşit. Creştea ratelor riscă să arunce din nou în haos real-estate-ul

    Potrivit unui sondaj realizat de cea mai mare bancă din Suedia, perspectivele pentru piaţa imobiliară rezidenţială au rămas pozitive pentru patru luni la rând. Cu toate acestea, ratele care sunt deja setate să crească din nou riscă să şteargă optimismul, iar analiştii imobiliari prognozează deja noi prăbuşiri ale preţurilor, scrie Bloomberg.

    Semne că piaţa a început să se stabilizeze după criza imobiliară se văd şi în datele recente ale grupului imobiliar Svensk Maklarstatistik şi în cele ale creditorului de stat SBAB.

     Dar, în condiţiile în care piaţa este în prezent în scădere cu aproximativ 10% faţă de vârful atins în 2022, tot mai multe voci din domeniul imobiliar cred că preţurile urmează să scadă în general cu 15% până la 20%

    Indicatorul SEB privind preţurile locuinţelor a scăzut cu 9 unităţi, ajungând la 6 în septembrie, potrivit datelor publicate luni. Măsura reprezintă diferenţa dintre proporţia persoanelor care cred în creşterea preţurilor faţă de cele care se aşteaptă la o scădere. Media istorică este de 32.

    Scăderea lunară a indicelui SEB(unul dintre cei mai importanţi creditori din ţară) a fost determinată atât de faptul că mai mulţi respondenţi se aşteaptă la o scădere a preţurilor, în raport cu cei ce prevăd o creştere.

    De asemenea, a crescut ponderea celor indecişi sau care se aşteaptă ca preţurile să rămână neschimbate. Aşteptările privind ratele din sondaj au rămas în mare parte neschimbate în septembrie, rămânând foarte aproape de 4%, potrivit SEB.