BusinessMagazin

Tag: IMM

  • Program de guvernare PNL: Debirocratizare, digitalizare şi consultare cu mediul de business

    Politicile din Programul de guvernare al PNL în privinţa IMM-urilor, comerţului şi mediului de afaceri se bazează pe debirocratizare şi digitalizarea administraţiei, precum şi consultarea în permanenţă a mediului de afaceri şi pregătirea unor măsuri pentru repatrierea românilor.

    Guvernul Orban îşi propune de asemenea realizarea de analize de impact în parteneriat cu mediul privat de business înaintea adoptării de măsuri legislative şi dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică, dar şi consolidarea ghişeelor unice online, precum punctul unic de contact electronic, ghişeul virtual de plăţi, ghişeul unic pentru IMM-uri.

    Evaluarea interoperabilităţii sistemului de comunicare a datelor între instituţii şi autorităţi publice mai este un alt obiectiv al PNL după investire, aceasta în vederea realizării unui sistem în care beneficiarii serviciilor publice să poată opta pentru preluarea datelor şi să nu mai fie necesară depunerea documentelor la fiecare instituţie. Asta s-ar realiza prin impunerea unor standarde comune de interoperabilitate la nivelul autorităţilor.

    Guvernul Orban ar mai purcede la evaluarea programului de internaţionalizare pentru IMM-uri în vederea eficientizării acestuia, precum şi evaluarea activităţii Agenţiei de Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului în scopul îmbunătăţirii performanţei acesteia.

    Se are în vedere şi eficientizarea programului StartUp Nation, accentul urmând să se mute pe companii cu capacitate de inovare şi pe tehnologii, pe criteriul performanţei antreprenorială. Totodată, se doreşte sprijinirea programului de digitalizare a economiei româneşti lansat recent de Consiliului Naţional al IMM-urilor din România, Romania Tech Nation.

    Vor fi stabilite de asemenea obiective pentru ataşaţii economici ai Romîniei şi se are în vedere profesionalizarea corpului ataşaţilor economici, precum şi reorganizarea activităţii de promovare a comerţului exterior prin implicarea organizaţiilor şi asociaţiilor de afaceri.

     

  • ​Concurenţa neloială şi scăderea cererii interne, două dificultăţi pentru IMM despre care nu se vorbeşte

    În timp ce toată lumea vorbeşte despre deficitul de personal cu care se confruntă piaţa de business, dezbate problemele birocratice şi cele legate de inflaţie, companiile mici şi mijlocii se „împiedică” de concurenţa neloială şi de scăderea cererii interne în drumul lor spre dezvoltarea sustenabilă a businessurilor pe piaţa autohtonă, arată rezultatele studiului Carta Albă a IMM-urilor din România, realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 800 de manageri şi antreprenori.

    Potrivit studiului, concurenţa neloială reprezintă o problemă majoră pentru micii antreprenori, cu un procent de 4%, însă şi diminuarea cererii interne reprezintă o barieră pentru întreprinderile la început de drum, cu un procent de aproape 45%.

    De asemenea, în topul piedicilor care stau în calea dezvoltării sustenabile a mediului antreprenorial, în special în calea micilor întreprinzători, sunt creşterea cheltuielilor cu salariile, cu un procent de aproape 43%, fiscalitatea excesivă (43%), corupţia (34%), calitatea slabă a infrastructurilor (35%) şi costurile ridicate cu creditele bancare (29%), se arată în studiul Carta Albă a IMM-urilor din România.

    Astfel, antreprenorii au nevoie de un mediu antreprenorial mai puţin problematic pentru a putea dezvolta businessuri puternice pe piaţa locală, care în timp să poată trece şi graniţele ţării.

    Viorica Dăncilă, prim-ministru al României, este de părere că trebuie să existe un dialog continuu între mediul de afaceri românesc şi reprezentanţii statului, deoarece cei doi actori au interese comune, acelea de a dezvolta mediul de afaceri şi pe cel economic.

    Ea susţine că pentru dezvoltarea economiei româneşti companiile mici şi mijlocii trebuie să îşi facă curaj să iasă la export.

    „Există cerere pentru serviciile şi produsele de calitate şi ar trebui să ne uităm la pieţele emergente, unde marjele de profit sunt mai mari.”

    Totodată, prim-ministrul României spune că pentru a încuraja investiţiile private guvernul a redus taxele şi a digitalizat o parte din birocraţie.

    „Pentru a încurajarea investiţiilor private, am facilitat accesul la finanţare prin două măsuri şi avem în vedere să facem şi alte programe pentru susţinere a mediului de afaceri. Am făcut progrese pentru a stimula investiţiile prin reducerea taxelor, reducere a birocraţiei, prin digitalizare, iar la infrastructură am eliminate barierele. Pentru a diminua dificultăţile IMM-urilor de a-şi găsi forţă de muncă, am crescut salariul minim pe economie şi am stimulat investiţiile prin programe cu fonduri de la stat şi fonduri europene”, a spus Viorica Dăncilă.

     

  • RPA pentru IMM: UiPath a lansat un pachet de soluţii de automatizare pe bază de subscripţie lunară cu care ţintesc şi IMM-urile româneşti

    Soluţiile de automatizare de tip RPA (Robotic Process Automation), pot fi adaptate pentru orice companie, indiferent de dimensiune, iar „unicornul” românesc UiPath – evaluat la 7 miliarde dolari în ultima rundă de finanaţare – a lansat soluţii cu care ţintesc şi IMM-urile din România, explică pentru ZF Ovidiu Marin, RPA Program Manager în cadrul Connections Consult România.

    „Există soluţii de automatizare atât pentru companiile mari, cât şi pentru cele mici şi mijlocii, dacă respectiva companie are procese standardizate şi repetitive. (…)UiPath a lansat un pachet prin care targeteză IMM-urile din România. Partenerii UiPath precum noi, pot să ofere clienţilor şi automatizări de procese sub formă unui serviciu cu subscripţie lunară”, spune Ovidiu Marin.

    Costul de implementare pentru o soluţie de tip RPA ar putea varia în funcţie de complexitatea procesului şi a dimensiunii companiei.

    Reprezentanţii Connections susţin că automatizarea a 3-5 procese medii poate pleca de la câteva mii de euro şi poate ajunge chiar şi până la preţuri de până la 15.000 euro în cazurile unde complexitatea este ridicată. Timpul de implementare variază de asemenea între 1 şi 3 luni.

    IMM-urile care vor să implementeze astfel de soluţii trebuie să realizeze o analiză de costuri pentru a calcula randamentul unor astfel de eficientizări în vederea unei investiţii.

    RPA este o soluţie adoptată pentru a creşte randamentul, productivitatea şi pentru a reduce costurile dar poate fi folosit şi pentru a îmbunătăţi experienţa clienţilor, susţin consultanţii.

    Argumentul pieţei de RPA este că un robot este angajatul model care are un cost mult mai mic faţă de angajatul clasic. Acesta poate duce la bun sfârşit o serie de activităţi dintre cele mai complexe şi diversificate. El poate non-stop şi nu are nevoie de concediu de odihnă sau pauze de masă. 

     

     

     

  • Cristian Tudorescu, consultant financiar pentru IMM-uri: Există finanţare din belşug în România, dar multe firme sunt supraîndatorate

    Fondurile de investiţii apărute în piaţă în ultimul an, de la cele de private equity şi până la cele de tip growth, alături de programele de finanţare publice precum Startup Nation oferă antrprenorilor mai multe variante de finanţare ca niciodată, însă gradul de îndatorare extrem de ridicat pe care îl au multe companii din România reprezintă o piedică, apreciază pentru ZF Cristian Tudorescu, consultant financiar pentru IMM-uri.

    „Finanţare, la modul general, există în România. Chiar din belşug. Problema este că multe firme din România sunt în general supraîndatorate. Fie nu fac profit şi apelează la datorie pentru a supravieţui, fie fac profit, însă antreprenorul îl scoate din firmă ca dividende. Există statistici care spun că sub 10% din firmele din România sunt finanţabile pe termen lung de către bănci şi alte instituţii financiare. Aşadar, întrebarea pentru un antreprenor este: cum faci să ai indicatori financiari pentru a fi între acei 10%”, explică Cristian Tudorescu, consultant financiar experienţă de peste 15 ani în pieţele de capital şi de peste 4 ani în consilierea financiară a IMM-urilor.

    Citiţi mai multe pe ZF.ro

  • Mai mulţi bani pentru IMM-uri

    Înfiinţată în octombrie 2016, Iniţiativa pentru IMM-uri (program operaţional aferent exerciţiului financiar multianual 2014-2020, fondurile putând fi accesate până în 2023) face parte dintr-un program mai amplu al Comisiei Europene şi al grupului BEI, care beneficiază de finanţare din partea Uniunii Europene prin programele operaţionale FEDER şi Horizon 2020. Iniţiativa urmăreşte încurajarea statelor membre să îşi dubleze volumul fondurilor structurale şi de investiţie disponibile prin instrumente financiare în perioada 2014-2020 şi stimularea competitivităţii IMM-urilor printr-un acces mai bun la finanţare. Iniţiativa pentru IMM-uri a fost dezvoltată ca instrument de răspuns rapid şi eficient pentru majorarea creditării în economia reală, creării de locuri de muncă şi stimulării creşterii.

    Luând ca punct de reper succesul de până acum al Iniţiativei pentru IMM-uri în România, autorităţile române au alocat suplimentar 150 milioane de euro din Programul Operaţional Regional, cu cofinanţare prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), ridicând bugetul Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii (FESI) din cadrul iniţiativei până la 250 milioane de euro. Prin această creştere şi împreună cu resursele suplimentare din partea grupului BEI şi a Comisiei Europene, până la 1,38 miliarde euro sunt disponibili pentru companiile româneşti graţie Iniţiativei pentru IMM-uri. Acordurile cu instituţiile financiare urmăresc să faciliteze accesul la finanţare al firmelor româneşti, prin garanţii de 60% pentru fiecare împrumut şi prin scăderea ratelor dobânzilor percepute de bănci.

    Potrivit reprezentanţilor BEI, 5.000 de IMM-uri ar putea primi finanţări până în 2023. De la lansarea programului şi până în prezent, instituţia a oferit finanţări de 451 milioane euro unui număr de 1.801 beneficiari. În aceeaşi perioadă de timp, cu ajutorul finanţărilor garantate prin Fondul European de Investiţii (FEI – parte a grupului BEI care dezvoltă instrumente de capital de risc şi pentru creştere, garanţii şi instrumente de microfinanţare, care vizează în mod specific acest segment de piaţă) s-au creat peste 63.000 de locuri de muncă, potrivit reprezentanţilor instituţiei. Băncile incluse în programul extins, care au semnat sau sunt pe cale să semneze acorduri cu BEI, sunt CEC Bank, Banca Transilvania, BCR, BRD-SocGen, Libra Internet Bank, ProCredit Bank, Raiffeisen Bank, ING Bank şi UniCredit Bank.

    Contribuţia statului român era de 100 de milioane de euro, iar acum a crescut la 250 de milioane de euro, a explicat Andrew McDowell, vicepreşedintele BEI, în cadrul unui interviu acordat Business Magazin. „Băncile sunt, evident, cele care împrumută companiile, având garanţii din partea FEI care acoperă 60% din valoarea acestor împrumuturi. Acest sistem funcţionează pentru că garanţia este valabilă indiferent de valoarea împrumutului, prin urmare, oricare ar fi expunerea băncii, riscul este redus cu 60%.” Capitalul pe care banca trebuie să îl pună la dispoziţie pentru aceste împrumuturi este mult mai mic, în condiţiile în care creditarea IMM-urilor este oricum un proces extrem de riscant. În concluzie, întreaga procedură este mai profitabilă pentru bănci, acestea având o dispoziţie crescută spre creditarea IMM-urilor.

    „Este vorba de bănci comerciale, este normal să aibă în vedere profitul”, notează McDowell. Mai mult, datorită susţinerii FEI, băncile pot acum oferi credite IMM-urilor fără a mai cere garanţii. „Dacă ne uităm la sectoarele care cresc astăzi în România – IT, spre exemplu – companiile au început să investească în aşa-numitele bunuri intangibile pe care nu le pot oferi drept garanţie la bănci. Astfel, în economia modernă apar probleme de autofinanţare; acest program merge bine pentru că societăţile răspund bine la el.” Grupul BEI nu are cum să satisfacă toate nevoile de finanţare ale IMM-urilor din economia românească, subliniază McDowell, care însă crede că aportul este unul substanţial. „Investiţiile net în România se ridică la aproximativ 25-30 de miliarde de euro; sectorul privat reprezintă o treime, deci vorbim de aproximativ 10 miliarde, iar IMM-urile reprezintă jumătate, deci probabil 5 miliarde – e un calcul «pe şerveţel», dar ideea este că finanţarea oferită de FEI e una destul de importantă.”

    Iniţiativa IMM există în mai multe state, iar nivelul garanţiilor diferă, dar cea de 60% e în partea superioară, de obicei fiind vorba de un nivel de 50%, explică vicepreşedintele BEI. „Depinde de bănci, pentru că ele trebuie să plătească pentru aceste garanţii. McDowell spune însă că sumele plătite de bănci sunt mici, fiind programe derulate pe baza fondurilor structurale. „În opinia mea, aş spune că Iniţiativa IMM a avut, de departe, cel mai mult succes în România, pentru că aici am găsit o capitalizare de piaţă mai mare decât în Spania, Finlanda sau în alte state unde derulăm programul.”

    Andrew McDowell crede că situaţia economică actuală e una stabilă, dar spune că dacă nu există suficiente investiţii în economie, BEI va lucra alături de guvernul României pentru îmbunătăţirea mediului pentru finanţare, „pentru că fără investiţii nete directe nu se va putea susţine creşterea economică pe termen lung. Aceasta e o serioasă provocare. Investiţiile străine pot genera un transfer de tehnologie care e de multe ori extrem de folositor, dar cheia pentru ţările care îşi doresc investiţii străine este să aibă politici care să permită absorbţia tehnologiei şi economia locală să aibă de câştigat din asta. Aş spune totuşi că provocarea este creşterea investiţiilor private în general, atât cele străine cât şi cele din interiorul ţării”, încheie el.

    Hubert Cottogni, director în cadrul Fondului European de Investiţii, a declarat la rândul său că folosirea resurselor FESI împreună cu cele ale grupului BEI şi ale UE „este o modalitate excelentă de a obţine mai mult cu mai puţin. Aceasta permite FEI să îşi asume o parte din riscul intermediarilor financiari în beneficiul final al IMM-urilor româneşti. Resursele suplimentare FESI puse la dispoziţie de România, multiplicate prin împrumuturi comerciale, vor genera până la 1,38 miliarde EUR în împrumuturi noi pentru IMM-urile din România.” Banca Europeană de Investiţii (BEI) este banca Uniunii Europene, instituţia de creditare pe termen lung a UE – de altfel, este entitatea cu cel mai mare volum de împrumuturi şi credite din lume. Instituţia oferă finanţare şi expertiză pentru proiecte de investiţii solide şi durabile, care contribuie la promovarea obiectivelor politicii UE. Peste 90% din activitatea BEI vizează Europa, însă Banca sprijină, de asemenea, politicile externe şi de dezvoltare ale UE. 

  • Cum fug nemţii de recesiune: Vor să facă o revoluţie fiscală pentru IMM-urile lor, faimoasele Mittelstanduri

    Guvernul german vrea să plafoneze povara fiscală a unei companii la 25% în contextul în care ţara încearcă să ajute IMM-urile, cunoscute local drept Mittelstand-uri, în timp ce economia se îndreaptă înspre recesiune, potrivit Bloomberg.

    Propunerea a fost făcută de ministrul Economiei Peter Altmaier ca parte a unui pachet care ţinteşte să susţină toate Mittelstand-urile – care angajează 60% din populaţia aptă de muncă.

    Potrivit Deloitte, povara fiscală în Germania variază între 30% şi 33%.

    Guvernul german este pus sub o presiune din ce în ce mai mare săm reînvie economia, în contextul în care exporturile stagnează iar incertitudinea generată de Brexit afectează mediul de business într-un moment în care companiile se confruntă deja cu cheltuielile ce ţin de digitalizare în orice domeniu.

     

     

     

  • Guvernul Dăncilă pregăteşte un OUG pentru finanţarea IMM-urilor. Programul Start-Up Nation, sub semnul întrebării

    Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat vrea să regândească programele de finanţare nerambursabilă şi susţinere pentru companiile antreprenoriale la început de drum şi propune înfiinţarea unui târg al IMM-urilor şi al unui accelerator pentru businessuri, în cadrul unui nou proiect de Ordonanţă de Urgenţă publicat vineri pe site-ul instituţiei.

    Astfel, potrivit propunerii de OUG pentru modificarea şi completarea Legii nr. 364/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, pentru perioada de programare 2020-2027, se prelungeşte perioada de implementare a programelor de sprijin şi se introduc alte noi programe de sprijinire a înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, se arată în nota de fundamentare.

    Prin urmare, unul dintre programele propuse de OUG se numeşte Programul pentru organizarea Târgului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii.

    „Programul urmăreşte promovarea spiritului antreprenorial, stimularea dezvoltării afacerilor şi ocupării forţei de muncă în domeniul IMM, facilitarea contactelor dintre potenţialii întreprinzători/întreprinderi mici şi mijlocii (IMM) şi agenţii economici/instituţiile publice sau private care oferă servicii pentru sectorul IMM, în scopul creşterii numărului întreprinzătorilor de succes şi îmbunătăţirii performanţelor economice şi tehnice ale IMM, stimularea şi susţinerea IMM în activităţile de export, promovarea produselor şi serviciilor româneşti, stimularea şi susţinerea internaţionalizării IMM”, arată documentul semnat de ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea,  şi avizat de ministrul Economiei, Niculae Bădălău, ministrul Finanţelor, Eugen Tedorovici, ministrul Justiţiei, Ana Birchall şi preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

    OUG-ul menţionează că programul este parte integrantă a Săptămânii Europene a IMM-urilor, o campanie de promovare a antreprenoriatului în Europa şi de informare a natreprenorilor despre ajutorul de care pot beneficia la nivel euroepean, naţional şi local.

    Al doilea program pe care îl propune proiectul legislativ reprezintă un program de accelerare a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii.

    „Programul are drept scop sprijinirea realizării de investiţii în companiile beneficiare în vederea creşterii accelerate a acestora pe termen scurt şi mediu. Programul se desfăşoară în continuarea Programului Româno-Elveţian pentru dezvoltarea IMM-urilor, conform prevederilor Acordului de proiect semnat de Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice din Elveţia şi Guvernul Romaniei, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Economiei – prin Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism şi Acordului de implementare semnat la 16.01.2014 de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Economiei – prin Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri şi Turism cu privire la Programul româno-elveţian pentru IMM-uri. Beneficiarii vor fi exclusiv IMM-uri”, potrivit documentului.

    OUG-ul semnat şi de premierul Vasilica-Viorica Dăncilă susţine că aceste măsuri sunt necesare şi încurajate de Comisia Europeană.

    Programele vor fi implementate pe fonduri bugetare, nu pe fonduri europene, potrivit informaţiilor din piaţă. Momentan, Programul Startup Nation şi modul în care acesta s-ar împleti cu noile programe, sunt sub semnul întrebării.

    „În prezent, performanţa generală a României în ceea ce priveşte accesul la finanţare este sub media europeană. Întreprinderile, în special la începutul activităţii, nu sunt adesea capabile să demonstreze în faţa finanţatorilor bonitatea lor financiară, întrucât, de exemplu, nu dispun de garanţii suficiente, şi, de asemenea, nici soliditatea planurilor lor de afaceri, întrucât nu au performanţe economice dovedite. Ca urmare a asimetriei informaţiilor, este posibil ca piaţa financiară să nu ofere finanţarea de care aceste întreprinderi, mai ales mici şi mijlocii, au nevoie. În acest context, Comisia Europeană recomandă autorităţilor române să ia în considerare implementarea unor măsuri de încurajare a acestor tipuri de investiţii. Neadoptarea cadrului legal de reglementare constituie o situaţie excepţională care ar conduce la pierderea unor sume importante de bani alocate programelor de sprijinire a întreprinderile mici şi mijlocii corelată cu creşterea şomajului în rândurile populaţiei active a României, precum şi riscul de neangajare al tinerilor absolvenţi ai învăţământului terţiar”, motivează OUG-ul.

     

  • Anca şi Vlad Ţurcanu au lăsat domeniul financiar pentru un magazin mobil de haine unde aşteaptă 30 de corporatişti pe zi

    El spune că pe piaţa din România conceptul de ma­ga­zin mobil de haine este unul nou, iar modelul este preluat de la rulotele de la festivalurile de street food.

    Rulota EMA T Con­cept va fi amplasată timp de două-trei zile pe săptămână în business park-urile Capitalei, în par­cările acestora.

    Până în prezent, rulota de haine a fost pre­zentă în aprilie 2019 în faţa birourilor Băncii Transilvania, iar în mai la Plaza România, pentru următoarele apariţii com­pania aşteptând confirmările. Pentru a amplasa rulota în faţa clădirilor de birouri, fondatorii companiei dau discounturi pentru angajaţii companiei sau merg pe modelul de barter, asigurând de exemplu ţinutele pentru angajatele din recepţie.

    Hainele sunt produse în România, în fabrica familiei din Focşani.

    „Fabrica este în Focşani şi linia principală de activitate este producţia în lohn/ semi-lohn pentru diverse branduri din Franţa, Italia şi Danemarca. La capacitate vorbim de aproximativ 120.000 bucăţi pe an“, a mai spus Vlad Ţurcanu.

    Publicul ţintă este format din femeile angajate în corporaţii, iar stilul vestimentar al hainelor de sub brandul EMA T Concept este „smart business with a twist“, hainele putând fi purtate şi în afara programului de la birou.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • ​Radu Ştefan Oprea, ministrul IMM-urilor: Decontările pentru Start-Up Nation 2018 vor începe din vară

    “După 12 februarie, când se va încheia sesiunea de depunere a documentaţiei, va începe perioada de analiză a proiectelor, iar din vară vom începe decontările pentru planurile de afaceri depuse în programul din 2018”, a declarat Radu Ştefan Oprea, ministrul IMM-urilor, în cadrul conferinţei de presă privind bilanţul activităţilor desfăşurate de ministerul pe care-l reprezintă în 2018 şi priorităţile acestuia pentru 2019.
     
    El a menţionat că programul a fost simplificat anul acesta, iar relaţia cu antreprenorii va fi una transparentă, tocmai pentru a ajuta tinerii care debutează în afaceri. Acesta a adăugat că antreprenorul ştie ce este cel mai bine să facă cu banii, iar interesul acestora pentru a-şi face o afacere se vede în numărul celor aproape 15.000 înscrişi în programul din 2018 până în prezent.
     

  • BEI a acordat Garanti Bank România un împrumut de 22,3 milioane euro destinaţi IMM-urilor

    Mai exact, din valoarea împrumutului, cinci milioane de euro sunt alocaţi pentru antreprenoare, iar suma va fi suplimentată cu cinci milioane de euro din partea Garanti Bank. Această tranzacţie este sprijinită de Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS), pilonul financiar al Planului de investiţii pentru Europa, numit şi „Planul Juncker”.

    Femeile antreprenor trebuie să reprezinte întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) şi firme cu capitalizare medie. Pentru a avea acces la aceste împrumuturi, firmele trebuie să fie deţinute în proporţie de peste 50% de una sau mai multe femei, ori să fie deţinute în proporţie de 26% până la 50% de una sau mai multe femei, iar funcţia de director general, director administrativ sau director financiar să fie deţinută de o femeie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro