Noua maşină îmbracă hainele Poliţiei şi îşi pune toţi caii putere la dispoziţia serviciului rutier, în cadrul unui parteneriat pe un an de zile încheiat între IPJ Ilfov şi importatorul Auto Italia. Configuraţia aleasă pentru această misiune este animată de un propulsor 2.0 turbo de 280 de cai putere, construit în întregime din aluminiu, care accelerează de la 0 la 100 km/h în 5.2 secunde şi atinge o viteză maximă de 240 km/h.
Tag: ilfov
-
Cum arată monstrul care a ajuns pe mâinile Poliţiei Române
Noua maşină îmbracă hainele Poliţiei şi îşi pune toţi caii putere la dispoziţia serviciului rutier, în cadrul unui parteneriat pe un an de zile încheiat între IPJ Ilfov şi importatorul Auto Italia. Configuraţia aleasă pentru această misiune este animată de un propulsor 2.0 turbo de 280 de cai putere, construit în întregime din aluminiu, care accelerează de la 0 la 100 km/h în 5.2 secunde şi atinge o viteză maximă de 240 km/h.
-
Care sunt cele mai sigure şi cele mai periculoase oraşe din România
Potrivit unei cercetări Storia.ro, la care au participat 93.532 români din toată ţara, Oradea este oraşul cu cel mai ridicat grad de siguranţă. Clasamentul continuă cu Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu, Sfântul Gheorghe şi Timişoara. Capitala României se clasează abia pe poziţia a noua, iar Ilfov pe a zecea. La polul opus, oraşele desemnate în cadrul cercetării ca fiind cele mai puţin sigure sunt Alexandria, Suceava, Satu Mare, Bacău, Călăraşi, Târgovişte, urmate de Vaslui, Piatra Neamţ, Galaţi şi Reşiţa.
Printre criteriile de evaluare se numără costul general al vieţii, accesul la instituţiile de sănătate publică, calitatea mediului înconjurător, curăţenia şi zgomotul din mediul urban, spaţiile verzi, situaţia transportului public sau accesul la instituţiile educaţionale.
La nivel de regiuni istorice, Transilvania a primit cel mai bun scor de siguranţă, fiind urmată de Crişana şi Bucureşti şi Ilfov. La polul opus, Maramureş şi Moldova au obţinut cel mai mic punctaj, fiind evaluate ca fiind cele mai nesigure regiuni din ţară.
În general, s-a observat o legătură strânsă între numărul mare de locuitori din fiecare oraş şi siguranţa resimţită de cetăţeni. Astfel, oraşele care au primit cele mai mari note au un număr de aproximativ 300.000 de locuitori, pe când cele care se încadrează în pragul de sub 100.000 considerate cele mai nesigure. Mai mult, oraşele cu grad ridicat al siguranţei au şi un Produs Intern Brut ridicat şi o rată a şomanului scăzută, de sub 4%.
Bucureştiul, pe locul 9 în topul celor mai sigure oraşe din România
Rugaţi să evalueze zonele în care locuiesc, peste 16.000 de bucureşteni au răspuns studiului Storia.ro şi au desemnat Aviaţiei, urmat de Tineretului şi Titan ca fiind cele mai sigure zone din Capitală. La distanţe mici se situează cartierele Băneasa, Baba Novac, Balta Albă şi Dristor. Zonele în care bucureştenii se simt cel mai puţin în siguranţa sunt Ferentari, Bucur Obor, Baicului şi Rahova. La mijlocul clasamentului sunt cartiere precum Crângaşi, Berceni, Apărătorii Patriei sau Lacul Tei.
La nivel naţional, cele mai sigure cartiere sunt Grigorescu (Cluj-Napoca), Otopeni (Ilfov), Aviaţiei (Bucureşti), Gheorgheni (Cluj-Napoca) şi Racadău (Braşov). Cele mai nesigure cartiere sunt: Itcani (Suceava), Brestei (Craiova), Alecu Russo (Bacău), Calea Caransebeşului (Reşita) şi Bora (Slobozia).
-
Care sunt cele mai sigure şi cele mai periculoase oraşe din România
Potrivit unei cercetări Storia.ro, la care au participat 93.532 români din toată ţara, Oradea este oraşul cu cel mai ridicat grad de siguranţă. Clasamentul continuă cu Braşov, Cluj-Napoca, Sibiu, Sfântul Gheorghe şi Timişoara. Capitala României se clasează abia pe poziţia a noua, iar Ilfov pe a zecea. La polul opus, oraşele desemnate în cadrul cercetării ca fiind cele mai puţin sigure sunt Alexandria, Suceava, Satu Mare, Bacău, Călăraşi, Târgovişte, urmate de Vaslui, Piatra Neamţ, Galaţi şi Reşiţa.
Printre criteriile de evaluare se numără costul general al vieţii, accesul la instituţiile de sănătate publică, calitatea mediului înconjurător, curăţenia şi zgomotul din mediul urban, spaţiile verzi, situaţia transportului public sau accesul la instituţiile educaţionale.
La nivel de regiuni istorice, Transilvania a primit cel mai bun scor de siguranţă, fiind urmată de Crişana şi Bucureşti şi Ilfov. La polul opus, Maramureş şi Moldova au obţinut cel mai mic punctaj, fiind evaluate ca fiind cele mai nesigure regiuni din ţară.
În general, s-a observat o legătură strânsă între numărul mare de locuitori din fiecare oraş şi siguranţa resimţită de cetăţeni. Astfel, oraşele care au primit cele mai mari note au un număr de aproximativ 300.000 de locuitori, pe când cele care se încadrează în pragul de sub 100.000 considerate cele mai nesigure. Mai mult, oraşele cu grad ridicat al siguranţei au şi un Produs Intern Brut ridicat şi o rată a şomanului scăzută, de sub 4%.
Bucureştiul, pe locul 9 în topul celor mai sigure oraşe din România
Rugaţi să evalueze zonele în care locuiesc, peste 16.000 de bucureşteni au răspuns studiului Storia.ro şi au desemnat Aviaţiei, urmat de Tineretului şi Titan ca fiind cele mai sigure zone din Capitală. La distanţe mici se situează cartierele Băneasa, Baba Novac, Balta Albă şi Dristor. Zonele în care bucureştenii se simt cel mai puţin în siguranţa sunt Ferentari, Bucur Obor, Baicului şi Rahova. La mijlocul clasamentului sunt cartiere precum Crângaşi, Berceni, Apărătorii Patriei sau Lacul Tei.
La nivel naţional, cele mai sigure cartiere sunt Grigorescu (Cluj-Napoca), Otopeni (Ilfov), Aviaţiei (Bucureşti), Gheorgheni (Cluj-Napoca) şi Racadău (Braşov). Cele mai nesigure cartiere sunt: Itcani (Suceava), Brestei (Craiova), Alecu Russo (Bacău), Calea Caransebeşului (Reşita) şi Bora (Slobozia).
-
Şcolile şi liceele din 16 judeţe ale ţării şi din Capitală sunt închise, miercuri, din cauza zăpezii
Unităţile de învăţământ din Bucureşti şi din alte 16 judeţe din sudul, estul, centrul şi nordul României sunt închise, miercuri, din cauza căderilor abundente de zăpadă, iar Ministerul Educaţiei anunţă că şi în următoarele două zile, cursurile vor fi suspendate în nouă judeţe şi în Bucureşti.
Ministerul Educaţiei Naţionale a anunţat că toate şcolile şi liceele din judeţele Braşov, Brăila, Giurgiu, Maramureş, Teleorman, Buzău, Dâmboviţa, Prahova, Tulcea, Vrancea, Ilfov, Constanţa, Olt, Călăraşi, Ialomiţa, Argeş şi din Municipiul Bucureşti sunt închise, miercuri, din cauza căderilor abundente de zăpadă.
Ministerul a anunţat, de asemenea, că joi vor fi suspendate cursurile în judeţele Brăila, Giurgiu, Maramureş, Buzău, Tulcea, Vrancea, Ilfov, Călăraşi, Constanţa şi în Municipiul Bucureşti, iar vineri unităţile de învăţământ preuniversitar din judeţele Brăila, Giurgiu, Maramureş, Buzău, Vrancea, Ilfov, Călăraşi, Constanţa şi din Municipiul Bucureşti vor rămâne închise.
În Capitală, cele mai multe dintre universităţi au suspendat cursurile săptămâna aceasta din cauza gerului şi ninsorii. Sunt, însă, facultăţi unde activitatea didactică nu a fost întreruptă, ministrul Educaţiei precizând că fiecare unitate de învăţământ superior are autonomie şi poate decide dacă îi cheamă sau nu pe studenţi la ore.
-
Cum arată primul patinoar olimpic din Bucureşti – Galerie FOTO
Primul patinoar olimpic privat din Bucureşti-Ilfov, Telekom Arena, proiect operat de Fundaţia Ion Ţiriac, a fost inagurat astăzi. Proiectul a fost realizat conform celor mai recente standarde olimpice internaţionale şi conform indicaţiilor Federaţiei Internaţionale de Hochei, scrie Ziarul Financiar.
Principalul scop al patinoarului este încurajarea practicarii sportului în randul copiilor, tinerilor şi sprijinirea echipelor sportive pentru performanţă.
În cadrul evenimentului de inaugurare, s-au adus în discutie utilitatea proiectului pentru dezvoltarea sportului romanesc, capacitatea si caracteristicile acestuia, modul in care va putea fi accesat de catre copii si sportivi, programul antrenamentelor etc.
Patinoarul se afla pe Strada Drumul Garii Odai, Otopeni.
-
Cum arată primul patinoar olimpic din Bucureşti – Galerie FOTO
Primul patinoar olimpic privat din Bucureşti-Ilfov, Telekom Arena, proiect operat de Fundaţia Ion Ţiriac, a fost inagurat astăzi. Proiectul a fost realizat conform celor mai recente standarde olimpice internaţionale şi conform indicaţiilor Federaţiei Internaţionale de Hochei, scrie Ziarul Financiar.
Principalul scop al patinoarului este încurajarea practicarii sportului în randul copiilor, tinerilor şi sprijinirea echipelor sportive pentru performanţă.
În cadrul evenimentului de inaugurare, s-au adus în discutie utilitatea proiectului pentru dezvoltarea sportului romanesc, capacitatea si caracteristicile acestuia, modul in care va putea fi accesat de catre copii si sportivi, programul antrenamentelor etc.
Patinoarul se afla pe Strada Drumul Garii Odai, Otopeni.
-
Doi din trei români au acasă acces la internet. Cifrele care ne plasează în fruntea Europei
Aproape 65% din gospodăriile din România au avut, în 2016, acces la reţeaua de internet de acasă, 65,4% dintre acestea fiind localizate în mediul urban, iar 34,6% în mediul rural, potrivit unui comunicat de luni al Institutul Naţional de Statistică (INS).
Faţă de anul 2015, ponderea gospodăriilor cu acces la internet a crescut cu 4%.
Aproape 70% din persoanele cu vârste cuprinse între 16-74 ani au folosit internetul în 2016. Faţă de anul 2015, ponderea utilizatorilor de internet cu vârste cuprinse între 16 – 74 ani a crescut cu 1,2%, numărul acestora ajungând la 10,6 milioane de persoane, potrivit rezultatelor anchetei INS privind accesul populaţiei la tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor în gospodării.
Majoritatea persoanelor din grupa de vârstă 16-34 ani (91,9%) folosesc internetul, iar procentul scade cu înaintarea în vârstă. Ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 55 şi 74 de ani a ajuns la doar 38,4%.
Din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 ani, proporţia celor care au folosit vreodată internetul a fost de aproape 70%, din care 85,3% în ultimele trei luni. Dintre utilizatorii curenţi, peste 71% folosesc internetul cu frecvenţă zilnică sau aproape zilnică.
Proporţia bărbaţilor (72,2%) care folosesc sau au folosit vreodată internetul este mai mare decât cea a femeilor (67,2%), indică datele INS.
La nivel teritorial, în 2016, conectarea la internet a fost mai răspândită în cadrul gospodăriilor din regiunea Bucureşti-Ilfov (peste patru din cinci gospodării aveau acces la internet de acasă), urmată la mare distanţă de regiunile Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru şi Sud-Est. Cele mai mici ponderi ale gospodăriilor cu conectare la internet, sunt înregistrate de regiunile Sud-Muntenia (58%) şi Nord-Est (57,1%).
Pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat internetul a fost de 88,4% în regiunea Bucureşti – Ilfov şi constituie cel mai ridicat procent din ţară. La distanţă considerabilă, urmează regiunile Nord-Vest şi Centru, cu aproape 72%, celelalte regiuni prezentând proporţii de sub 70%.
Din punct de vedere al mărimii gospodăriei, se constată o corelaţie între numărul de persoane din gospodărie şi interesul crescut pentru conectarea la internet. În 2016, peste 32% din gospodăriile cu o persoană au acces la internet de acasă. Aproape 56% din gospodăriile cu două persoane au acces la internet de acasă, cu 4,5% mai multe decât în 2015, în timp ce ponderea gospodăriilor cu cel puţin trei persoane, care au acces la internet, este de peste 87%, faţă de aproape 83%, în 2015, relevă graficele Institutului.
Tipurile de conexiune folosite la accesarea internetului de acasă sunt în proporţie de 86,8% conexiunile broadband fixe (conexiunile de bandă largă fixe), urmate la mare distanţă de conexiunile broadband mobile (43,2%) şi de conexiunile narrowband (10,3%), potrivit datelor sursei citate.
Cele mai multe gospodării care au optat pentru conexiunile broadband fixe la internet, în anul 2016, provin din regiunile Bucureşti-Ilfov (16,2%), Nord-Est şi Nord-Vest (13,8% fiecare) şi Sud-Muntenia (13,4%). Prin intermediul conexiunilor broadband mobile s-au conectat mai frecvent gospodăriile din Sud-Muntenia (15,5%), Bucureşti-Ilfov (14,9%) şi Sud-Est (14,2%).
-
Florentin Pandele este cercetat de poliţiştii din Ilfov pentru loviri sau alte violenţe, după o înregistrare postată pe Facebook
Serviciul de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului de Poliţie Ilfov face cercetări faţă de primarul oraşului Voluntari, Florentin Pandele, pentru loviri sau alte violenţe, acesta urmând să fie audiat de procurorii din Buftea.
Inspectoratul Judeţean de Poliţie a anunţat că se fac cercetări faţă de primarul oraşului Voluntari, după ce imagini în care ar apărea acesta au fost postate de un bărbat pe Facebook.
În înregistrări apar doi bărbaţi vorbind, lângă un autoturism, la un moment dat unul dintre ei lovindu-şi interlocutorul. În timpul discuţiei, victima este lovită de mai multe ori. Până la momentul transmiterii ştirii, Florentin Pandele nu a putut fi contactat.
VIDEO
-
În primele nouă luni s-au înregistrat 703.509 tranzacţii imobiliare, cu 56.000 în plus faţă de 2015
În primele nouă luni ale anului 2016 au fost înregistrate, la nivel naţional, 703.509 de tranzacţii imobiliare, cu peste 56.000 mai multe faţă de perioada ianuarie-septembrie 2015, informează Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
În luna septembrie 2016 au fost tranzacţionate 85.838 de imobile în toată ţara, în creştere cu peste 1.200 faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna septembrie 2015, numărul tranzacţiilor a crescut cu aproape 7.500.
Cele mai multe tranzacţii imobiliare, în primele nouă luni ale anului 2016, au fost înregistrate în Bucureşti – 69.678, Ilfov – 40.158 şi Timiş – 32.836. Judeţele în care au fost înregistrate cele mai puţine imobile tranzacţionate în aceeaşi perioadă sunt: Gorj – 6.538, Covasna – 6415 şi Bistriţa-Năsăud – 6.161.
În luna septembrie 2016 cele mai multe tranzacţii imobiliare au fost înregistrate în Bucureşti – 8.024, Ilfov – 4.691 şi Cluj – 4.349.
În primele nouă luni ale anului 2016, numărul ipotecilor şi al privilegiilor înscrise în cartea funciară la nivel naţional a fost 148.267, în creştere cu aproape 15.000 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015.
Numărul operaţiunilor de cadastru şi carte funciară efectuate la nivel naţional în primele nouă luni ale anului este de aproximativ 4,7 milioane, în scădere cu 167.155 comparativ cu perioada similară a anului 2015.
În perioada ianuarie-septembrie 2016, cele mai multe operaţiuni de cadastru şi carte funciară au fost înregistrate în Bucureşti, Timiş şi Ilfov, iar cele mai puţine operaţiuni au fost înregistrate în judeţele Covasna, Sălaj şi Mehedinţi.