BusinessMagazin

Tag: identitate

  • Companiile le dau angajaţilor funcţii cu denumiri complicate în lipsa măririlor de salarii şi a promovărilor

    Director Greater Balkans Beverages & South Eastern Europe Franchise, Application Security Analyst & Penetration Tester, Linux SysAdmin Guru, General Manager Greater Balkans & SEE Franchise, .NET Ninja sau SSU & Regulatory Specialist sunt doar câteva exemple de titulaturi neobişnuite atribuite angajaţilor din România sau publicate pe site-urile online de recrutare.

    Pentru specialiştii din domeniu nici complexitatea funcţiei, nici denumirea în sine nu ridică semne de întrebare, însă pentru cineva din afară acestea nu creează decât confuzie, mai ales atunci când denumirea funcţiei ajunge să fie un „mini-CV“ al unor responsabilităţi care fie se bat cap în cap, fie nu au corespondent în limba română, fie se folosesc doar în anumite industrii şi companii.

    De ce au simţit companiile nevoia de a le atribui angajaţilor titulaturi interminabile sau chiar amuzante? Cât din această politică este, în fapt, nevoie şi cât este un instrument de motivare sau de creare a unei aure profesionale? Nici angajaţii şi nici oamenii de HR nu par să aibă un răspuns clar.

    Trendul vine din IT şi din outsourcing şi managerii din marile corporaţii nu mai sunt doar directori generali, astfel că titulaturile lor încep să capete noi „add in“-uri geografice sau chiar financiare, iar cele mai exotice elimină din start aplicaţiile unor nonspecialişti.

    „Companiile au devenit din ce în ce mai complexe, sunt matriceale, au mai multe dimensiuni. Prin urmare, există riscul ca angajaţii să-şi piardă identitatea. Sunt multe cazuri în care angajaţi din aceeaşi corporaţie nu se cunosc şi nici nu se recunosc prin funcţia din cartea de vizită. Astfel, titulaturile îi plasează undeva, clarifică rolul persoanei într-o companie, pentru cine lucrează sau în ce departament“, explică Roxana Teşiu, directorul de resurse umane pe Europa al Wipro Technologies, furnizor de servicii BPO.

    Pe de altă parte, titulaturile au început să funcţioneze, în special în sfera corporatistă, pe modelul omului „bun la toate“. Cum organizaţiile sunt tot mai complexe, iar procesele, produsele şi organigramele în sine se tot multiplică, apar responsabilităţi noi în fişele de post ale unor joburi care abia se inventează. În condiţiile în care o corporaţie, un call-center sau o companie din telecom are şi câteva mii de angajaţi doar pe o singură piaţă, este greu de crezut că pentru fiecare serviciu sau produs nou care apare angajatorul va recruta câte un om sau va crea departamente dedicate. Prin urmare, responsabilităţile se grupează şi se transferă. Ce rezultă din asta? Angajaţi cu funcţii înghesuite cu greu pe cărţile de vizită şi care ajung să ocupe şi un întreg rând sau mai mult din CV.

    „Organizaţiile cresc şi tot cresc, iar titulaturile acestea complexe nu fac altceva decât să reflecte structura din prezent a mediului de business. Directorul general nu mai este acum doar director general, ci preia şi responsabilităţi de finanţe, de strategie, de decizie şi, în multe cazuri, titulatura sa mai capătă şi o dimensiune geografică“, mai spune Teşiu.

    Dar nu doar angajatorii devin „inventatori“ de meserii, ci şi salariaţii, care, în unele cazuri, îşi aleg singuri titulaturile. Pentru unii, o funcţie cât mai complexă denotă putere, rolul lor în companie şi importanţa acestora sau chiar devine un „mini-CV“, iar pentru alţii este doar o strategie de marketing sau un instrument de creştere a gradului de încredere în propriile forţe.

    „O titulatură «pompoasă» poate fi şi o sursă de motivare pentru angajaţi. Când lucram în industria bancară am avut ocazia, la un moment dat, să lucrez într-un departament care se ocupa atât cu vânzarea de credite, cât şi de colectarea lor. Erau două activităţi care, teoretic, se băteau cap în cap, însă a fost o urmare a crizei. Şi a venit momentul când a trebuit să îmi aleg titulatura funcţiei, pentru un job abia inventat. Am ales să fiu sales collection projects manager“, precizează Cosmin Cosma, absolvent al şcolii de afaceri ASEBUSS şi proprietar al unei firme de publicitate înfiinţate în urmă cu un an. De-a lungul carierei, el a mai fost deţinătorul mai multor titulaturi exotice, precum field collection force manager, mortgage collection & R.E.M. manager sau filed collection & retail restructuring manager, iar în prezent se recomandă ca chief evangelist al firmei pe care a creat-o.

    „Chief evangelist este o titulatură care a pornit din America de la ideea promovării produselor clienţilor tăi până la stadiul în care devine un fel de religie. Pe de altă parte, funcţiile foarte complexe sau neobişnuite ca denumire cred că sunt rezultatul unui mediu corporatist foarte complex care a dus la crearea unor joburi superspecializate. Iar asta se vede foarte bine în IT, unde funcţiile angajaţilor sunt compuse din tipul de produs pe care sunt specializaţi. Nu m-ar mira ca un angajat care scrie toată ziua cu pixuri X să devină expert/specialist X writer“, susţine Cosma.

    Funcţia formată din multe cuvinte atent aşezate mai poate însemna şi mascarea unor activităţi mai mult decât obişnuite într-o denumire care să îi crească angajatului stima de sine, arată un studiu publicat de MyJobMatcher.com. Conform angajatorilor, important e să fie treaba bine făcută, iar angajaţii mulţumiţi. Dacă totul se poate obţine prin combinarea unor cuvinte frumoase, de ce nu?

  • Marius Popescu, ING Asigurări: “Totul rămâne la fel. Se schimbă doar numele şi identitatea vizuală”

    “Avem o experienţă de rebranding, când Netherlanden a devenit ING Asigurări. Cred că este esenţial să comunicăm foarte mult, să fim extrem de transparenţi”, declară Marius Popescu, CEO al ING Asigurări de Viaţă şi membru în Consiliul de administraţie ING Pensii.

    Pe 19 ianuarie diviziile locale de asigurări, pensii şi investiţii desprinse din Grupul ING lansează campania de comunicare dedicată publicului larg prin care anunţă tranziţia de la ING la NN – noul nume şi identitate vizuală. Campania de comunicare se va desfăşura pe toate canalele cu acces la publicul ţintă: TV, online, radio, presă şi outdoor. Spotul va fi difuzat pe 17 posturi naţionale în perioada ianuarie – martie 2014 şi va fi promovat şi în mediul online. De asemenea, demersurile de comunicare realizate pe plan local vor fi dublate, în intervalul februarie-martie 2015, de o campanie globală de rebranding creată şi susţinută de NN Group.

    Campania locală îşi propune să prezinte publicului identitatea sub care se va desfăşura, începând din aprilie 2015, întreaga comunicare contractuală şi comercială cu clienţii, partenerii şi piaţa a celor trei companii, subliniind prin conceptul său continuitatea activităţii acestora (“numele se schimbă, noi rămânem aceiaşi”). Astfel, de la acel moment, pe plan local ING Asigurări de Viaţă devine NN Asigurări de Viaţă, ING Pensii devine NN Pensii, iar ING Investment Management devine NN Investment Partners.

    Etapa de comunicare cu publicul larg debutează după ce, în luna decembrie 2014, compania a informat individual clienţii şi partenerii cu privire la schimbarea de nume şi identitate vizuală, printr-o campanie de marketing direct. Astfel, către clienţii de asigurări şi pensii au fost trimise peste 2.000.000 de scrisori şi mesaje electronice.

    Alinierea la noul brand, NN, are loc la nivel global în 2015. În toate cele 18 ţări în care grupul este prezent, diviziile de asigurări de viaţă, pensii şi investiţii, care la acest moment operează sub numele ING, vor adopta noul nume şi identitatea vizuală aferentă. În 2014, aceste divizii s-au unit sub denumirea NN Group, iar NN Group a devenit o companie independentă pe 2 iulie 2014 printr-o ofertă publică iniţială (IPO). Începând de la această dată, acţiunile NN sunt listate şi tranzacţionate pe bursa de la Amsterdam (Euronext) sub denumirea “NN Group” (simbolul “NN”). Cu aproximativ 12.000 angajaţi, NN Group oferă servicii de asigurare, pensii private şi management al investiţiilor către clienţi individuali, companii şi clienţi instituţionali. Grupul NN are peste 15 milioane de clienţi.

    În România, grupul NN include activităţile ING Asigurări de Viaţă şi ING Pensii, companii lider (conform raportărilor ASF) pe pieţele de profil, ING Pensii şi ING Investment Management, numărul patru (conform AAF) în topul companiilor de administrare a fondurilor mutuale din România. Pentru cele trei entităţi, procesul de rebranding presupune schimbarea numelui şi a identităţii vizuale, fără a aduce modificări la nivelul strategiei, al echipei de management şi angajaţi sau la nivelul relaţiei contractuale cu clienţii.

    În contextul procesului de schimbare a numelui şi identităţii vizuale, contractele clienţiilor şi beneficiile oferite nu sunt afectate, fiind protejate atât prin obligaţiile contractuale asumate de ambele părţi, cât şi prin reglementările legale în vigoare.

    Toate demersurile privind schimbarea denumirii în NN respectă legislaţia în vigoare, întregul proces fiind trecut prin filtrul autorităţilor de resort.

    Marius Popescu, CEO ING Asigurări de Viaţă şi membru în Consiliul de administraţie ING Pensii: “Etapa pe care o parcurgem acum vine după 18 ani de prezenţă puternică pe piaţa de asigurări de viaţă şi şapte pe piaţa de pensii private din România. În aceşti ani, fie că ne-am numit Nederlanden Asigurări de Viaţă, ING-Nederlanden sau doar ING, am construit relaţii de încredere cu clienţii şi companii solide, investind totodată în dezvoltarea pieţelor pe care activăm.

    În contextul procesului de schimbare a numelui, angajamentul faţă de pieţele locale şi clienţii noştri va rămâne la fel de puternic şi vom continua să consolidăm realizările noastre de până acum şi valorile pentru care publicul ne cunoaste şi recunoaşte. Nimic din ceea ce defineşte relaţia cu clienţii şi partenerii noştri nu se va schimba prin tranziţia către noul nume.

    Ne propunem să realizăm cu succes transferul de capital de imagine şi încredere de la brandul construit până acum către noul brand, NN”.

    Horia Braun, CEO ING Investment Management: „În afară de schimbarea numelui companiei în <NN Investment Partners> toate lucrurile care contează vor rămâne la fel. Echipa, calitatea serviciilor şi structura produselor nu se vor schimba. Vom menţine şi dezvolta parteneriatul strâns pe care îl avem cu ING Bank în vederea continuării distribuirii cu succes a fondurilor administrate de compania noastră, precum şi celelalte parteneriate, în special cele din zona clienţilor instituţionali. Vom continua să fim parteneri ai clienţilor noştri răspunzând adecvat nevoilor lor investiţionale”.

  • Opinie Renate Luică, cititor Business Magazin: “Guvernanţii nu or să te înveţe niciodată ce înseamnă bunul simţ sau demnitatea”

    Am tot citit prin presă păreri oficiale – coerente şi legitime, de altfel, – ale unor tineri care, fie încercau să-şi găsească identitatea în societatea românească, fie stăpâneau sentimente frustre în legătură cu taxele pe care aceştia trebuia să le plătească statului – bani pe care nu îi amortizau nicidecum.

    Vorbim mereu despre anii care au precedat criza de parcă avem în faţa noastră un scenariu economic roz. Bine, analiştii anticipează pentru următorii ani consolidarea ponderii industriei în PIB undeva în jurul nivelului de 28-30%. Şi tot ei ne bucură când citim ştiri şi ne comunică zâmbind încurajator că în ultimii 5 ani industria şi-a majorat contribuţia la creşterea economică, deci, se poate cu mai mult şi mai bine în umrătorul an.

    Că o fi criză economică, că nu o fi, are cine să stabilească. Noi aşteptăm cuminţi noi scenarii care să ne provoace din nou doar la discuţii, uneori inepte.

    Însă e cu atât mai greu să vorbeşti despre criza de identitate a tânărului român. Ok, trăim într-un balon speculativ al societăţii şi explozia consumului excesiv sugrumă dezvoltarea ţării care ar trebui să fie declinată prin majoritatea proceselor de producţie. Şi nu, nu mă refer la back to the basics pentru că un om sau sistem nu funcţionează aşa. Are nevoie de reinventare şi investiţie în timp, resurse sau generaţii. Revenind la ambiguitatea de a fi tânăr în România cu perspective optimiste şi încrezătoare, cred că dincolo de guvernanţi, de faptele lor extirpate, uneori, de bun simţ, suntem eu şi tu care creăm un uriaş rezervor de oameni, acţiuni, energii şi fapte a cărăr consecinţă depinde în mod direct de noi.

    Într-adevăr, agenda contextului economic pare să fie aspră cu noi: spre exemplu, dacă avem un job nu mai putem termina şcoli de specialitate şi daca tot le facem, la un moment dat e musai să renunţam la una din ele ca să ducem la bun sfârşit “strategia” – are atâţia fani cuvântul ăsta… Însă, peste neputinţa sistemului, nu ne recunoaştem niciodată punctele forte: mediocritate, invidie, lene. Şi astea cresc în noi o dată cu “maturizarea” noastră. Acum câteva zile am auzit în metrou un dialog între câţiva studenţi care se închipuiau pe funcţii măreţe în marile companii. Nu e un vis urâcios, e chiar benefic. Partea proastă din toată ecuaţia erau pretenţiile “juniorilor”: salarii măricele pentru experienţa lor şi nicio oră lucrată în plus pentru că avem şi noi o viaţă socială.

    Suntem mereu la extreme – fie muncim ineficient până la epuizare, fie nu ne interesează să ne justificăm salariul în fiecare luna şi niciodată nu gândim în perspectivă. Nici nu ne simţim motivaţi atunci când câştigăm mai mult decât merităm. Dacă, printre alte conicidenţe ni se întâmplă să avem colegi care practică intens integritatea şi profesionalismul avem tendinţa de a-i invidia şi a face orice să cadă cu un picior în groapă.

    Guvernanţii nu or să te înveţe niciodată ce înseamnă bunul simţ sau demnitatea şi nici ei nu or să îţi organizeze vacanţa în nu ştiu ce locuri uitate de lume. În niciun caz ei nu sunt obligaţi să participe la evoluţia şi împlinirea visului tău. Ei au obligaţia să fie corecţi cu tine, iar dacă nu sunt, nu e cea mai bună soluţie să-ţi plângi o tinereţe întreagă. E adevărat. Nu avem şansa neamţului şi nici a englezului, avem doar o hemoragie de superficialitate pe care o conştientizăm. Şi de aici e simplu. Scapi de abundenţă dacă-i pui capac. Ca să poţi ajunge la acelaşi nivel cu suedezul sau neamţul – că tot am amintit de el – printre altele trebuie să învăţăm să fim pragmatici nu să trăim cu senzaţia că viaţa e numai o pasiune, să cultivăm mai mult cultura optimismului şi a încrederii şi ai să vezi că primele seminţe încolţite or să te ajute şi fizic nu numai psihic. Mai trebuie să fim serioşi şi dedicaţi activităţii noastre, printre altele să ne respectăm şefii sau subalternii ori colegii – nu uita că salariul lunar ţi-l câştigi prin munca ta, însă făcând echipă cu ei. Cât despre starea de nemulţumire mereu adulmecată în comparaţie cu alţii, nu e constructivă atâta timp cât munceşti doar 4 din cele 8 ore petrecute la birou. Şi dacă se întâmplă să munceşti 10 ore pe zi, nu faci musai ca să contribui la alte dorinţe şi vise, ori ca să menţii în toalitate economia ţării în care trăieşti. O faci pentru tine pentru că vrei să înveţi şi vrei să ştii cum poţi deţine o afacere atunci când o să creşti mare. Pe lângă celebra fişă a postului şi sarcinile pe care trebuie să respecţi, angajatorul are responsabilitatea de a te îndruma în a-ţi realiza task-urile cu succes şi a-ţi pune la dispoziţie toate resursele necesare pentru realizarile tale şi deopotrivă ale companiei pentru care munceşti. Ştiu şi sunt total de acord cu tine (pe aici trec şi eu) când afirmi pe la toate mesele de prin cafenele ca nu mai există echilibru profesional, că şefii de la muncă sunt mereu nemulţumiţi şi că nu văd niciun exemplu în tine. Asta e problema lor, poate şi a ta – pentru că trebuie să le demonstrezi contrariul. În condiţiile astea, smiorcăiala nu e o soluţie. Există o vorbă: “Dacă doar te rogi atunci când eşţi în impas, atunci chiar eşti în bucluc.”

    Printre alte industrii şi servicii, economia o “mişti” şi tu, fie că doar contribui la un procent mai mare al consumerismului, fie că produci orice – în limite legale – care să îţi aducă venit.

    Nu ştiu dacă mai suntem în criză – cifrele spun că nu, ce se întâmplă în societate spune că da. Reperele morale nu le mai găsim pentru că societatea e într-o continuă schimbare, însă nu există niciun factor extern care să ne afecteze integritatea, deminitatea şi identitatea atâta timp cât dorinţele noastre sunt pe aceeaşi lungime de undă cu acţiunile noastre. Deci, problema nu e la guvernanţi şi nici la economia sărăcită sau cifrele umflate. E la tine: vrei să laşi ceva în urma ta sau nu.

    Gândeşte-le la următorul scenariu: Eşti un produs. O bancnotă de foarte mulţi euro. Pune-te într-un plic, în dulap şi stai acolo. Nu faci nimic, doar stai. Crezi că după o lună vei fi multiplicat ca valoare?

  • Nelu Iordache, aflat în arest la domiciliu, a mers la poliţie să-şi ridice cartea de identitate

     Nelu Iordache a ajuns la sediul Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor Sector 5 în jurul orei 9.30, după ce instanţa i-a încuviinţat să părăsească domiciliul, luni 21 iulie, la ora 9.00, pentru a mergre să îşi ridice noua carte de identitate. Acesta a mers pe un traseu stabilit de poliţiştii din Giurgiu, întrucât are domiciliul în localitatea Adunaţii Copăceni.

    Nelu Iordache nu a dorit să dea declaraţii despre dosarele în care este acuzat şi nici despre faptul că ar fi unul dintre denunţătorii din dosarul în care Dan Voiculescu este acuzat de şantaj.

    Tribunalul Bucureşti a decis, în 30 iunie, într-unul din dosarele în care Nelu Iordache a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie, să menţină măsura arestului la domiciliu, după ce omul de afaceri ceruse înlocuirea acesteia cu controlul judiciar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parteneriat FEDM şi ING Bank pentru redescoperirea identităţii oraşelor româneşti

    „Poveste urbană” este o invitaţie către public să descopere casele vechi, cu valoare arhitecturală, din marile oraşe ale României (Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova şi Constanţa), care sunt neglijate sau pierdute în zgomotul şi agitaţia citadină. Publicul este invitat ca, în lunile iunie – august 2014, să fotografieze casele vechi, cu potenţială valoare istorică, şi să încarce fotografiile online, pe platforma www.povesteurbana.gandul.info.

     

    Pe lângă fotografie, alături de adresă şi câteva informaţii (opţionale) despre anul sau numele arhitectului casei, se caută poveştile imobilului sau ale foştilor proprietari, familii ce au trăit în înfloritoarea perioadă interbelică, sau au trecut prin zbuciumul instalării regimului comunist.

    Fiecare poveste de pe platformă va putea fi îmbogăţită cu informaţii adunate de la public. Acesta poate folosi social media pentru a distribui fotografiile caselor, crescând astfel şansele de a afla cât mai multe detalii despre poveştile oamenilor ce au însufleţit case din jurul nostru.

    „Poveste urbană” este un bilet de călătorie înapoi în timp, o ocazie de a asculta poveştile bunicilor sau de a răsfoi scrisori sau fotografii vechi, o invitaţie de a transforma un drum pe lângă case anonime în povestea fascinantă a oamenilor care le-au făcut şi au trăit în ele vremuri frumoase şi îmbelşugate, momente dramatice la răscrucea ce a schimbat destinul românesc, şi au înfruntat greutăţile unui regim totalitar ce părea infinit”, spune Liliana Şerban, Preşedintele Fundaţiei pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro.

     

    Fotografiile şi poveştile adunate pe parcursul acestei perioade vor fi folosite pentru construirea unui ghid urban mobil – o aplicaţie pentru mobil ce va fi disponibilă, gratuit, în AppStore şi PlayStore, din luna octombrie a acestui an.

    Pentru ING Bank, acesta este un proiect de responsabilitate socială, ce se încadrează în direcţia dezvoltare urbană. Colaborarea cu Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro a pornit în urma unei competiţii de proiecte, lansată de bancă în octombrie, anul trecut.

     

    „ING Bank susţine proiecte de dezvoltare urbană care urmăresc să facă mai bună viaţă în oraş. Aceste proiecte sunt alese în urma unor competiţii de proiecte, unde invităm organizaţiile neguvernamentale să îşi înscrie iniţiativele. În ultimii doi ani, ING Bank a investit peste 100.000 de euro în astfel de proiecte”, spune Iosefina Frolu, Head of Corporate Communication ING Bank. 

     

    Poveste urbană beneficiază de susţinerea Mediafax Group.

     

    ***

    Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro (“FEDM”) creează prin activitatea sa un cadru de cunoaştere, cercetare şi dezvoltare, ca baza a proiectelor de modernizare economică şi socială din România. FEDM a desfăşurat acţiuni de educaţie pe teme sociale, politice şi economice a publicului larg, atât în parteneriat cu companii private şi ONG-uri, cât şi cu finanţare de la Uniunea Europeană, fiind beneficiar sau partener în 3 proiecte cu finanţare UE, derulate în perioada 2010-2012. Un proiect complex desfăşurat în 2013 în partneriat cu Metropolitan Life, intitulat „Sănătatea-i cel mai bun prieten”, a avut ca principale activităţi dezvoltarea unei campanii de educare şi informare a publicului larg în ceea ce priveşte asigurările private de sănătate.

     

    Mediafax Group este o companie construită în jurul conţinutului şi reuneşte cele mai multe branduri-lideri de piaţă din presa românească. Brandurile Mediafax Group sunt: Business – Ziarul Financiar, www.zf.ro; Business Magazin, www.businessmagazin.ro; SPORT&SPECIAL INTEREST – www.prosport.ro, www.liga2.ro, PROMotor, www.promotor.ro, www.go4it.ro, www.descopera.ro; GQ, Playboy; GENERAL – Mediafax Mass-Media News, www.mediafax.ro, www.gandul.info; Mediafax Foto, Mediafax Monitorizare, Mediafax Mobile; WOMEN&ENTERTAINMENT: www.protvmazin.ro, Ce se întâmplă, doctore?, www.csid.ro, The One, www.onemagazine.ro,  www.apropo.ro, www.showbiz.ro, Glamour.

     

    ***

    ING Bank deţine o poziţie solidă pe piaţa bancară românească, oferind o gamă completă de servicii financiare. Din 1994 şi până în prezent, ING Bank şi-a dezvoltat operaţiunile într-un ritm susţinut, prin diversificarea portofoliului de produse şi al celui de clienţi, prin lansarea de noi divizii de servicii şi prin extinderea teritorială. În prezent, ING Bank are peste 200 unităţi bancare pentru companii şi persoane fizice.

     

    ING Bank România face parte din ING Group, instituţie financiară internaţională de origine olandeză care oferă servicii bancare, de asigurări şi de management al activelor unui număr de peste 60 de milioane de clienţi individuali, companii sau instituţii din 50 de ţări. Cu un personal de peste 130.000 de angajaţi, grupul cuprinde o gamă diversă de companii, care îşi deservesc clienţii sub numele ING.

     

    ING Bank România a început în 2011 un proces de dialog social cu principalii beneficiari locali (clienţi, angajaţi, presă, ONG-uri) pentru a afla care sunt aşteptările şi nevoile acestora. Pornind de la rezultatele acestui proces, ING Bank România şi-a construit strategia de responsabilitate socială corporatistă, urmând trei direcţii: Educaţie financiară si antreprenoriat, Educaţie pentru copiii din grupurile dezavantajate şi Dezvoltare urbană.

     

    Pentru mai multe informaţii, vă rugăm contactaţi:

    Persida Roată, Project Manager, Fundaţia Pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro T: 0755 017 950 E: persida.roata@m.ro

    Roxana Colisniuc, Corporate Social Responsability Officer, ING Bank T: 0752 015 585; E: roxana.colisniuc@ing.ro

     

  • Roşca (PNL): Parlamentarii nemulţumiţi au fost pentru fuziune, condiţia e să nu renunţăm la PNL – AUDIO

    Mircea Roşca a declarat că parlamentarii PNL din Prahova care au contestat ideea fuziunii cu PDL au abordat “o temă falsă”. “Parlamentarii au ieşit pe o temă falsă din punctul meu de vedere, anunţând că nu sunt de acord cu fuziunea PNL cu PDL. Or, este falsă din mai multe puncte de vede. O dată, că Biroul Politic Naţional şi mai ales în Delegaţia Permanentă din care parlamentarii de Prahova fac parte s-a dat un vot de începere a negocierilor cu PDL, în perspectiva alianţei sau fuziunii. În Delegaţia Permanentă s-a stabilit că nu se va renunţa – a fost un vot de principiu – să nu se renunţe la sigla şi la identitatea partidului, denumirea partidului. Şi că ar fi poate mai benefică pentru PNL, pentru dreapta şi victoria în alegeri să se întâmple o fuziune decât o alianţă (…) Este o temă falsă, pentru că ei fost în această delegaţie permanentă, cu excepţia unui dacă nu mă înşel, au votat pentru, şi nu s-a pus problema până acuma care sunt criterii, în ce condiţii, cum”, a declarat Roşca.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Program prelungit la eliberarea cărţilor de identitate, în Sectorul 2, în ziua alegerilor pentru PE

     Persoanele care au cărţi de identitate expirate, deteriorate sau şi-au pierdut aceste acte pot merge să solicite un nou document la birourile Direcţiei Publice de Evidenţa Persoanei şi Stare Civilă din cadrul Primăriei Sectorului 2, care vor avea program sâmbătă între orele 08.00 şi 16.00, iar duminică, în ziua alegerilor europarlamentare, între orele 08.00 şi 21.00.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adrian Cătălin Bulboacă, la BM Storytellers: Nu trebuie să lăsăm moştenire doar imperii economice, nu asta vreau să las băiatului meu

    Iată discursul lui Adrian Cătălin Bulboacă, fondator Bulboacă şi Asociaţii, la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    2007 a fost un an de referinţă în viaţa mea personală şi profesională prin faptul că la 1 ianuarie am înfiinţat Bulboacă şi Asociaţii împreună cu câţiva colegi de la Linklaters. Aş ilustra efectul înfiinţării firmei la 1 ianuarie 2007 cu greutatea mea corporală la două săptămâni: la jumătatea lui ianuarie, de la 75 de kilograme ajunsesem la 71 kilograme şi jumătate. În primele două săptămâni reuşeam să mănânc doar seara pentru că ziua eram într-un proces de organizare extraordinar, a fost o nebunie.

    Mi-am dorit ca prin înfiinţarea firmei să aducem un suflu nou în industria serviciilor juridice şi acest suflu nou viza câteva aspecte esenţiale. La momentul respectiv, a face diferenţă în industria serviciilor juridice însemna o identitate corporatistă aparte, iar modul cum am conceput conducerea firmei a fost un element revoluţionar: i-am implicat din ziua 1 în structura firmei, în structura acţionariatului, pe colegii mei de la Linklaters care erau foarte tineri. Am încercat astfel o reeditare au abordării lui Microsoft la origini, gândul meu fiind să-mi implic colegii, iar responsabilizarea şi încrederea acordată acestora au produs nişte rezultate fantastice. Un alt element important a vizat clienţii pe care să-i regăsim în portofoliul nostru. Primul nostru client din ianuarie 2007 a fost Deutsche  Bank.

    Astăzi suntem 40 de avocaţi şi 17 colegi în zona de suport administrativ. Au fost şapte ani deosebiţi, în contextul în care am avut de-a face cu o perioadă în care trebuia să câştigi încrederea clienţilor şi a potenţialilor clienţi. 

    Dincolo de dorinţa de a face ceva deosebit, pe care o avem şi astăzi, cred că am mai reuşit să construim ceva foarte important în aceşti şapte ani: încrederea. Una din principalele probleme în naţiunea românească actuală este lipsa încrederii. Cu toţii, zi cu zi, manifestăm lipsa încrederii în noi înşine, în businessul nostru, în destinul acestei ţări. În general cred eu că ce am putut să construim în aceşti ani a fost şi încrederea în noi înşine, încrederea că putem face ceva deosebit.

    Asta ne-a ajutat mult în toată perioada de criză, dar şi în 2009, când, dincolo de începutul crizei, am înfruntat şi un incendiu (Bulboacă şi Asociaţii era unul dintre cei mai mari chiriaşi din Millenium Center, clădire avariată foarte grav de un incendiu în 26 iunie 2009 – n.r.). Era vineri seara şi a fost un efort extraordinar din partea colegilor, ne-am strâns cu toţii la 12 noaptea, am stat acolo până dimineaţă,  am reuşit să convingem proprietarul să ne lase să intrăm, să luăm toate bunurile firmei. În 2007, când am pornit firma, eram într-un spaţiu de 400 metri la etajul doi, dar în 2009 preluasem 1.000 metri la etajele 9 şi 10, spaţiu care arăta foarte frumos şi care ilustra creşterea noastră în doi ani, de care eram foarte mândri.

    Partenerii noştri au fost şocaţi. Eu personal în toţi aceşti ani am căutat să fac foarte mult sport şi să-mi controlez hrana ca o modalitate de a face faţă presiunii. În 2009, inclusiv în seara respectivă, făceam flotări şi mă uitam la o comedie, iar colegii mei îşi amintesc că am ajuns la locul incendiului, „pe terenul de război„, îmbrăcat cu tricoul lui Liverpool cu nr. 8, Steven Gerrard – sunt un mare fan al lui Liverpool. Am reuşit să ne mutăm în ziua respectivă şi duminică, la 48 de ore, eram funcţionali, spre regretul unor colegi competitori din piaţă.

    Piaţa avocaturii în 2014 prezintă provocări, aşa cum prezenta şi în 2007, dar din perspective diferite. În mod particular, eu cred că toată perioada de criză economică este o binecuvântare pentru că ne-a obligat să ne regândim atât viaţa profesională, cât şi pe cea spirituală. Pentru a adresa în mod specific criza economică, am lansat la sfârşitul lui 2012 ceea ce se cheamă în cadrul firmei „Project Marshall„, un proiect de reconstrucţie a firmei pentru care am angajat consultanţi externi. Cu ocazia acestui exerciţiu de reconstrucţie a strategiei firmei, am identificat  că de fapt criza economică este o criză a industriei serviciilor  în general şi nu a serviciilor juridice, iar obiectivul nostru în momentul de faţă este de a revoluţiona industria serviciilor juridice.

    Un obiectiv suplimentar este un proiect mai complex, un proiect pe care îl văd important de transmis din generaţie în generaţie, realmente din tată-n fiu, acela al reconstrucţiei identităţii naţionale a României. Principala noastră problemă, chiar de ordin economic, derivă din faptul că România nu are o percepţie corectă în economia, în istoria contemporană. Nu trebuie să lăsăm moştenire doar imperii economice, nu asta vreau să las băiatului meu. Părinţii mei au fost părinţi simpli, dar mi-au lăsat dorinţa de a face ceva de calitate.

    Am avut un profesor de română deosebit în liceu care mi-a lăsat dorinţa de a face ceva deosebit pentru această ţară. Fără a face ceva deosebit pentru această ţară, toată construcţia economică, toată legislaţia de facilităţi speciale, de infrastructură superbă reprezintă o simplă glumă – după părerea mea.
    Este concluzia mea după şapte ani de business şi după 20 de ani de profesie şi de umblat prin lume.

  • Muhuleţ: 18,3 milioane de alegători pentru PE, din care 20.656 vor deveni majori în timpul campaniei

     Din cei 18.300.376 de cetăţeni care au drept de vot la momentul scrutinului pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, 58.277 nu vor putea să voteze deoarece nu au acte de identitate, a menţionat Muhuleţ, care a citat date furnizate de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul MAI.

    Vicepreşedintele AEP a mai spus că peste 2 milioane de alegători au buletin de identitate de tip vechi, pe care nu se va aplica timbrul autocolant, ci o ştampilă cu menţiunea “VOTAT”. La fel se va întâmpla şi cu cetăţenii cu drept de vot care deţin cărţi de identitate provizorii, în prezent în număr de 118.523.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Cartelele telefonice pre-pay vor fi deţinute şi cumpărate doar pe baza unui act de identitate

    Regula va fi aplicată şi în cazul firmelor, care vor trebui să prezinte documentele de constituire a societăţii.

    Noile reguli au fost aprobate de Guvern prin proiect de lege şi vor fi aplicate după ce Parlamentul adoptă actul normativ, deţinătorii actuali de cartele având la dispoziţie un interval de şase luni de la data intrării în vigoare pentru a se înregistra.

    Proiectul de lege modifică OU 111/2011 privind comunicaţiile electronice.

    “În ultima şedinţă a CSAT, s-a luat decizia de a promova urgent un act normativ pentru prevenirea şi contracararea riscurilor la adresa securităţii naţionale. Este vorba de obligaţia deţinătorilor de cartele pre-pay de a le înregistra, de a depune un act de identitate şi, de asemenea, obligaţii pentru furnizorii de telefonie mobilă”, a anunţat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, la finalul şedinţei de guvern.

    El a precizat că, într-un interval de şase luni de la momentul intrării în vigoare a legii, toţi deţinătorii de cartele pre-pay vor fi obligaţi să depună un document de identitate pentru a se înregistra. Dacă nu vor face acest lucru, operatorul de telefonie mobilă va sista furnizarea servicului până când deţinătorul cartelei va înregistra cartelele pe baza unui act de identitate.

    Furnizorii de servicii vor avea obligaţia de a-i informa şi a-i notifica pe toţi utilizatorii de cartele pre-pay despre această obligaţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro