Shazam, o companie de software din Marea Britanie fondată în 1999, le permite oamenilor să îşi folosească smartphone-ul sau computerul pentru a identifica sau cumpăra melodii, după un fragment muzical.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Tag: identificare
-
Opinie Roxana Guiman Drilea şi Anca Zegrean, Biriş Goran: Cine nu e gata…plăteşte
ROXANA GUIMAN DRILEASENIOR ASSOCIATE BIRIS GORAN, COORDONATOR AL PRACTICII DE IP, UT&C SI DATA PROTECTION
REGULAMENTUL GENERAL PRIVIND PROTECŢIA DATELOR PRESUPUNE:
∫ Sferă de aplicare mai largă
∫ Eliminarea mecanismului actual de notificare a autorităţii naţionale (ANSPDCP) şi introducerea principiului responsabilităţii – operatorul trebuie să poată demonstra că respectă cerinţele RGPD
∫ Drepturi mai largi pentru persoana vizată şi reguli mai restrictive pentru consimţământ
∫ Introducerea responsabilului cu protecţia datelor
∫ Obligaţia notificării incidentelor de securitate
∫ Sancţiuni severe (până la 4% din cifra de afaceri globală sau 20 mil. euro)RGPD STABILEŞTE ŞASE PRINCIPII PE CARE OPERATORUL TREBUIE SĂ DEMONSTREZE CĂ LE RESPECTE:
∫ Prelucrarea legală, echitabilă şi transparentă a datelor
∫ Colectarea datelor în scopuri determinate, explicite şi legitime
∫ Prelucrarea este adecvată, relevantă şi limitată la scop
∫ Datele sunt exacte şi permanent actualizate
∫ Păstrarea datelor într-o formă care permite identificarea persoanelor vizate, pe o perioadă care nu depăşeşte perioada necesară îndeplinirii scopurilor în care sunt prelucrate datele
∫ Prelucrarea datelor într-un mod care asigură securitatea adecvatăANCA ZEGREAN
SENIOR ASSOCIATE BIRIS GORAN, HEAD OF LABOR PACTICE
Datele cu caracter personal sunt folosite şi împărtăşite cu mare lejeritate de multe entităţi; însă din luna mai a anului viitor legea va obliga companiile să îndeplinească reguli clare. 80% dintre companii abia încep să conştientizeze ecartul dintre reglementări şi statu-quo, pe când abia 20% dintre jucătorii economici înţeleg şi se adaptează de fapt cerinţelor cu privire la protecţia datelor cu caracter personal. Amenzile ce vor putea fi aplicate sunt de până la 4% din cifra de afaceri sau 20 de milioane de euro, luându-se în calcul valoarea cea mai mare.
Luat în serios sau nu până acum de către operatorii economici din România, Regulamentul General privind Protecţia Datelor (RGPD) este aplicabil în toate statele membre începând cu data de 25 mai 2018, înlocuind actuala Directivă 95/46/EC, transpusă la noi prin Legea 677/2001.
Noua reglementare a apărut din necesitatea de a continua efortul de unificare a pieţei economice europene, a ţine pasul cu noile tehnologii şi a ajuta la conştientizarea valorii şi impactului real al informaţiei la ora actuală. Ştim cu toţii din presă de existenţa numeroaselor ”indiscreţii“ pe care, în timp, şi le-au permis entităţi economice şi administrative cu privire la datele personale pe care le colectează. Ştim cu toţii cât valorează o bază de date pentru o companie producătoare de bunuri generale de consum (FMCG), precum şi faptul că prelucrarea şi transferul de date personale sunt, în cel mai bun caz, neclare pentru majoritatea celor care sunt direct implicaţi în respectivul proces: indivizi ale căror date sunt prelucrate, companii-beneficiar, prestatori de servicii ce efectuează prelucrarea de date personale şi autorităţi.
Un sondaj de opinie efectuat recent la nivel european pe tema protecţiei datelor cu caracter personal a relevat faptul că, dintre cei intervievaţi (reprezentanţi ai unor companii din varii industrii), numai 20% se consideră deja conformaţi cu Regulamentul General privind Protecţia Datelor, în vreme ce 59% spun că abia acum lucrează la acest aspect şi 21% recunosc că nu sunt pregătiţi deloc.
Dacă ne raportăm la situaţia României, lucrurile sunt chiar ceva mai deconcertante. Având în vedere legislaţia încă în vigoare şi mecanismele de implementare aferente, demersurile companiilor în vederea protejării datelor cu caracter personal au fost în majoritatea cazurilor caragialeşti, adică minunate dar lipsind cu desăvârşire… Şi asta pentru cel mai simplu motiv cu putinţă: costul de conformare depăşea cu mult valoarea amenzilor în caz de neconformitate.
Comparativ cu alte state europene, sancţiunile adoptate de către autoritatea de supraveghere din România (ANSPDCP) au fost considerabil mai ”firave“. Pentru exemplificare, în contextul în care, la nivel istoric, cea mai mare amendă din România a fost în jurul a 50.000 de lei, în alte state membre UE amenzile ajung constant la nivelul sutelor de mii de euro. De exemplu în anul 2016, în Marea Britanie valoarea totală a amenzilor pentru încălcarea obligaţiilor privind protecţia datelor a atins 3,2 milioane de lire sterline, autoritatea naţională (ICO) având puterea de a acorda amenzi de până la 500.000 lire sterline. în Italia, unde pragul maxim al amenzii este în prezent de 2,4 mil. euro pentru fiecare încălcare a legislaţiei referitoare la folosirea datelor cu caracter personal, au fost de curând aplicate unor societăţi activând în industria transferurilor de bani de sancţiuni totale de peste 11 milioane de euro (între 850.000 euro şi 5,9 milioane de euro pentru fiecare dintre societăţile implicate în ancheta respectivă).
în lipsa datelor naţionale concrete în ceea ce priveşte conformitatea din punctul de vedere al reglementărilor Regulamentului General privind Protecţia Datelor şi extrapolând experienţa cu clienţii din portofoliu, estimăm un neîmbucurător Pareto la nivelul României: 80% dintre companii abia încep să conştientizeze ecartul dintre reglementări şi statu-quo, pe când abia 20% dintre jucătorii economici înţeleg şi se adaptează de fapt la cerinţele cu privire la protecţia datelor cu caracter personal.
Mai sunt doar şase luni până la data de 25 mai 2018, şase luni decisive pentru operatorii economici care nu doresc să intre cu stângul în era nouă a protecţiei datelor. Nu de alta, dar sancţiunile sunt deja la nivelul procentelor din cifra de afaceri… până la 4% din cifra de afaceri mondială totală anuală sau 20 de milioane de euro, luându-se în calcul cea mai mare valoare.
De asemenea, estimăm că, deşi aproape toţi operatorii economici sunt afectaţi de noile reglementări, cei mai expuşi rămân cei ce activează în zonele de media, telecom, marketing, retail, banking, servicii cloud, servicii medicale şi farma, activităţi online sau orice alte domenii ce implică interacţiune directă pe scară largă cu persoanele fizice.Cu titlul de exemplu, între aspectele care se vor schimba odată cu data de 25 mai 2018 se numără clarificarea şi extinderea definiţiei datelor personale (”date cu caracter personal“ înseamnă orice informaţii privind o persoană fizică identificată sau identificabilă – ”persoana vizată“; o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale), fiind menţionate expres şi datele de localizare şi datele genetice. De asemenea, sunt introduse noi drepturi ale persoanelor vizate, cum ar fi dreptul la ştergerea datelor (dreptul de a fi uitat) şi dreptul la portabilitatea datelor.
-
Greenpeace lansează Harta pădurilor virgine din România. Acestea ar ocupa 300.000 de hectare
„Carpaţii româneşti sunt acoperiţi de cele mai vaste păduri virgine din zona temperată a Uniunii Europene. Aceste păduri sunt parte din istoria şi identitatea noastră culturală. Ele sunt rămăşiţe ale codrilor nesfârşiţi care acopereau cândva peste 80% din teritoriul actualei Românii. În aceste păduri, trăiesc aproximativ 13.000 de specii, inclusiv cea mai mare populaţie de urşi din Europa, specii rare şi endemice şi carnivore mari, precum lupul şi râsul. Aici, toate vieţuitoarele, inclusiv arborii, trăiesc într-un echilibru care este rezultatul a mii de ani de evoluţie”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de către organizaţia Greenpeace.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Greenpeace lansează Harta pădurilor virgine din România. Acestea ar ocupa 300.000 de hectare
„Carpaţii româneşti sunt acoperiţi de cele mai vaste păduri virgine din zona temperată a Uniunii Europene. Aceste păduri sunt parte din istoria şi identitatea noastră culturală. Ele sunt rămăşiţe ale codrilor nesfârşiţi care acopereau cândva peste 80% din teritoriul actualei Românii. În aceste păduri, trăiesc aproximativ 13.000 de specii, inclusiv cea mai mare populaţie de urşi din Europa, specii rare şi endemice şi carnivore mari, precum lupul şi râsul. Aici, toate vieţuitoarele, inclusiv arborii, trăiesc într-un echilibru care este rezultatul a mii de ani de evoluţie”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de către organizaţia Greenpeace.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ce gaură face în buget revoluţia fiscală a PSD. Riscurile majore identificate de Consiliul Fiscal în proiectul propus de Finanţe
„Analizat în izolare, impactul pachetului de modificări fiscale implică o pierdere de circa 5,2 miliarde de lei, în timp ce o evaluare a măsurilor de compensare identificate în Nota de fundamentare nu indică acoperirea în întregime a acesteia. Cu toate acestea, o asemenea abordare nu este potrivită – impactul identificat este condiţionat de ipotezele cu privire la creşterea salariilor brute care au drept sursă de provenienţă inclusiv creşterea masivă a remunerării salariaţilor din sectorul public în baza legii salarizării unitare, cu consecinţe majore asupra dimensiunii cheltuielilor bugetare”, se arată în opinia semnată de preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.
Potrivit sursei citate, Consiliul fiscal nu poate certifica, în lipsa unei construcţii bugetare complete, respectarea ţintelor bugetare asumate prin Strategia Fiscal-Bugetară şi, în esenţă, nedepăşirea nivelului de 3% din PIB al deficitului bugetului general consolidat.
„Mai mult, Consiliul fiscal îşi reiterează obiecţiile cu privire la abordarea conform căreia plasarea persistentă în vecinătatea imediată a nivelul de referinţă de 3% ar fi un fenomen benign – nu doar că o astfel de abordare intră în flagrantă contradicţie cu regulile fiscale instituite de legislaţia naţională şi cea europeană (Braţul preventiv al Pactului de Stabilitate şi Creştere, Compactul fiscal), dar o asemenea conduită vulnerabilizează poziţia finanţelor publice, privând-o de spaţiu fiscal în eventualitatea manifestării unor şocuri adverse. În acest sens, Consiliul fiscal consideră că propunerea de modificare a Codului fiscal este de natură să contribuie la lărgirea deficitului bugetar efectiv şi a celui structural”, se mai arată în document.
-
Jumătate dintre companii au dificultăţi în a identifica breşele serioase de securitate
Infractorii cibernetici – cu abilităţile şi armele lor – variază foarte mult, de la escroci cu metode rudimentare, care atacă în masă companiile mai puţin protejate, până la grupuri militare avansate de hackeri care ţintesc ”premii mari”, cu operaţiuni pe mai multe niveluri, care s-ar putea nici să nu includă vreun malware. Şi, deşi este relativ simplu să fugi de pumnii neîndemânatici ai unui bătăuş, atunci când întâlneşti un atacator profesionist ar trebui să fii pregătit pentru o lovitură serioasă.
Studiul din acest an relevă faptul că atacurile direcţionate au devenit una dintre ameninţările cu cea mai rapidă creştere în 2017, cu un plus de 11% pentru companiile mari. Nu este vorba doar despre numărul de atacuri: două treimi dintre participanţii la studiu (66%) au fost de acord că ameninţările devin din ce în ce mai complexe, iar pentru 52% dintre ei este din ce în ce mai dificil de stabilit diferenţa dintre atacurile “normale” şi atacurile complexe.
Acest lucru devine o problemă majoră pentru companii: ele încep să înţeleagă că, la un moment dat, vor întâlni o breşă de securitate (57% comparativ cu 51%, anul trecut), dar sunt încă nesigure în privinţa celei mai eficiente strategii pentru a răspunde acestor ameninţări (42%). Complexitatea problemei este chiar mai îngrijorătoare, deoarece studiul a arătat că incertitudinea este semnificativ mai ridicată (63%) printre respondenţii care sunt experţi IT şi sunt, evident, mai familiarizaţi cu această problemă.
În mod surprinzător, în ciuda nivelului ridicat de incertitudine referitor la strategiile lor, majoritatea companiilor (77%) condideră că ele cheltuiesc suficient sau chiar prea mult pe protecţia împotriva atacurilor direcţionate.
Acest lucru se datorează modului în care este percepută protecţia împotriva ameninţărilor: ele sunt, de multe ori, văzute ca simple probleme tehnice care pot fi rezolvate prin cumpărarea şi implementarea unor soluţii de securitate avansate. O abordare mai corectă a răspunsului la incidente, însă, presupune să investeşti nu doar în tehnologiile potrivite, ci şi în oameni cu aptitudini specifice, precum şi în procesele potrivite.
Tehnologia este una dintre cele mai importante părţi din acest mix. După cum arată studiile, există o nevoie clară de soluţii de securitate care merg mai departe de prevenţie şi livrează un pachet complex, prin adăugarea unor funcţionalităţi de detecţie şi răspuns. De exemplu, 56% dintre companii admit că au nevoie de instrumente mai bune de detecţie şi răspuns la ameninţări persistente avansate (APT-uri) şi atacuri direcţionate.
Acest lucru este foarte adevărat, ţinând cont de faptul că viteza de detecţie este crucială în reducerea impactului financiar al unui atac. Conform cercetării, în ultimul an doar un sfert (25%) dintre companii au descoperit într-o singură zi cele mai serioase incidente de securitate cu care s-au confruntat. În orice caz, o detecţie imediată scade semnificativ costul mediu de recuperare: de exemplu, de la 1.200.000 de dolari pentru companiile în care durează mai mult de o săptămână pentru a detecta ameninţarea, la 456.000 de dolari, pentru acelea care pot să o detecteze imediat.
Factorul uman reprezintă o altă componentă crucială. 53% dintre companii sunt de acord că trebuie să angajeze mai mulţi specialişti cu experienţă în securitatea IT, mai exact în managementul SOC (Security Operations Center), răspunsul la incidente şi “vânătoarea” ameninţărilor – o cifră care a crescut la 61% printre companiile mari. Nu este de mirare, dacă ţinem cont de faptul că lipsa experţilor creşte cu 15% expunerea companiilor la atacuri direcţionate şi, în plus, creşte media impactului financiar al unui atac asupra întreprinderilor, de la 930.000 de dolari, la 1.100.000 de dolari.
Dar, sintetizând, pentru a fi capabile să combată eficient ameninţările cibernetice complexe, organizaţiile trebuie să se gândească la incidentele de securitate ca la un proces, nu o destinaţie. Acest lucru înseamnă că este nevoie un cadru cuprinzător de investigare a incidentelor care include monitorizarea permanentă, detecţia avansată şi reducerea impactului evenimentelor critice de securitate.
-
Ce probleme apar atunci când aplicaţi plata defalcată a TVA
Alex Milcev, partener, Liderul Departamentului de asistenţă fiscală şi juridică, EY România
Adaptarea sistemelor IT şi a proceselor de încasări şi plăţi durează
Adaptarea la cerinţele sistemului de plată defalcată a TVA măreşte timpul de lucru al departamentului financiar, în funcţie de complexitatea operaţiunilor. Până la finalul perioadei de tranziţie, aplicarea sistemului necesită multă muncă suplimentară şi poate creşte riscul de eroare (acest risc e direct proporţional cu numărul de plăţi şi încasări). De exemplu, facturile primite de la furnizorii care aplică plata defalcată a TVA sunt extrase şi plătite manual, în prezent. Erorile sunt sancţionate aspru, astfel că e nevoie de multă atenţie.
Trezoreria nu e pregătită – E nevoie de îmbunătăţiri şi de online banking
Tranzacţiile prin contul de trezorerie necesită prezenţa fizică la sediul trezoreriilor, deoarece funcţionalităţile online promise nu sunt disponibile. Colegii noştri au fost martorii unor situaţii suprinzătoare, în timp ce aşteptau la coadă la sediile trezoreriei (în loc să rezolve totul online în 5 minute): nu puteau fi eliberate extrase de cont sau nu a putut fi acceptată depunerea de numerar de către un contribuabil. Motivul invocat a fost similar cu cel invocat şi de contribuabili: trezoreriile nu sunt pregătite.
Retragerea banilor din contul de TVA
Sumele disponibile în contul de TVA au o utilizare limitată. Mai mult, procedura pentru retragerea acestor sume în contul curent a fost adoptată săptămâna aceasta. Astfel, nu am reuşit să testăm respectarea termenului de 3 zile lucrătoare pentru aprobarea transferului de sume din contul de TVA în contul curent. În cazul contribuabililor care doresc să plătească datorii fără TVA (e.g. credite, facturi primite de la furnizori externi fără TVA), sumele din contul de TVA sunt indisponibile. Astfel, în cazul contribuabililor cu resurse financiare limitate, poate fi necesară accesarea unei linii de credit, atrăgând costuri suplimentare.
Este necesară o analiză temeinică a fluxurilor de numerar înainte de aplicarea plăţii defalcate a TVA. În urmaa acestei analize, pot fi anticipate costurile de finanţare suplimentare sau lipsa de lichidităţi.
Cel puţin o parte din bănci sunt pregătite
Am fost plăcut suprinşi de faptul că am primit o atenţionare de la bancă privind fondurile insuficiente din contul de TVA, însoţită de instrucţiuni privind alimentarea acestuia cu sumele disponibile în contul curent. Se pare că există şi categorii care s-au pregătit temeinic pentru aplicarea acestui sistem.
Sistemul de plată defalcată a TVA este departe de a fi perfect, dar în momentul de faţă este în vigoare. Există în prezent discuţii pentru modificarea lui, în sensul aplicării doar în cazul firmelor care intră în insolvenţă, în faliment sau cu “istoric fiscal incoerent”. EY România susţine eliminarea aplicării obligatorii a plăţii defalcate a TVA sau implementarea unor măsuri alternative: amânarea obligativităţii plăţii defalcate a TVA până la 1 ianuarie 2019 sau aplicarea opţională într-o formă simplificată. Totuşi, decizia îmbunătăţirii sistemului actual ar trebui luată cât mai repede, pentru a permite contribuabililor adaptarea la noile reguli.
-
Barometrul IoT efectuat de Vodafone relevă că numărul de proiecte Internet of Things la scară largă s-a dublat în ultimul an
Companiile de pe continentul american conduc în ceea ce priveşte gradul de adoptare a proiectelor IoT la scară largă, 19% dintre companiile care utilizează IoT având mai mult de 10.000 de dispozitive conectate, comparativ cu 13% în Europa şi 7% în zona Asia-Pacific. De asemenea, utilizatorii la scară largă sunt printre companiile care raportează cele mai mari câştiguri din afaceri, 67% dintre aceştia menţionând faptul că au avut profituri semnificative că urmare a utilizării IoT. Companiile de energie şi utilităţi se află în fruntea clasamentului, folosind unele dintre cele mai mari proiecte IoT din lume, cu aplicaţii precum contoare inteligente şi monitorizarea conductelor.Gama de beneficii pentru utilizatori că urmare a implementării soluţiilor IoT se extinde pe măsură ce adopţia creşte – perspectivele mai bune de business, reducerea costurilor şi creşterea productivităţii angajaţilor se află în clasamentul global. În zona Asia-Pacific, 53% dintre respondenţi au declarat că principalul beneficiu este creşterea competitivităţii pe piaţă, comparativ cu 35% în continentul american şi 33% în Europa. În sectorul auto, 51% dintre companii spun că IoT ajută la îmbunătăţirea diferenţierii mărcilor.Având în vedere că dimensiunea proiectelor IoT creşte, studiul menţionează şi o creştere a cerinţelor de conectare. Companiile intenţionează să utilizeze o combinaţie de tehnologii, de la reţele fixe, la reţele de bandă largă (LP-WAN), în funcţie de necesităţi. În mod tipic, proiectele la scară largă utilizează patru opţiuni diferite de conectare, cele mai populare fiind cele mobile şi cele Wi-Fi. Există un interes tot mai mare pentru noile tehnologii precum Narrowband IoT, 28% dintre companii luând în considerare această soluţie alături de alte opţiuni LP-WAN pentru noile proiecte IoT.În cadrul Barometrului IoT au fost colectate răspunsurile a 1.278 de companii din Statele Unite ale Americii, Brazilia, Irlanda, Marea Britanie, Germania, Italia, Spania, Africa de Sud, China, India, Japonia, Australia şi Nouă Zeelandă.În România, Vodafone a implementat soluţii IoT pentru companii din domenii precum retail, energie şi utilităţi, automobile, transport şi logistică.„Vodafone România este principalul furnizor de soluţii IoT din ţară noastră. Cea mai mare creştere a fost în zonele geografice şi în industriile care au înregistrat o dezvoltare semnificativă în ultimii ani. De exemplu, pe o piaţă foarte dinamică precum cea a utilităţilor şi energiei, soluţiile pe care le-am implementat au contribuit semnificativ la îmbunătăţirea competitivităţii şi a performanţei clienţilor noştri”, a declarat Marius Coman, IoT Country Sales Manager, Vodafone România.Soluţiile IoT oferite de Vodafone România acoperă o gama largă de necesităţi, de la managementul flotelor auto şi optimizarea rutelor, la retail analytics, Digital Media Signage şi sisteme de monitorizare a traficului din magazin, până la soluţii de internet în maşină pentru clienţii români ai unuia dintre cei mai importanţi producători de automobile din lume.