Tag: hotel

  • Hotelul de patru stele Zenith din Mamaia, controlat de fondul de investiţii RC2, pierderi de 7,8 mil. lei. Pentru 2021, RC2 estimează o rată medie de ocupare de 32%

    Hotelul de patru stele Zenith, con­trolat de fondul de investiţii RC2, a raportat anul tre­cut pierderi de 7,8 mi­li­oane lei, con­form da­telor Mi­nis­­te­ru­lui de Fi­nanţe. Anul pan­de­mi­ei şi-a pus am­prenta asu­pra aface­ri­lor com­­pa­niei care ad­mi­­nis­trea­ză ho­te­lul din Ma­maia, cea mai popu­lară sta­ţiune de pe litoralul ro­mânesc, ast­fel că nive­lul pierderilor este aproa­pe de ni­velul veniturilor.

    Compania Mamaia Resort Ho­tels a avut anul trecut afaceri de 8,6 milioane lei, în scădere cu 37% faţă de anul 2019, când veniturile companiei care administrează hote­lul au fost de 13,7 mil. lei. Anul 2020 însă nu este primul an când compania înregis­trea­ză pier­deri, în 2019 pier­­derile fi­ind de doar 263.000.

    De ase­me­nea, nu­mărul an­­­gajaţilor s-a redus în 2020 la 86 de la 104 în 2019, con­form da­telor Mi­niste­ru­lui de Fi­nan­­ţe.

    Gradul de ocu­pare al hotelului Zenith a fost anul trecut de 18%, faţă de 29% în 2019.

    „Cu hotelul închis în primele cinci luni ale anului ca urmare a lucrărilor de renovare şi fără posibilitatea de a organiza evenimente de grup, care, de obicei, atrag clienţi în lunile de toamnă, veniturile au fost realizate aproape integral în lunile de vară“, se arată în raportul financiar al RC2 aferent anului 2020.

    Hotelul de patru stele Zenith – Top Country Line – Conference& Spa (fostul Golden Tulip şi fostul Fantasy Beach) se află în nordul staţiunii Mamaia şi este una dintre cele mai mari unităţi de pe litoral, cu o capacitate de 290 de camere.

    În luna mai 2020, hotelul a finalizat un proces de renovare care a inclus faţadele, lobbyul, restaurantele şi zona de bar. Investiţiile au fost de 300.000 de euro şi au fost finanţate de grupul RC2. Ca efect, tarifele de cazare au crescut în medie cu 13%.

    Fondul Reconstruction Capital II (RC2) deţine 63% din acţiunile Zenith – Conference and Spa Hotel, operat prin compania Mamaia Resort Hotels. Restul de 37% din acţiuni sunt deţinute de Antares Management şi Ştefania Nicoleta Becşenescu, conform datelor publice.

    Grupul Antares dezvoltă afaceri în transportul rutier de persoane, turism, distribuţie GPL, distribuţie GNCV, dar şi imobiliare.

    Fondul de investiţii RC2 a transformat fostul hotel Golden Tulip din Mamaia (fostul Fantasy Beach) în Zenith – Top Country Line Hotel – Conference & Spa şi a încheiat un contract cu compania Top International din Germania. Acesta este primul hotel din România sub un brand al Top International, o companie care are circa 130 de unităţi, majoritatea în Europa. Fondul de investiţii RC2 a preluat un pachet de 63% din acţiunile unităţii hoteliere din Mamaia în martie 2008 pentru 8 mil. euro, conform datelor de atunci.

    Pentru 2021, RC2 estimează venituri de 2,7 milioane de euro şi o rată medie de ocupare de 32%.

    „Guvernul României a anunţat că vrea să compenseze pierderile operatorilor din HoReCa cu 20% din diferenţa rezultată între cifrele de afaceri din 2019 şi 2020. Dacă această măsură va fi implementată, hotelul (Zenith – n. red.) s-ar califica pentru aproximativ 200.000 de euro, dar detaliile acestei măsuri sunt încă în dezbatere, astfel că nu am inclus această sumă în bugetul pentru 2021“, se mai arată în raport.

  • Proiect futurist al unei companii. Vrea sa construiască un hotel pe o insulă plutitoare care va avea ca bază saci cu plastic

    Plasticul reprezintă o problemă pentru oceanele planetei, fiind necesară îndepărtarea lui pentru a proteja vieţuitoarele acvatice.

    El îşi poate găsi însă o întrebuinţare mai puţin obişnuită, propusă de o firmă de arhitectură britanică, Margot Krasojevic Architecture. Propunerea firmei priveşte construirea unui complex turistic pe o insulă plutitoare în Oceanul Indian, în apropiere de Australia, scrie CNN.

    Pe insula plutitoare ar urma să funcţioneze un hotel cu 75 de camere, care are deja un investitor, după cum a anunţat compania. La baza insulei vor sta saci ţesuţi plini cu plastic, ancoraţi de fundul apei şi stabilizaţi cu nisip. Construcţia va dura câţiva ani, firma de arhitectură sperând ca hotelul să se poată deschide în 2025.

  • V-aţi amenajat locuinţa în pandemie? Care sunt cele mai noi tendinţe

    Anul 2020 a adus transformări şi modificări în toate industriile, dar şi în propria locuinţă, în care fiecare dintre noi am stat poate mai mult ca niciodată. Sergiu Călifar, designer de interior şi fondator al studioului de design interior Pure-Mess Design, vorbeşte despre schimbările care s-au evidenţiat în ceea ce priveşte amenajarea casei, dar şi a spaţiilor spre care ne întoarcem acum: restaurante, hoteluri şi malluri.

     

    Spre deosebire de anii anteriori pandemiei, pentru compartimentarea restaurantelor, în prezent, este indicat să creezi mai multe spaţii, mai multe module pentru vizitatori, în funcţie de comportamentul lor, deoarece unii vin să mănânce mai multe feluri de mâncare, alţii un singur fel, unii vin pur şi simplu să savureze un cocktail şi astfel, se mizează pe oferirea unui confort mai mare acestora, inclusiv pe partea senzorială, a povestit pentru Business Magazin, Segiu Călifar, designer de interior şi fondatorul studioului de design interior Pure-Mess Design. Dezvoltat în urmă cu şase ani, acesta a înregistrat afaceri de 500.000 de lei anul trecut, în scădere cu aproape 20% faţă de anul precedent.

    „Fiecare grup e diferit, unii sunt mai gălăgioşi, alţii au nevoie de mai multă intimitate, alţii vor să fie retraşi, unii au nevoie de mai multă lumină şi atmosferă pentru că inclusiv în restraurante se poartă pozele instagramabile. Aceste locuri în care te poţi poza reprezintă de fapt o reclamă extraordinară, gratuită, pentru restaurant şi este bine să fie gândită şi construită de la bun început, alături de un designer de interior”, a spus Sergiu Călifar. Asftel, în ceea ce priveşte zona de restaurante, e important ca antreprenorii să creeze zone şi spaţii diferite într-un context unitar, astfel încât fiecare tipologie de client să se poată simţi bine. „Clienţii fideli vor avea zonele lor preferate şi, atunci când fac rezervare, vor şti exact ce să ceară. Se poate ca inclusiv anumite zone să fie tematice.” De asemenea, calitatea materialelor şi a produselor folosite este iar un aspect important, iar dacă până în acest an se punea mare accent pe economie, în prezent, jucătorii au început să caute anumite branduri care pot să aibă o imagine «spectaculoasă», un confort ridicat şi rezistă mai mult în timp, a adăugat designerul de interior Sergiu Călifar. „Clienţii sunt din ce în ce mai avizaţi şi mai pretenţioşi pentru că au acces la mai multă informaţie, ştiu ce există pretutindeni în lume prin intermediul social media şi au aşteptări din ce în ce mai mari.” În cazul hotelurilor, comparativ cu situaţia de acum doi ani,  în prezent, se face mai uşor trecerea de la 3 la 4 stele, continuă fondatorul Pure-Mess Design. „Şi aici turiştii au aşteptări mai mari, cer mult mai des cazare la cel puţin 4 stele. Din fericire pentru proprietar, investiţia pentru a creşte numărul de stele la 4 este destul de mică. Ai nevoie de o anumită înălţime a camerelor, de o zonă de spa sau piscină şi o mai mare atenţie la detalii şi servicii. Oamenii caută locaţii cu spa şi piscină, chiar şi în 2020, dacă ne uităm pe statistici, oamenii căutau hoteluri cu zone de spa, piscină, relaxare.”

    Astfel, hotelurile au nevoie de terasă deschisă, o zonă de cafenea şi o zonă de restaurant. „Zona de mic dejun trebuie să fie una fresh, iar pe timp de seară ai nevoie de o atmosferă mai elegantă, mai îmbietoare. Concurenţa între hoteluri a început să fie din ce în ce mai acerbă. Oamenii caută locaţii cu un grad ridicat de confort, caută detalii precum salteaua de calitate înaltă, piesele cât mai moderne de mobilier. Caută ca şederea la hotel să fie o reală experienţă. Vacanţele sunt mult mai scurte decât erau în trecut şi sunt dispuşi să cheltuiască mai mult, dar au nevoie de cât mai multe beneficii, facilităţi.”

     Un alt aspect important este funcţionalitatea camerei de hotel. „Spre exemplu noptierele să nu aibă neapărat zonă de sertare, dar să fie suficient de generoase ca spaţiu de depozitare. Din statistici reiese că turistul nu e ordonat aşa cum este acasă la el, pentru că ştie că la hotel a doua zi va avea curăţenie şi ordine făcută în cameră. Trebuie să ţinem cont de acest comportament şi să inserăm elemente care să ajute la o mai bună organizare în cameră. Putem să avem o banchetă creată special pentru bagaje, cu zonă de depozitare deasupra şi sub aceasta, astfel încât să existe suficient loc pentru două valize şi nu vom mai avea valize în mijlocul camerei”, a spus Sergiu Călifar.

    Pe de altă parte, ce nu este „la mare căutare” sunt zonele de clinici şi de salon din hoteluri, mai spune Sergiu Călifar.

     „Abia dacă se merge în zonele de masaj. Spre exemplu, noi am transformat toată zona de demisol a hotelului Mandachi, din Bucovina, într-o zonă destinată relaxării. Tema a pornit de la conturarea unui concept de «biohotel» care să fie susţinut de un design modern, unic şi curajos pentru Bucovina. Acolo am proiectat o pisicină, un hammam turcesc, o saună umedă şi una uscată. Avem de asemenea camere de masaj şi o mică sală de sport. Fiecare e gândită în acelaşi spaţiu cumva. Ai o recepţie individuală pentru partea de spa. Te aşteaptă cineva, îţi oferă prosop în funcţie de zona pe care vrei să o accesezi”, a explicat reprezentantul Pure-Mess Design. De asemenea, zona de spa a devenit mult mai spirituală în ultimul timp. „Ne plac poveştile, legendele, tot ce are legătură cu partea spirituală. Investim în lumânări parfumate. Oamenii au călătorit foarte mult, au avut diverse experienţe cu diferite culturi şi atunci vor să aducă o parte din toate astea în proiectul lor.”

     Iar în noul context, în zona de spa contează foarte mult cum şi unde este amplasată aceasta. „Dacă avem, de exemplu, o zonă de SPA către o privelişte de pădure, la munte, se pune mult accent pe suprafaţă vitrată şi acest ambient natural de care eşti înconjurat poate să pară că intră cumva la interior. Te poţi folosi de tavan închis la culoare, multe scafe de lumină ambientală care să pună în valoare priveliştea. Dacă vorbim de o zonă de SPA închisă, fără vreun view de excepţie, atunci se pune mult accent pe centrele de perspectivă create cât să îţi direcţioneze privirea. Ne folosim de tot felul de artificii ale plafonului, ale tavanului, astfel încât să pară mai înalt şi mai luminos. Păstrând zona de linişte şi de ambient, venim cu o imagine cât mai dinamică.” Mallul viitorului, de asemenea, este un spaţiu care atrage mulţi oameni, însă, punctul forte al acestui loc este că oferă dinamică şi poate aduce la un loc mai multe facilităţi, servicii şi activităţi, factori pe care reprezentanţii de astfel de spaţii trebuie să le exploateze.

     „Aici poţi intra dimineaţa, să bei pe timp de vară cafeaua cu gheaţă, te întâlneşti cu prietenii, apoi mergi şi faci rapid cumpărăturile, ai şi zone în care poţi depozita aceste cumpărături, angajaţi care să îţi ducă aceste cumpărături din magazine spre spaţiile de depozitare. Poţi avea zone de relaxare unde te poţi opri oricând la o cafea, un suc. Zone în care să ai vederi panoramice şi o imagine care să fie odihnitoare ca privire. În tendinţe este şi varietatea zonei de puburi, restaurante, spaţii în care să poţi consuma ceva rapid, dar şi spaţii în care te poţi delecta cu o masă, în care să ai tot confortul. În general proiectele pe care noi, la Pure-Mess Design, le avem în malluri sunt şi cele pe care le implementăm cel mai rapid pentru că beneficiarii au un timp limită în care să pornească business-ul”, a mai explicat Sergiu Călifar.

    În zona dezvoltatorilor imobiliari, lucrurile au suferit schimbări mai radicale, susţine fondatorul Pure-Mess Design, şi există o conştientizare a faptului că piaţa e foarte mare.  „În prezent, oamenii pun mult mai mult preţ pe partea de grafică, de prezentare a proiectului, investesc mai mult în randări, în soluţiile ingenioase. Lucrează cu un designer din dorinţa de a eficientiza. Inclusiv dacă proiectul de arhitectură este deja realizat, noi le propunem şi soluţii tehnice ca să eficientizăm cât se poate de bine spaţiul. Lăsăm cât mai multă felxibilitate pentru a putea lucra pe nevoile şi dorinţele fiecărui client.”

     De asemenea, în sectorul dezvoltatorilor concurenţa este crescută, mai spune Sergiu Călifar. „Mă bucură că dacă în 2019 am lucrat cu un dezvoltator, în 2020 au venit doi dezvoltatori, iar acum lucrăm cu cinci. E o piaţă în creştere, concurenţa e foarte mare. Se pune foarte mult accent pe partea de reprezentare grafică, pe partea de finisare, mobilare.

    Majoritatea celor din zona HoReCa au început să devină dezvoltatori. Fie s-au asociat cu alţii care erau colegi de breaslă, dar aveau alte domenii şi acum au început să facă blocuri, case. Vom lucra în curând la dezvoltarea unei zone rezidenţiale care va fi un cartier în adevăratul sens al cuvântului şi unul dintre dezvoltatori vine din zona de construcţie, altul din management şi al treilea din zona de restaurante.”

     În ceea ce priveşte spaţiile biroului, acestea devin „mult mai versatile şi personalizate pentru angajaţi”, mai spune Sergiu Călifar. „Spaţiile de birouri conţin mai multe detalii şi elemente care îi ajută să se regăsească în acel spaţiu. În plus, orele de lucru au flexibilitate mult mai mare.”

     Despre persoanele fizice, designerul de interior Sergiu Călifar a spus că au devenit mult mai minimaliste, în ceea ce priveşte stilul de viaţă, un factor care a produs schimbarea fiind reprezentat şi de timpul, tot mai îndelungat, pe care l-au petrecut şi încă îl petrec în ultima perioadă în propriile locuinţe.

    „Oamenii au pus şi pun în continuare în balanţă lucurile de care au nevoie cu adevărat. Au început să nu mai facă rabat acolo unde e vorba de confort. Spre exemplu, în dormitor, totul devine cât mai curat, minimalist, aerisit.” Astfel, pentru că munca a „invadat” locuinţele multor angajaţi, dormitorul a devenit un loc sacru, care a avut şi are parte de mai multă atenţie când este vorba de amenajarea lui, a mai spus Sergiu Călifar.

     „Se pune accent foarte mult pe designul dormitorului pentru că e o cameră unde vrem să fie un spaţiu personal în care să ne simţim bine, un fel de sanctuar zen. Dormitorul reflectă din ce în ce mai mult personalitatea clientului, se pune mult accent pe capătul de perspectivă, imaginea pe care o vezi atunci când intri. E important ca imaginea pe care o vezi atunci când te pui în pat să fie cât mai odihnitoare, să nu te agite. Din dorinţa unui confort mărit, oamenii au început să caute spaţii cât mai generoase, mai luminoase, mai bine proiectate. Vor linişte, vecini mai puţini.”

    Pure-Mess Design a trecut peste provocările aduse de contextul pandemic început anul trecut şi a încheiat anul 2020 cu afaceri de 500.000 de lei, în scădere cu aproape 20% faţă de anul precedent. De asemenea, Pure-Mess Design înregistreză clienţi atât din zona de B2B (business to business), cât şi din cea de B2C (business to consumer), însă, în 2020 compania a atras mai mulţi clienţi din zona persoanelor fizice. „Anul trecut au predominat ca număr persoanele fizice, iar cererea continuat să crească şi în acest început de an. Însă cererea crescută din segmentul de B2C nu a reuşit să compenseze rulajul pe care l-ar fi adus zona de B2B, anul trecut.”

    Cât despre anul în curs, acesta a început „atipic faţă de toată activitatea pe care Pure-Mess Design a desfăşurat-o până în prezent, în ultimii şase ani”, a spus fondatorul companiei.

     „Atipic într-un sens foarte bun. În special dacă e să-l compar cu 2020. Începutul anului 2021 a demarat foarte repede, toată lumea avea chef de muncă, chef să facă schimbări. Am avut în prima parte a anului aproape zilnic cereri de ofertă. Înainte de Sărbătorile Pascale, lucrurile efectiv au bubuit. Ne trezim acum în cea mai aglomerată perioadă pe care noi am avut-o de când desfăşurăm această activitate.”

    Sergiu Călifar mai spune că proiectele puse pe „hold” în 2020 au fost deblocate anul acesta şi s-au suprapus cu proiectele în curs din 2021. „Astfel, volumul de muncă este dublu.” În schimb, una dintre provocările cu care se confruntă jucătorii de profil este reprezentată de criza de materii prime. „Este criză de tot ce înseamnă materii prime în toate industriile, iar preţurile sunt mai mari. Cea mai mare creştere, de 35%, se înregistrează la tot ceea ce înseamnă fier. Foarte mulţi furnizori cu care lucrăm sunt îngrijoraţi. Multe nu se găsesc. E cerere mare de comenzi, dar ele nu există pe stocuri. Termenele de livrare s-au mărit. Dacă înainte se livrau spre exemplu în patru săptămâni, acum avem şi 6-8 săptămâni. Avem producători de uşi care livrează în trei luni. Activitatea noastră este, aşadar, la cel mai mare nivel de până acum”, a conchis Sergiu Călifar.

  • România lipseşte de pe harta marilor branduri hoteliere: doar 13 dintre cele mai valoroase 30 sunt prezente local. Printre numele importante care nu au venit în România se numără Hyatt şi Shangri-La

    Doar 13 dintre cele mai valoroase 30 de branduri hoteliere din lume sunt în România, astfel că lipsesc nume cu greutate precum Hyatt sau Shangri-La, care acoperă multe dintre marile oraşe ale globului, arată o analiză a ZF pe baza datelor Brand Finance aferente anului 2020.

    În România doar una din zece camere de hotel este afiliată la un brand internaţional, o pondere redusă comparativ cu alte pieţe. De altfel, pe pieţele din regiune precum Bulgaria, Albania ori chiar Republica Moldova există branduri hoteliere internaţionale care din România lipsesc, precum Melia sau M Gallery.

    În total, sunt mai puţin de 100 de hoteluri locale ce poartă branduri ale unor lanţuri precum Accor, Hilton, Wyndham (Ramada), Best Western sau Marriott, conform estimărilor ZF pe baza datelor din 2019, dar ţinând cont şi de deschiderile din ultima perioadă marcată de pandemie.

    Înainte de pandemie erau planuri şi pentru alte dez­voltări şi intrări, însă acum multe planuri sunt încă pe hold.

  • Hotelul Internaţional din Sinaia a înregistrat o scădere a veniturilor de 55%. „Dacă în 2019 aveam 135 de angajaţi am încheiat anul 2020 cu numai 80 de angajaţi”

    Hotelul Internaţional din Sinaia, la care deţine acţiuni familia fostului preşedinte al ASF Dan Radu Ruşanu, a avut anul trecut o scă­dere puternică a veniturilor, astfel că, cifra de afaceri obţi­nută în 2020 a fost cu 55% mai mică faţă de nivelul din 2019, conform datelor furnizate de către reprezentanţii companiei.

    „A fost un an greu definit prin incertitudine, teamă, adaptare, noi provocări şi fără nici un ajutor concret din partea autorităţilor. După un an de pande­mie, deşi industria HoReCa a fost înge­nuncheată, am învăţat să rezistăm, să ţinem afacerea pe linia de plutire şi să ne reinventăm bazându-ne doar pe propriile forţe. Cifra de afaceri a fost de 14 mil. lei”, spune pentru ZF Roxana Mihaela Staicu, director general al hotelului Internaţional din Sinaia.

    Compania care administrează hotelul din Sinaia a avut în 2019 o cifră de afaceri de 30,9 mil. lei, conform datelor Ministerului de Finanţe. Totodată, firma din industria hotelieră a avut un profit net de 12,7 milioane lei. Gradul mediu de ocupare a hotelului a fost de 30% anul trecut. „Anul trecut, rata profitabilităţii a scăzut cu aproximativ 45% faţă de 2019. În această perioadă, cererea este redusă cu aproximativ 40% faţă de 2019, cererea fiind descurajată de modul de comunicare a măsurilor de siguranţă specifice codurilor COVID şi anume galben, roşu sau verde”, adaugă Roxana Mihaela Staicu.

    În ceea ce priveşte măsurile de protecţie pe care le-a implementat hotelul anul trecut, costul acestora a fost de circa 20.000 euro, iar suma este într-o continuă creştere având în vedere că lunar sunt achiziţio­nate diverse consumabile precum dezinfectant, măşti sau mănuşi.

    Directorul hotelului precizează faptul că este dificil de a avea previziuni pentru anul acesta, în contextul în care cererea depinde de evoluţia pandemiei şi de restricţiile impuse de către autorităţi.

    „Nu putem estima exact nivelul afacerilor din acest an, dar avem speranţă că industria hoteliră îşi va reveni mai devreme sau mai târziu. În ultimul an, clienţii au devenit mult mai atenţi la măsurile de igienă în ultima perioadă şi la serviciile de masă”, mai spune Roxana Mihaela Staicu.

    Ea speră că odată cu avansarea campaniei de vaccinare să crească şi volumul călătoriilor de afaceri, având în vedere că hotelul Sinaia dispune de un spaţiu dedicat evenimentelor de circa 1.400 metri pătraţi, cu nouă săli de conferinţă.

    Pandemia a anulat planurile de dezvoltare pe care le avea hotelul anul trecut. „Datorită faptului că nu am realizat cifra de afaceri propusă iniţial şi a veniturilor aferente, nu am mai dispus de finanţatere din resurse proprii şi nici de împrumuturi bancare, băncile fiind reticente în finanţarea investiţiilor din industria HoReCa.”

     Hotelul Internaţional operează 180 de camere şi trei restaurante cu specific (Tirol, Cucina Sofia şi Panoramic), dar şi nouă săli de conferinţă şi un centru de agrement cu bowling, biliard şi alte jocuri.

  • Cu ursul polar în cameră. China a deschis un hotel în interiorul căruia trăiesc urşi polari

    În provincia Heilongjiang din nord-estul Chinei s-a deschis un hotel cu urşi polari. O cameră la Polar Bear Hotel costă 290 – 351 de dolari. Hotelul Polar Bear face parte din parcul tematic Harbin Polarland.

    În China a fost inaugurat primul hotel din lume cu urşi polari. Tematica inedită a hotelului le-a adus atât oaspeţi, cât şi critici.
    Hotelul Polar Bear s-a deschis în acest weekend, are 21 de camere, iar din fiecare din ele poţi să urmăreşti urşi polari vii.

    Jason Baker de la protecţia animalelor i-a criticat aspru pe chinezi şi a spus că  locul urşilor polari e în Arctica, nu în grădinile zoologice, cutii de sticlă şi în niciun caz în hoteluri.
    Un precedent exista deja în China. În 2016, un mall din Guangzhou ţinea într-o vitrină „cel mai trist urs polar din lume”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hotel de poveste: locul unde te cazezi şi îţi retrăieşti copilăria

    În încercarea de a avea o ofertă de cazare mai deosebită, un hotel din New York propune clienţilor o călătorie în lumea poveştilor. Mai precis, hotelul The Roxbury a amenajat o cameră cu motive din „Vrăjitorul
    din Oz”, inspirându-se din ecranizarea din 1939. Camera denumită „The Wizard of Emeralds” este decorată în verde şi are până şi o cărare pavată cu cărămizi galbene care duce spre un tablou mural al Oraşului de Smarald aşa cum şi l-au închipuit decoratorii încăperii.

  • Ascunzatoarea secretă unde au fost înfiinţate cele mai puternice instituţii financiare existente. Se află în interiorul unei adevărate fortăreţe naturale

    Hotelul Mount Washington este construit în zona Munţilor Albi din nordul statului american New Hampshire.Elegantul hotel se află între pădurea Breton şi bazele Muntelui Washington, care are cel mai înalt vârf din nord-estul Statelor Unite. Tot aici se află şi sculpturile cu preşedinţi americani.    „Este o fortăreaţă din granit”, spune Craig Clemmer, directorul de vânzări şi marketing al hotelului. „Chiar şi în prezent, hotelul este păzit geografic de munţi care înconjoară valea. Poţi cu uşurinţă să interzici intrarea în zonă blocând un singur drum. Este înconjurat de 800.000 de acri de munţi. Cine ar face alpinism pentru a ajunge aici?”, descrie el locul, scrie BBC.

    Acesta este, de altfel, principalul motiv pentru care hotelul Muntele Washington a fost ales ca fiind locul de găzduire a unei întâlniri secrete din perioada celui de Al Doilea Război Mondial – o întâlnire care a conturat politicile economice globale ale prezentului. În luna iulie 1944, reprezentanţii a 44 de ţări ale Aliaţilor s-au întâlnit aici pentru a realiza un cadru pentru cooperarea economică internaţională. La acea întâlnire s-a creat Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială, care au stabilit primele reguli necesare pentru menţinerea stabilităţii economice globale.

    În perioade economice incerte, FMI, care are sediul central în Washington şi are acum 189 de membri, reapare în centrul atenţiei. Principiile stabilite atunci au contribuit la prosperitatea de după criza economică din 2008, iar 2020 a adus o nouă provocare: pandemia de COVID-19 şi recuperarea economică în acest context. Principiile pe baza cărora funcţionează FMI-ul se bazează pe ideile economistului John Maynard Keynes axate pe cheltuieli guvernamentale mari şi taxe scăzute, în scopul stimulării cererii consumatorului. Acestea ar fi contracarat efectele Marii Depresiuni din anii 1930.

    Timp de trei săptămânii, delegaţii au dezbătut un set de reguli economice care au devenit Sistemul Bretton Woods, care include formarea FMI şi a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, precum şi a braţului acesteia de împrumuturi, Banca Mondială. Acordul Breton Woods nu a fost schimbat până în 1946. Un război trebuia câştigat mai întâi. Singura ţară care nu a fost de acord cu semnarea finală a fost Rusia – iar ruptura a pavat calea izolată pe care se află şi astăzi. Economiştii se adună în continuare la Hotelul Muntele Washington pentru summit-uri şi predici, sărbătorind practic realizările de aici.

    Camera unde a fost semnat Acordul Breton Woods, Camera de Aur (Gold Room), include poze ale delegaţilor. Masa folosită pnetru semnare este încă acolo, fiind înconjurată de aceleaşi scaune pe care au stat delegaţii atunci.  În sala mare de bal, între orele 10 şi 15 în fiecare zi, delegaţii au ascultat teoriile lui Keynes şi argumente pro şi contra. Între acele camere se află şi scările pe care Keynes s-a prăbuşit după un atac de cord.  Deschis în 1902, hotelul Muntele Washington a fost construit de magnatul din industria cărbunelui Joseph Stickey.

    Cititi continuarea aici 

  • Ascunzătoarea Băncii Mondiale de care puţini au auzit. Se află în interiorul unei adevărate fortăreţe naturale

    Hotelul Mount Washington este construit în zona Munţilor Albi din nordul statului american New Hampshire.Elegantul hotel se află între pădurea Breton şi bazele Muntelui Washington, care are cel mai înalt vârf din nord-estul Statelor Unite. Tot aici se află şi sculpturile cu preşedinţi americani.    „Este o fortăreaţă din granit”, spune Craig Clemmer, directorul de vânzări şi marketing al hotelului. „Chiar şi în prezent, hotelul este păzit geografic de munţi care înconjoară valea. Poţi cu uşurinţă să interzici intrarea în zonă blocând un singur drum. Este înconjurat de 800.000 de acri de munţi. Cine ar face alpinism pentru a ajunge aici?”, descrie el locul, scrie BBC.

    Acesta este, de altfel, principalul motiv pentru care hotelul Muntele Washington a fost ales ca fiind locul de găzduire a unei întâlniri secrete din perioada celui de Al Doilea Război Mondial – o întâlnire care a conturat politicile economice globale ale prezentului. În luna iulie 1944, reprezentanţii a 44 de ţări ale Aliaţilor s-au întâlnit aici pentru a realiza un cadru pentru cooperarea economică internaţională. La acea întâlnire s-a creat Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială, care au stabilit primele reguli necesare pentru menţinerea stabilităţii economice globale. 

    În perioade economice incerte, FMI, care are sediul central în Washington şi are acum 189 de membri, reapare în centrul atenţiei. Principiile stabilite atunci au contribuit la prosperitatea de după criza economică din 2008, iar 2020 a adus o nouă provocare: pandemia de COVID-19 şi recuperarea economică în acest context.  Principiile pe baza cărora funcţionează FMI-ul se bazează pe ideile economistului John Maynard Keynes axate pe cheltuieli guvernamentale mari şi taxe scăzute, în scopul stimulării cererii consumatorului. Acestea ar fi contracarat efectele Marii Depresiuni din anii 1930. 

    Timp de trei săptămânii, delegaţii au dezbătut un set de reguli economice care au devenit Sistemul Bretton Woods, care include formarea FMI şi a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, precum şi a braţului acesteia de împrumuturi, Banca Mondială. Acordul Breton Woods nu a fost schimbat până în 1946. Un război trebuia câştigat mai întâi. Singura ţară care nu a fost de acord cu semnarea finală a fost Rusia – iar ruptura a pavat calea izolată pe care se află şi astăzi.  Economiştii se adună în continuare la Hotelul Muntele Washington pentru summit-uri şi predici, sărbătorind practic realizările de aici.
     
    Camera unde a fost semnat Acordul Breton Woods, Camera de Aur (Gold Room), include poze ale delegaţilor. Masa folosită pnetru semnare este încă acolo, fiind înconjurată de aceleaşi scaune pe care au stat delegaţii atunci.  În sala mare de bal, între orele 10 şi 15 în fiecare zi, delegaţii au ascultat teoriile lui Keynes şi argumente pro şi contra. Între acele camere se află şi scările pe care Keynes s-a prăbuşit după un atac de cord.  Deschis în 1902, hotelul Muntele Washington a fost construit de magnatul din industria cărbunelui Joseph Stickey. 
     
    În 1944, după doi ani în care a fost închis din cauza războiului, guvernul american a rezervat întregul hotel pentru conferinţă. S-a decis ca acea clădire avea nevoie de renovări: înarmaţi cu vopsea, constructorilor guvernamentali li s-a spus să picteze totul ca şi cum ar fi nou.  „Chiar şi sticla Tiffany şi candelabrele. Dacă nu se mişcă, pictaţi totul în alb – aceasta a fost comanda.” În secolul acesta hotelul a fost însă restaurat – există în continuare o parte a hotelului pictată în alb ca amintire a perioadei trecute”, a precizat Clemmer.  Hotelul face acum parte din Complexul Turistic Omni al Muntelui Washington, care include un spa, un teren de golf, o zonă de schi întinsă pe 464 de acri. Photo: Pavel Brodsky, Unsplash
  • Hotelul Ambasador, primul din Bucureşti cu certificare internaţională Hello Hygiene

    Hotelul Ambasador, care are 99 de camere clasificate la 4 stele, un restaurant şi două săli de conferinţă, este primul din Bucureşti care a obţinut un certificat recunoscut internaţional în conformitate cu standardul Hello Hygiene. Aceasta este o schemă de certificare sub licenţă internaţională IQNet, la stabilirea căreia s-au avut în vedere recomandările şi orientările naţionale şi internaţionale legate de prevenirea bolilor transmisibile. Acestea includ, dar nu se limitează la: Operational Considerations for COVID-19 management in the accommodation sector. World Health Organization (2020); Health Advice on Prevention of Coronavirus disease (COVID-19) for Hotel Industry. Centre for Health Protection (2020); Codex Alimentarius – HACCP; Legislaţia şi reglementările aferente epidemiei COVID-19 emise de Parlamentul, Guvernul României şi instituţiile abilitate.

    Hotelul Ambasador a avut un contract în valoare de maxim 1,3 milioane lei, fără TVA, care a fost încheiat cu Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale din Bucureşti (ASSMB), la finele lunii martie din acest an, pentru cazarea cadrelor medicale.

    Purtând semnătura arhitectului Arghir Culina, hotelul şi-a deschis porţile în anul 1939 având la inaugurare „una dintre cele mai moderne instalaţii sanitare din Europa”. Situat pe Bulevardul Magheru al capitalei, Hotelul Ambasador, ce iniţial oferea un confort de 3 stele oaspeţilor săi, a beneficiat în 2012 de o renovare de proporţii, încheiată în 2013, fiind astăzi un hotel de 4 stele.