BusinessMagazin

Tag: Hidroelectrica

  • România în frig. Cum noi avem gaze, dar nu avem căldură, iar austriecii nu au gaze, dar au căldură?

    ♦ „Eficienţa sistemului de termoficare este dusă la extrem în sensul că agentul termic de retur, înainte de a ajunge înapoi în termocentrală, încălzeşte serele de legume şi fructe de lângă Viena.”

    Romgaz şi Hidroelectrica ar trebui să preia centralele termice din România, astfel încât activitatea de termoficare pentru populaţie să se facă în cadrul unui singur holding, pe modelul vienez. Astfel s-ar elimina acest paradox, cu sistarea de gaze pentru o companie de stat care deserveşte peste 300.000 de oameni, într-o ţară care este pe locul doi în Uniunea Europeană la producţia de gaze naturale. Un holding deţinut de municipalitatea Vienei produce şi vinde energie electrică, dar distribuie şi gaz, căldură şi apă în Viena, iar vienezii nu concep să rămână în sezonul rece fără căldură.

    „Toată activitatea este integrată într-un holding de companii administrat de Wiener Stadtwerke, holding ce se subordonează direct municipalităţii oraşului Viena. În cadrul holdingului avem o companie care se ocupa de partea de achiziţie şi distribuţie a gazului, Wiener Netze, şi compania de energie Wien Energie care asigură producerea energiei electrice din diverse surse (gaz, biomasă, arderea deşeurilor municipale, resurse regenerabile)”, explică Dan Prodan, CEO al Vienna Energy (Wien Energie).

    Practic, în România traseul energiei până la cetăţean în calorifer este fragmentat şi pentru fiecare segment din lanţ există câte o entitate diferită (6 în total, în cazul Bucureştiului), de la producător la distribuitorul de apă caldă şi căldură. În Viena, de exemplu, gazul vine din afara ţării pentru că nu are resurse naturale. Este preluat de transportatorul naţional Gas Connect Austria, omologul Transgaz, iar de la intrarea în oraş se ocupă o singură entitate – Wiener Stadtwerke.

    În aceste condiţii, este de înţeles de ce reţeaua de termoficare din România este peticită şi cu pierderi uriaşe de agent termic din cauza lipsei investiţiilor. O soluţie şi pentru România ar fi ca Romgaz, de exemplu, să preia activitatea de termoficare şi astfel s-ar elimina o situaţie precum cea din Timişoara, unul dintre cele mai dezvoltate oraşe ale României şi cu o populaţie de 325.000 de oameni, care a rămas fără apă caldă şi căldură. De altfel, nu trece nicio zi în care compania de termoficare din Capitală (Termoenergetica) să nu înregistreze o avarie, iar căldura unei părţi din Bucureşti fie este sistată din cauza problemelor de reţea, fie din cauza problemelor de producţie a agentului termic la Elcen. Dacă ar exista o singură entitate, pe modelul vienez adaptat realităţii din România, profiturile obţinute din producţia de gaz ar putea fi reinvestite în reţeaua de termoficare.

    Dan Prodan explică cum se prezintă reţeaua de termoficare din Viena, capitală europeană cu un PIB/capita doar cu puţin mai mare decât cel din Bucureşti: „Reţeaua de distribuţie a agentului termic este modernizată astfel încât pierderile de energie sunt minime. Mai mult decât atât, eficienţa este dusă la extrem în sensul că in momentul in care agentul termic de retur înainte de a ajunge în termocentrală încălzeşte serele de legume şi fructe de lângă Viena.”

    Holdingul municipal Wiener Stadtwerke (Viena Utilităţi Publice – n. red.) are în componenţa de la producători de energie la operatori de transport, administratori de parcuri şi tot ce ţine de utilităţile publice. Astfel, explică Dan Prodan, dacă o activitate precum e transportul în comun produce pierderi financiare, alte activităţi produc profit şi se contrabalansează. „Vienezii nu concep o asemenea situaţie de a rămâne fără agent termic in pragul iernii. Integrarea activităţilor pe orizontală şi verticală într-un holding este importantă. Spre exemplu, ca în orice oraş mare, transportul public nu este rentabil însă costurile unui transport public eficient sunt suportate de alte activităţi economice eficiente din cadrul grupului. Totuşi, costurile cu un apartament mediu ca suprafaţă în Viena se ridică în jurul valorii de 150 euro/lună (încălzire, apa, electricitate).”

  • Scumpirea accelerată a energiei urcă cu 20% evaluarea Hidroelectrica în doar o lună la aproximativ 36 miliarde de lei. Dacă ar fi la listată la Bursă, compania s-ar tranzacţiona la de şapte ori cifra de afaceri şi de 15 ori profitul net

    ♦ Spre comparaţie, celălalt mare producător de energie al României, respectiv Nuclearelectrica, companie listată la Bursă din 2013 încoace, se tranzacţionează la de 15,6 ori profitul din ultimele 12 luni şi la de 4,3 ori veniturile.

    Scumpirea acelerată a preţului la energia electrică, cu aproape 19% în medie în luna septembrie, adică de la 555 lei pe MWh la 662 lei, a determinat şi creşterea cu 20% a evaluării celui mai mare producător de energie electrică al României la o valoare istorică şi care ar fi de invidiat chiar şi pentru unele companii listate la Bucureşti.

    Astfel, în doar o lună, evaluarea Hidroelectrica a urcat cu 6 miliarde de lei la valoarea record de aproximativ 36 miliarde de lei, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza raportului lunar pe septembrie publicat vineri de acţionarul minoritar Fondul Proprietatea. Spre comparaţie cea mai mare companie de la Bursa românească este OMV Petrom, cu o capitalizare de 27 mld. lei.

    Cel mai probabil, la baza actualizării raportului de evaluare, realizat cu asistenţa KPMG România, ar putea sta şi estimările pentru rezultatele financiare ale Hidroelectrica mai ales în contextul în care preţurile în creştere ale energie se reflectă în mod direct în rezultatele financiare ale „perlei” statului român.

    Prin intermediul FP, Hidroelectrica va face publice rezultatele pe nouă luni, pe 15 noiembrie. Dacă ar fi listată la bursa de la Bucureşti, atunci Hidroelectrica – ale cărei cele mai recente rezultate financiare, cele de la S1/2021, sunt unele istorice, respectiv 1,7 miliarde de lei profit net şi 3,2 miliarde de lei cifra de afaceri s-ar tranzacţiona la un multiplu de 15,4 ori profitul net şi de aproape şapte ori cifra de afaceri. Pentru aceste calcule, ZF a luat în considerare rezultatele financiare pentru ultimele 12 luni, adică S2/2020 şi S1/2021. Spre comparaţie, Nuclearelectrica – celălalt mare producător de energie al României, companie listată la Bursă din 2013 încoace şi din acţionariatul cărei fac parte şi fonduri de pensii private Pilon II se tranzacţionează pe baza preţurilor de vineri şi pe baza rezultatelor din ultimele 12 luni la un multiplu PER (price earning ratio) de 15,7x şi P/S (price/sales) de 4,3x. Aşadar pe linie de profitabilitate evaluările celor două companii sunt asemănătoare. 

    „Pentru această companie (Hidroelectrica – n.red), metoda de evaluare a rămas aceeaşi, respectiv Valoare justă (Valoare pe baza raportului de evaluare)/acţiune, dar raportul de evaluare a fost actualizat cu asistenţă din partea unui evaluator independent (respectiv KPMG România). Impactul actualizării acestei evaluări asupra valorii activului net al Fondului a determinat o creştere de 1.194.505.974 lei”, menţionează FP, acţionar cu 20% al Hidroelectrica.

    Precendetul raport de evaluare, de la iunie 2021, a fost realizat tot de KPMG România. Astfel, VUAN-ul FP a crescut cu aproape 11% la septembrie faţă de august, şi cu 31% faţă de septembrie 2020, la aproape 2,1 lei. Vineri după-amiază acţiunile FP se tranzacţionau la 1,8 lei, ceea ce înseamnă un discount de circa 14%. Fondul Proprietatea are aproape 13 mld. lei capitalizare iar de la începutul anului 2021 acţiunile au urcat cu 25% pe o bursă în creştere cu 30% prin BET şi 24% prin BET-FI.

  • Hidroelectrica, perla din energie a României, evaluare istorică de 30 miliarde de lei de la acţionarul minoritar Fondul Proprietatea ca urmare a rezultatelor din primul semestru din 2021

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică şi cea mai valoroasă companie de stat din România, ajunge la o evaluare istorică de 30,2 miliarde de lei în contextul rezultatelor financiare record din primul semestru al acestui an, respectiv un profit net de 1, 6 mld. lei şi afaceri de 3,2 mld. lei.

    Fondul Proprietatea – acţionar cu 20% la Hidroelectrica, evaluează la 6 mld. lei deţinerea la S1 / 2021, în creştere cu circa 500 mil. lei faţă de martie, potrivit raportului semestrial publicat astăzi. Astfel Hidroelectrica –pe baza evaluării FP, a urcat de la o evaluare de 27,5 mld. lei la martie aproximativ 30,2 mld. lei la iunie 2021. Spre comparaţie, cea mai valoroasă companie listată la bursa de la Bucureşti, adică OMV Petrom, are o capitalizare de circa 27 mld. lei.

    “Conform managementului companiei, în cursul primelor şase luni ale anului 2021, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 3.206,0 milioane lei, în creştere cu 77,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, EBITDA de 2.442,3 milioane Lei , în creştere cu 95,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, un profit operaţional de 2.108,7 milioane Lei, în creştere cu 119,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, un profit înainte de impozitare de 2.139,8 milioane Lei, în creştere cu 112,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi un profit net de 1.687,4 milioane ei, în creştere cu 109,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut ”, se arată în raportul semestrial al FP.

    În cursul perioadei, energia electrică totală vândută a ajuns la 10,48 TWh, în creştere cu 33,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, din care electricitatea vândută din producţia proprie a ajuns la 10,11 TWh, în creştere cu 45 , 9% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Preţul mediu realizat de vânzare a energiei electrice a fost de 283,4 Lei / MWh, în creştere cu 41,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit FP.

    Statul român, prin Ministerul Energiei, este cel mai mare acţionar la Hidroelectrica, cu o deţinere de 80%. Pe de altă parte, FP este acţionar la Hidroelectrica din vara anului 2005.

  • PNRR în energie: Romgaz, GSP, Hidroelectrica şi Electrica, proiecte de sute de milioane de euro în gaz, energie verde sau hidrogen. În plus, statul pune la bătaie ajutoare de peste 167 mil. euro pentru cei care vor produce panouri solare sau baterii

    Romgaz, Grup Servicii Petroliere, Electrica şi Hidroelectrica sunt printre companiile care ar putea beneficia de cele mai mari ajutoare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), potrivit documentului depus la Comisia Europeană.

    Astfel, Romgaz alături de GSP au un proiect de 320 de milioane de euro în Mehedinţi pentru o centrală pe gaze de 159 MW, un parc solar de 100 MW, o unitate de producţie a hidrogenului şi o instalaţie de captare şi stocare a carbonului. Un alt proiect al celor două firme ar urma să fie implementat în Constanţa, în valoare de 265 de milioane de euro.

    Hidroelectrica are la rândul său un proiect pentru producerea hidrogenului verde de 100 de milioane de euro, în timp ce la centrala nucleară de la Cernavodă ar urma să fie realizată o investiţie de 28 de milioane de euro într-un proiect solar care să fie folosit pentru producerea hidrogenului verde.

    “Vom lansa o schemă de ajutor de stat în valoare de 167,5 milioane de euro pentru a sprijini investiţiile lanţul de producţie a bateriilor, celule şi panouri solare. În acest fel ne dorim stimularea concurenţei în acest domeniu emergent”, se arată în PNRR-ul pe energie trimis la Bruxelles.

    Electrica la rândul său are un proiect de stocare a energiei de 50 MW în valoare de 32,5 milioane de euro.

    Mai mult, fonduri de 100 de milioane de euro vor fi disponibile sub formă de ajutoare de stat pentru companiile care derulează proiecte de eficienţă energetică.

    Guvernul s-a mai angajat la modificarea legii energiei astfel încât să sprijine noile investiţii în energie verde prin permiterea încheierii contractelor bilaterale în afara bursei OPCOM.

    ​

     

  • Fondul Proprietatea este îngrijorat de efectele taxei pe apa uzinată asupra Hidroelectrica

    Proiectul de lege dezbătut în prezent în Camera Deputaţilor, propune un tarif fix de 33 RON/MWh produs pentru contribuţiile datorate ANAR de către producătorii de energie hidroelectrică. Această sumă reprezintă o creştere de peste 55% pentru Hidroelectrica, având în vedere că în ultimii 5 ani compania a plătit o taxă echivalentă cu aproximativ 21 RON/MWh produs.

    Comentând pe marginea acestui subiect, Johan Meyer, CEO al Franklin Templeton Bucureşti şi Manager de Portofoliu al Fondului Proprietatea a declarat: „Fondul salută introducerea unui tarif fix bazat pe energia electrică produsă, care este un mecanism mai transparent, şi neutru din punct de vedere tehnologic, pentru a determina contribuţiile datorate ANAR şi nu necesită ca Hidroelectrica să instaleze echipamente de măsurare a apei. Cu toate acestea, suntem profund îngrijoraţi de nivelul propus al taxei, care generează costuri suplimentare arbitrare şi nejustificate pentru companie, întrucât taxa pe apă plătită de Hidroelectrica va creşte de la aproximativ 350 milioane RON la aproape 528 milioane RON într-un an hidrologic mediu . Considerăm că este o creştere inutilă şi nerezonabilă, favorizând pe nedrept o altă instituţie de stat, mai ales că serviciile de gestiune a apei furnizate de ANAR nu s-au îmbunătăţit şi, prin urmare, nu justifică o creştere a acestei taxe. Această majorare reprezintă un regres în ceea ce priveşte rentabilitatea Hidroelectrica şi transmite un mesaj negativ investitorilor din sectorul energetic românesc. Solicităm Camerei Deputaţilor să nu aprobe nivelul propus al taxei pe apă şi să permită analizarea în continuare a nivelului potrivit al acesteia.”

    Este important de precizat că contribuţiile aferente apei uzinate plătite de Hidroelectrica în 2018 şi 2019 au reprezentat 48,1%, respectiv 45,4% din veniturile curente ale ANAR şi au reprezentat 74,2% , respectiv, 55,7%2 din cheltuielile salariale plătite angajaţilor ANAR95, având în vedere că acestea sunt în continuă creştere.

    De asemenea, merită menţionat faptul că, în plus faţă de taxa pe apă, activitatea Hidroelectrica este împovărată de mai multe proiecte de investiţii istorice aflate în derulare, al căror scop principal este gestionarea raţională şi sigură a resurselor de apă, în timp ce componenta de producere a energiei electrice este relativ minoră. Multe dintre aceste investiţii istorice, care oferă în esenţă un serviciu public, au aparţinut de-a lungul timpului ANAR. În ceea ce priveşte aceste investiţii în esenţă publice, la sfârşitul anului 2019, Hidroelectrica a trebuit să recunoască ajustări negative de valoare în valoare totală de peste 3,2 miliarde RON.

    Fondul Proprietatea semnalează riscurile majore pentru Hidroelectrica, angajaţii săi şi statul român, în cazul în care cadrul legislativ în domeniul apei rămâne neschimbat. Este vorba de un impact negativ asupra valorii şi profitabilităţii companiei şi înrăutăţirea percepţiei investitorilor asupra riscului companiei şi a riscului de ţară în general, de costuri mai mari de producţie pentru cel mai mare producător de energie electrică din România, de acces diminuat la finanţare ca urmare a scăderii profitabilităţii şi a lipsei de încredere generată de creşterea arbitrară a anumitor preţuri/ costuri, de un impact negativ asupra dividendelor şi impozitelor plătite de companie statului român, de creşterea potenţială a preţurilor la electricitate în România, precum şi de un impact negativ asupra României în ceea ce priveşte ţintele de energie verde, întrucât 100% din producţia Hidroelectrica provine din surse regenerabile.

    Fondul Proprietatea face apel la membrii Camerei Deputaţilor să ia în calcul toate aceste consideraţii şi să nu aprobe în plen nivelul propus al taxei pe apă şi să retransmită proiectul de lege Comisiei pentru Agricultură a Camerei Deputaţilor pentru o analiză detaliată a nivelului taxei pentru producătorii de energie hidroelectrică.

     

     

     

  • Pentru a elimina acuzaţiile de abuz de poziţie dominantă, Hidroelectrica se angajează să vândă energie pe Piaţa pentru Ziua Următoare la un anumit preţ maxim

    Consiliul Concurenţei a acceptat angajamentele asumate de Hidroelectrica pentru a elimina îngrijorările de natură concurenţială identificate în cadrul investigaţiei privind un posibil abuz de poziţie dominantă pe piaţa producţiei şi comercializării energiei electrice.

    Angajamentele vizează modul în care Hidroelectrica va comercializa energia produsă pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) şi pe Piaţa de Echilibrare (PE).

    Astfel, compania se angajează să ofere la vânzare pe PZU o cantitate de energie electrică la un preţ maxim determinat pe baza preţului prevăzut în cadrul contractelor la termen.

    În acelaşi timp, Hidroelectrica se angajează să separe, în cadrul companiei, activitatea de ofertare pe PE de cea de ofertare pe PZU.

    Potrivit Consiliului Concurenţei, implementarea acestui set de măsuri va conduce la beneficii directe şi imediate pentru toţi participanţii pe pieţele de energie electrică, fiind de natură a conduce la creşterea cantităţilor tranzacţionate, de către companie, pe pieţele spot şi la diminuarea cantităţilor de energie reprezentând dezechilibrele generate în Sistemul Energetic Naţional (SEN), care pot afecta negativ consumatorii, prin creşterea preţului energiei electrice.

    Consiliul va monitoriza timp de 3 ani implementare angajamentelor de către Hidroelectrica.

    Investigaţia, declanşată în septembrie 2018, a vizat un potenţial abuz de poziţie dominantă prin care Hidroelectrica a limitat cantitatea de energie comercializată pe unele segmente de piaţă (în principal, pe PZU), în scopul realizării unor vânzări la preţuri semnificativ mai ridicate pe PE.

    PZU este o componentă a pieţei angro de energie electrică, respectiv principala piaţă spot de energie electrică din România, şi reprezintă cadrul organizat în care au loc tranzacţii cu energie electrică pentru fiecare interval orar al zilei următoare (care este şi ziua de livrare).

    Preţul de închidere al PZU este folosit în mod curent drept preţ de referinţă în domeniul energiei electrice.

    PE este, de asemenea, una dintre componentele pieţei angro de energie electrică, organizată de Operatorul de Transport şi Sistem (OTS), care are rolul de a echilibra balanţa producţie-consum în timp real, în scopul menţinerii siguranţei şi stabilităţii în funcţionare a SEN.

    PE satisface, în principal, nevoia participanţilor la piaţă de a-şi ajusta cantitatea de energie contractată în funcţie de cerere şi are o puternică componentă tehnică.

  • Top 10 cele mai profitabile companii din România. „Perlele“ din energie, trei retaileri, Dacia şi o companie ce vinde ţigări au adunat câştiguri nete de 10,6 mld. lei în 2019

    ♦ Retailerul de bricolaj Dedeman, singura companie antreprenorială din top 10, a urcat pe podiumul celor mai profitabile firme din România în 2019 după un salt de 26,6% al câştigului net ♦ Şase dintre cele zece companii şi-au majorat profitul net în 2019, însă câştigul total al acestora e cu 6% sub nivelul din 2018, tras în jos de OMV Petrom SA, Hidroelectrica, Romgaz şi Dacia.

    Cele mai profitabile zece companii din România au adunat anul trecut în conturi profituri nete de peste 10,6 mld. lei, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

    Topul este dominat clar de firme din energie, care reprezintă jumătate din total, cu doi jucători pe podium – OMV Petrom SA şi Hidroelectrica. Urmează mai jos alte două „perle“ ale statului, Romgaz şi Nuclearelectrica, iar clasa­men­tul se încheie cu OMV Petrom Mar­ke­ting. Astfel, pragul de intrare în acest club select este de aproape 450 mil. lei, cu patru jucători locali care au reuşit să îşi adauge în conturi anul trecut mai bine de 1 mld. lei profit net fiecare.

    Ce este interesant de remarcat este că în top zece, pe lângă companiile din ener­gie îşi mai fac loc trei retaileri – Dedeman, Kaufland şi Lidl, producă­to­rul auto Dacia şi JT Internaţional, firmă ce comercializează ţigarete.

    Retailerul de bricolaj Dedeman, singura companie antreprenorială din top 10, a urcat o poziţie faţă de anul trecut, direct pe podiumul celor mai profitabile firme din România în 2019 după un salt de 26,6% al câştigului net. Astfel, compania deţinută de fraţii Pavăl a reuşit să spargă trioul energetic – OMV Petrom SA, Hidroelectrica şi Romgaz. Mai mult, Dedeman este din nou cel mai profitabil jucător din retailul local, depăşind giganţi in­terna­ţio­nali precum Kaufland şi Lidl, ambele companii active în comerţul cu do­mi­nantă alimentară. Spre compa­raţie, Dedeamn activează pe piaţa de bricolaj.

    Evoluţia profitabilităţii fiecărui busi­ness variază puternic, mai exact la Romgaz şi Hidroelectrica se observă o scădere de peste 20% a câştigului net în 2019 faţă de anul anterior, pe când la Nuclearelectrica plusul e de circa 30%. În total şase firme au reuşit să îşi ma­jo­reze câştigul net anul trecut, în timp ce patru au fost pe minus. Totuşi, aces­tea din urmă – OMV Petrom SA, Hidro­elec­trica, Romgaz şi Dacia – au tras to­talul în jos cu aproape 6%.

    Evoluţia pozitivă a profitului com­pa­niilor din retail este justifi­ca­tă de faptul că 2019 a fost un an bun pen­tru economie în an­sam­blul său, dar şi pentru consum. Mai mult, jucă­to­rii mari au reuşit să îşi consolideze poziţiile şi cifrele din bilanţ, deşi au investit în deschideri noi.

    La polul opus, scăderile din energie au cauze multiple. Spre exemplu, în cadrul Hidroelectrica anul trecut a fost secetos şi asta se reflectă în bilanţ, pe când la OMV Petrom SA e vorba de scăderea preţului barilului de petrol. Nu toate companiile din energie merg însă pe acelaşi trend, Nuclearelectrica reuşind să îşi majoreze profitul net ca urmare a preţului în creştere la energie electrică.

    Au fost incluse în clasament doar companiile, nu şi băncile sau investitorii financiari, iar topul cuprinde doar afacerile care şi-au depus bilanţul pe anul trecut.

    Cele zece firme analizate de ZF au un profit de aproape 11 mld. lei la afaceri de 106 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă o marjă de puţin peste 10%. Marjele variază şi ele purtenic, de la sub 3% în cazul producătorului auto Dacia sau al OMV Petrom Marketing, la peste 30% în cazul Hidroelectrica şi JT Internaţional.

    Unele dintre companii sunt nu doar cele mai profitabile entităţi juridice din România, ci îşi fac loc şi în clasamentul celor mai mari jucători după cifra de afaceri. Nu este însă cazul tuturor, compania JT Internaţional sau Nuclearelectrica situându-se în a doua jumătate a topului primilor 100 de jucători din economie după nivelul businessului.

  • Curtea Europeană de Justiţie a dat câştig de cauză Hidroelectrica în procesul cu ANRE privind problema exporturilor de energie

    Pe 17 septembrie 2020, Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) a dat câştig de cauză Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică şi cea mai profitabilă companie de stat din România, în procesul cu ANRE având ca obiect restricţiile impuse de reglementator cu privire la exporturile de energie electrică, în cauza C-648/18, potrivit unui comunicat de presă.

    Cauza C-648/18 se referă măsură naţională care impune producătorilor de energie electrică să oferteze întreaga cantitate de energie electrică disponibilă exclusiv pe o piaţă concurenţială centralizată din statul membru în cauză.

    În motivarea hotărârii, Curtea a precizat că ”Articolele 35 şi 36 TFUE trebuie să fie interpretate în sensul că o legislaţie naţională care, astfel cum este interpretată de autoritatea însărcinată cu aplicarea sa (ANRE), impune producătorilor naţionali de energie electrică să oferteze întreaga cantitate de energie electrică disponibilă pe platformele administrate de singurul operator al pieţei naţionale de energie electrică desemnat pentru serviciile de tranzacţionare de energie electrică constituie o măsură cu efect echivalent unei restricţii cantitative la export, care nu este susceptibilă să fie justificată pe motive de siguranţă publică legate de siguranţa alimentării cu energie, în măsura în care o astfel de legislaţie nu este proporţională cu obiectivul urmărit.

    De asemenea, CJUE a considerat că modul de interpretare al ANRE a avut efectul de a lipsi producătorii români de energie electrică care au obţinut licenţe de trading în alte state membre, ale căror pieţe de energie electrică au o funcţionare cuplată cu cea din România, de posibilitatea de a tranzacţiona bilateral energia electrică şi, dacă este cazul, de a o exporta direct pe aceste pieţe.

    ”Consider că s-a facut un pas foarte important înspre normalitate şi înspre o realitate pentru care Hidroelectrica luptă de mulţi ani şi pe care o doreşte definitivă – piaţa liberă de energie. Prin liberalizare se elimină decalajele dintre preţurile de pe pieţele din România şi cele din alte state membre, principalul beneficiar al acestui preţ corect fiind, în cele din urmă clientul. Tendinţa şi dorinţa europeană se îndreaptă către comerţ liber intra-comunitar, cu restricţii minime, fără intervenţii arbitrare de natură să distorsioneze fluxul economic natural. Doar piaţa liberă, privită în context incluziv – naţională, regională, europeană, este cea care garantează un preţ corect atât pentru cei care produc, cât şi pentru cei care consumă energie. Concurenţa între jucători, balanţa dintre cerere şi ofertă, contextul şi condiţiile de producţie sunt cele care reglează valoarea energiei şi fluxul import-export. Nu am înţeles niciodată intervenţiile reglementatorului asupra unui sistem care se auto-reglează. Sperăm ca astfel de distorsiuni să rămână doar o amintire neplăcută, iar producătorii, alături de ceilalţi actori ai sistemului energetic să se bucure de legislaţie predictibilă, în care succesul unei companii să fie construit pe propria performanţă şi strategie, fără teama schimbării de reguli în timpul jocului”, a declarat Bogdan Badea, Preşedintele Directoratului Hidroelectrica.

    Hidroelectrica menţionează în comunicat că prin Legea 123/2012 producătorii de energie au fost obligaţi să vândă toată energia pe OPCOM, fiind astfel interzise de facto exporturile de energie. Restricţia a fost argumentată la acel moment pe considerente de siguranţă în alimentare, însă în contextul unificării pieţelor, nu există justificare practică.

    Decizia CJUE va fi remisă Tribunalului Bucureşti, acesta urmând să ia decizia finală în litigiul dintre Hidroelectrica şi ANRE ce se desfăşoară în România.

     

  • ​Hidroelectrica are undă verde de la statul român pentru a depune oferta de achiziţie a CEZ România

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică şi cea mai profitabilă companie de stat din România, a primit joi aprobarea statului român, în calitate de acţionar majoritar, pentru a depune oferta angajanta de achiziţie a activelor CEZ din România, în ceea ce ar putea fi una dintre cele mai mari tranzacţii din energie din ultimii ani şi în urma căreia Hidroelectrica şi-ar putea diversifica sursele folosite pentru producţia de energie. 

    “Cu majoritatea voturilor deţinute de acţionari, aprobă întocmirea şi depunerea unei oferte angajante a Hidroelectrica, singura pentru perimetrul tranzacţiei sau în consorţiu, la termenul solicitat de CEZ, în cadrul procesului de vânzare a grupului CEZ România, condiţionată de aprobarea ulterioară a acesteia de către Adunarea Generală a Acţionarilor”, este decizia luată joi la AGA Hidroelectrica. Fondul Proprietatea nu s-a prezentat astăzi la AGA, arată documentul din convocator.

    De asemenea, Hidroelectrica a primit aprobare şi pentru a se împrumuta în scopul achiziţiei de participaţii, în vederea diversificării portofoliului.  

    Săptămâna aceasta, Fondul Proprietatea, acţionar cu 20% al Hidroelectrica, spunea că achiziţia CEZ nu ar fi una oportună, întrucât ar putea afecta procesul de listare al Hidroelectrica şi evaluarea potenţială a companiei.

    La începutul lunii iunie, Electrica (EL), companie la care statul are 48,8% a anunţat că intenţionează ca în consorţiu cu Hidroelectrica şi Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) să achiziţioneze active ale CEZ România.
     
    CEZ vrea să iasă din România pentru a se concentra pe dezvoltarea în Cehia a unor centrale nucleare.
     
    Grupul din energie CEZ, controlat în proporţie de 70% de statul ceh, îşi va vinde operaţiunile din România, Turcia şi Polonia. Cehii sunt prezenţi pe piaţa românească din 2005, când au preluat distribuţia de energie electrică Electrica Oltenia SA.
     
    CEZ deţine în România şi cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, în zona Dobrogea, la Fântanele, Cogealac şi Gradina, o investiţie de 1,1 miliarde de euro. Cele 240 de turbine eoliene deţinute de grupul CEZ au fost puse în funcţiune la sfârşitul anului 2012, la patru ani de la debutul lucrărilor.
     
    La jumătatea lunii iunie, Hidroelectrica a primit aprobarea acţionarilor pentru proiectul de investiţii cerut de Ministerul Energiei pentru relansarea economiei după Covid-19. Cei doi acţionari au aprobat ieri un proiect de investiţii de 26 de miliarde de lei pentru următorii cinci ani care prevede de asemenea şi diversificarea obiectului de activitate al Hidroelectrica, respectiv pe lângă producţia de energie hidroelectrică şi producţia eoliană.
     
    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a încheiat T1/2020 cu afaceri de 848 milioane de lei, în scădere cu 14,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, şi cu un profit net de 430 milioane de lei, minus 13,6%, potrivit raportului trimestrial al Fondului Proprietatea, acţionar minoritar.

     

     

  • Electrica ar putea participa la licitaţia pentru vânzarea filialelor CEZ din România într-un consorţiu alături de Hidroelectrica şi SAPE

    Electrica vrea să participe, alături de Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) şi de Hidroelectrica, la licitaţia organizată de grupul ceh CEZ pentru vânzarea filialelor sale din România.

    ”Electrica doreste sa informeze actionarii si investitorii cu privire la faptul ca este in curs de a explora posibilitatea participarii sale, in cadrul unui potential consortiu format impreuna cu Societatea de Administrare a Participatiilor in Energie S.A. (S.A.P.E. S.A.) si Societatea de Producere a Energiei Electrice in Hidrocentrale Hidroelectrica S.A., la procedura competitiva organizata de CEZ a.s. pentru vanzarea filialelor sale din Romania”, se arată într-un anunţ publicat la BVB.

    Compania a precizat că va informa acţionarii şi investitorii în privinţa unei potenţiale participări la licitaţie.

    Electrica este cel mai important operator naţional de reţele de distribuţie a energiei electrice şi acoperă 18 judeţe, din trei zone geografice, reprezentând 40,7% din teritoriul României. Cele trei companii de distribuţie din cadrul Grupului gestionează 198.988 km de linii electrice şi deservesc aproximativ 3,8 milioane de consumatori finali.

    Compania a anunţat recent fuziunea prin absorbţie a celor trei societăţi de distribuţie a energiei electrice din cadrul Grupului şi vrea să devină un furnizor integrat de soluţii energetice, cu un portofoliu care să acopere atât servicii de proiectare şi  execuţie pentru reţelele de distribuţie şi instalaţiile de producţie, cât  şi  servicii adaptate nevoilor clienţilor business.

    La rândul ei, conducerea HIdroelectrica, cel mai mare producător de energie elec­trică, a convocat acţionarii pe 25 iunie 2020 pentru a aproba întocmirea şi depunerea unei oferte angajante în cadrul procesului de vânzare a Grupului CEZ România. 

    CEZ vrea să iasă din România pentru a se concentra pe dezvoltarea în Cehia a unor centrale nucleare.

    Grupul din energie CEZ, controlat în proporţie de 70% de statul ceh, îşi va vinde operaţiunile din România, Turcia şi Polonia. Cehii sunt prezenţi pe piaţa românească din 2005, când au preluat distribuţia de energie electrică Electrica Oltenia SA.

    CEZ deţine în România şi cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, în zona Dobrogea, la Fântanele, Cogealac şi Gradina, o investiţie de 1,1 miliarde de euro. Cele 240 de turbine eoliene deţinute de grupul CEZ au fost puse în funcţiune la sfârşitul anului 2012, la patru ani de la debutul lucrărilor.