BusinessMagazin

Tag: hibrid

  • Prima ţara care interzice comercializarea vehiculelor pe benzină sau diesel

    Parlamentul olandez a făcut primul pas în interzicerea la vânzare a vehiculelor pe benzină sau diesel din 2025, potrivit The Globe and Mail

    Amendamentul a fost adoptat săptămâna trecută de Camera inferioară a parlamentului olandez la propunerea partidului PvdA. Măsura a întâmpinat o opoziţie puternică din partea dreptei, însă acum Guvernul trebuie să adopte un plan de măsuri pentru implementarea deciziei.

    Asta înseamnă interzicerea vehiculelor pe benzină sau diesel, dar şi pe cele hibride, în schmib vor fi permise automobilele alimentate cu hidrogen.

    Vânzările de automobile eclectrice în Olanda au însemnat 1.4 din totalul vânzărilor de automobile în Ţara Lalelelor în anul 2013. Pe cap de locuitor, Olandare are cele mai multe maşini electrice după Norvegia. 

  • BMW lansează în România SUV-ul pentru care se plăteşte un impozit anual de 9 lei. GALERIE FOTO

    Grupul BMW a lansat oficial primul model X5 hibrid de serie care poate fi alimentat de la priză. Modelul xDrive40e se vrea a fi varianta „eco” a BMW X5 şi prima opţiune a celor care fac naveta spre job zilnic, în condiţiile în care automobilul poate pacurge electric 20-25 km fără să fie necesară pornirea motorului pe benzină. Astfel, un drum de 20 km poate costa mai puţin de doi lei alimentând „de la priză”, faţă de cel puţin 15 lei cât ar costa motorina necesară pentru a parcurge aceeaşi distanţă, dacă ar fi utilizat un SUV „obişnuit” cu motor diesel.

    În plus, BMW X5 xDrive40e beneficiază de o reducere a impozitului anual de utilizare cu 95%, corespunzătoare unui model hibrid, dar şi avantajul unui motor de benzină de cilindree mică. Astfel, impozitul anual este de numai 8,98 lei, faţă de 180 de lei cât ar fi costat pentru un automobil echipat cu un motor de 2,0 litri „obişnuit”.

    Vedeţi aici o galerie FOTO cu  SUV-ul BMW pentru care se plăteşte un impozit anual de 9 lei.

  • Un Lamborghini care nu seamănă cu Lamborghini


    Lamborghini a prezentat conceptul pentru o maşină sport hibrid în octombrie, numit Asterion LPI 910-4, însă CEO-ul companiei, Stephan Winkelmann a declarat că sunt şanse mici ca o maşina hibrid de serie să arate la fel ca prototipul prezentat.

    Astfel,  Lamborghini s-ar putea decide să lanseze în primă fază un hibrid având o caroserie de SUV. “Un SUV poate suporta greutatea bateriei pe care un hibrid trebuie să o aibă fără a reduce performanţele sportive ale maşinii”, a spus Winkelmann.

    Cel mai probabil acesta va fi modelul Urus, pe care Lamborghini l-a prezentat în 2012, în cadrul Salonului Auto de la Beijing.

    Urus va fi mai uşor decât alte SUV-uri datorită numărului mare de elemente realizate din fibră de carbon. Maşina va avea un motor tubo V10 de 5.2 litri care va produce 584 de cai putere. Pentru Urus, care va fi primul SUV produs de Lamborghini după LM002, compania a estimat vânzări de 3.000 de unităţi în primul an.

  • Hibridul între abonament medical şi asigurare de sănătate, un pariu încă necâştigător

    CONTEXTUL: Piaţa de asigurări medicale s-a dezvoltat simultan cu spitalele şi clinicile private, dar nu a ţinut pasul cu acestea din urmă. Abonamentele au câştigat teren prin contracte directe cu beneficiarii companii.

    DECIZIA: MedLife şi Regina Maria au lansat anul acesta, în parteneriat cu companiile de asigurări Generali şi Groupama, asigurări de sănătate care să vină în completarea ofertei de abonamente şi care să poată acoperi riscuri mai mari pentru pacienţi.

    EFECTELE: Deocamdată, cele două companii aşteaptă pentru primul an încheierea câtorva mii de asigurări.

    DOMENIUL ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE NU A ÎNREGISTRAT ÎN ULTIMII ANI PROGRESE NOTABILE, PE MĂSURĂ CE STATUL A ÎNTÂRZIAT SĂ DEFINEASCĂ UN PACHET MINIM DE SERVICII GRATUITE ÎN SECTORUL PUBLIC ŞI, deci, limitarea celor oferite în prezent. Asigurările private de sănătate reprezintă sub 2% din primele de asigurare generale din România, în timp ce la nivel european acestea sunt de peste 25%, după cum arată datele Comisiei Europene a Asigurărilor corespunzătoare anului 2012.

    Progrese semnificative nu s-au înregistrat în statele Europei Centrale şi de Est, precum Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia, singura ţară unde procentul ajunge înspre zece procente fiind Bulgaria, datorită cadrului legislativ prielnic trasat de autorităţi.

    Piaţa românească de asigurări de sănătate ajunge la 20 de milioane de euro. Este mică, dar tot mică este şi piaţa locală a asigurărilor de viaţă, care nu depăşeşte o jumătate de miliard de euro, fiind cea mai mică din Uniunea Europeană ca pondere în produsul intern brut, respectiv circa 0,3%. Totodată, taxele lunare medii plătite de cetăţenii români către fondul naţional de sănătate sunt de aproximativ 200 de lei, luând în considerare un venit mediu brut de puţin peste 2.000 de lei, după cum reiese dintr-un studiu al asigurătorului MediHelp International, realizat pe baza datelor din legea bugetului asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial.

    Contextul nu este aşadar cel mai prietenos pentru iniţiative în domeniu. În primăvară, Groupama şi Generali (în parteneriat cu Regina Maria şi, respectiv, MedLife) au lansat o ofertă prin care, în schimbul a 10-20 de euro pe lună, să asigure pacienţilor din clasa de mijloc decontarea unor sume plătite pentru internare sau analize în mediul privat.

    „Ne confruntăm cu o situaţie frustrantă: pe de o parte, este sistemul naţional de sănătate care are multe lipsuri şi nu oferă servicii de calitate pentru cetăţeni. Pe de altă parte, este cetăţeanul care nu e dispus să plătească pentru un plan de asigurare de sănătate competitiv, dar care preferă să plătească la negru pentru serviciile medicale oferite de instituţiile publice„, ilustra Zahal Levy, preşedintele MediHelp International, felul cum sunt percepute asigurările de acest fel în România.

    IN ACEST CONTEXT, DEMERSUL PRODUSELOR LANSATE ÎN PARTENERIAT CU CLINICILE A FOST CONSIDERAT AMBIŢIOS. Principalii vizaţi erau pacienţii care deja se tratau în mediul privat, peste un milion anual. „Cele două variante ar fi să ne înarmăm cu răbdare şi cu ceva bani în buzunar şi să mergem la stat sau să scoatem ceva bani şi să cumpărăm o asigurare, prin care să avem acces la clinici şi medici de top„, spunea în momentul lansării Ovidiu Racoveanu, membru al directoratului companiei de asigurări Generali.
     

  • CAPITALISTUL SĂPTĂMÂNII: Ferdinand Porsche

    În 1923, modelul Benz Tropfenwagen devenea prima maşină de curse cu tracţiune pe partea din spate. Cunoscut în mediul de afaceri drept „marele inginer„, a contribuit la construcţia tancurilor germane Tiger I, Tiger II şi Panzer VII Maus, care nu a fost niciodată produs în serie.

    S-a implicat şi în designul avioanelor Junkers Ju88 şi Focke-Wulf Ta 152. Celebrele bombe V1, avioanele fără pilot încărcate cu explozibil şi lansate de pe teritoriul belgian către Londra, au trecut prin mâinile lui Ferdinand Porsche. În 1937, Hitler i-a oferit decoraţia naţională a Germaniei pentru artă şi ştiinţă, una dintre cele mai rare recunoaşteri oferite de regimul nazist.

    În 1966, Porsche a fost introdus pe lista International Motorsport Hall of Fame, iar în 1999 a primit post-mortem titlul de „Inginerul auto al secolului al XX-lea„.Ferdinand Porsche a murit în 1951, însă afacerea familiei ţine, la 60 de ani de atunci, prima pagină a ziarelor de pe mapamond. Membri ai familiei Porsche au fost investigaţi în primele luni din 2013 pentru manipularea bursei într-o anchetă veche de trei ani şi jumătate care a început după o încercare a companiei de a prelua Volkswagen. Consiliul de administraţie al Porsche este condus de nepotul fondatorului, Wolfgang Porsche, iar Ferdinand Piëch, vărul lui Wolfgang, este şi el membru.

    Se crede că strategia de atunci a indus în eroare investitorii.  Familia Porsche-Piëch a redevenit în această vară acţionar unic al Porsche Automobil Holding SE, acţionarul majoritar al Volkswagen, prin preluarea participaţiei de 10% deţinute de fondul suveran al Qatarului.
     

  • Orban: Votez orice moţiune de cenzură împotriva lui Ponta, acest “hibrid nereuşit” între Iliescu şi Năstase. REACŢIA lui Crin Antonescu. Haşotti: Va avea probleme foarte mari

     “Ieri, privindu- l pe Ponta, l-am văzut aievea pe Ion Iliescu al anilor 90, mulţumind minerilor după reprimarea brutală a Pieţei Universităţii. Este adevărat că nu avea decât casca (nou- nouţă, de altfel ca şi toţi ceilalţi asa-zişi mineri, care nu mai sunt mineri din 2006) nefiind dotat şi cu lămpaş sau bâtă.

    Este adevărat că nu a adus minerii la Bucureşti, dar a făcut un lucru mult mai grav: a promis minerilor că îi ia pe parlamentari de guler şi îi aduce să voteze în mină. Este adevărat că nu a înfierat cu mânie proletară protestatarii din Piaţa Universităţii, însă a făcut un lucru şi mai grav, afirmând: «nimeni nu are voie să spună nu»”, scrie Orban pe Facebook.

    El avertizează că va vota orice moţiunea de cenzură împotriva Cabinetului Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ferrari vrea să dezvolte noi modele cu propulsie hibridă

     “Nu cred în maşini electrice, dar sunt un adept convins al hibridelor”, a declarat preşedintele Ferrari, Luca di Montezemolo, într-un interviu acordat Bloomberg la sediul companiei de la Maranello.

    Producătorul de autoturisme de lux vizează de asemenea creşterea vânzărilor dincolo de piaţa auto, prin licenţierea mărcii şi a siglei spre utilizarea pe alte tipuri de produse.

    “Avem multe activităţi paralele prin care putem creşte veniturile fără a produce mai multe maşini”, a afirmat di Montezemolo.

    Ferrari este cea mai profitabilă divizie a Fiat şi generează aproximativ 10% din profitul operaţional al grupului. Compania a prezentat, în luna martie, la Salonul Auto de la Geneva, modelul sport cu propulsie hibridă LaFerrari, care se adresează clienţilor bogaţi care nu sunt neapărat interesaţi să piloteze un “supercar”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ford recheamă în service 33.000 de maşini hibrid C-Max

     Programul de rechemare vizează autovehicule produse în perioada ianuarie 2012 – iunie 2013, în Michigan, SUA, fiind excluse cele echipate cu plafonul panoramic din sticlă, dotare opţională, potrivit New York Times.

    Ford a informat că va instala în plafon materiale plastice care reduc impactul şocurilor în caz de accident.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră la cel mai mare producător mondial de automobile: Peste un milion de vehicule hibrid vândute

     Grupul japonez a anunţat că a livrat 1,219 milioane de vehicule hibrid, parţial datorită succesului gamei Prius şi a reuşitei noului model Aqua în Japonia, comercializat sub numele Prius C în America de Nord.

    Vehiculele hibrid au reprezentat anul trecut 14% din automobilele vândute la nivel global, proporţie care atinge 40% în Japonia, unde aceste vehicule sunt tot mai puţin impozitate şi beneficiază de subvenţii la cumpărare.

    Modelele hibrid dispun de un motor clasic pe benzină, dar şi de unul electric, alimentat de o baterie care se încarcă în timpul rulării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curat hibrid sau cum au ajuns din nou la moda extraterestrii

    “Splice”/”Hibrid” incepe cat se poate de clasic: cuplul de
    cercetatori Clive si Elsa, interpretati de Adrien Brody si Sarah
    Polley, sunt specialisti in combinarea de secvente ADN provenite de
    la specii diferite, pentru o obtine noi forme de viata. Pentru ei,
    pasul urmator este folosirea ADN-ului uman, ceea ce ar aduce foarte
    la indemana posibilitatea gasirii unor tratamente pentru cele mai
    groaznice boli ale omenirii. Angajatorul lor, un producator de
    produse farmaceutice, le interzice continuarea experimentelor.
    Nicio problema insa, pentru ca experimentul poate fi continuat la
    subsol, nestiut de nimeni.

    Rezultatul este Dren (frumoasa Delphine Chaneac, ajutata din
    plin de efecte speciale), un hibrid intre specii greu
    identificabile, dar suficient de umana pentru a trezi in creatorii
    sai sentimente dintre cele mai diferite. Iar farmecul filmului lui
    Vincenzo Natali exact de aici vine: relatia dintre creator si
    creatura nu strabate vechiul traseu al genialului Frankenstein, ci
    incearca o directie cat se poate de naturala, comunicarea.

    Pe langa problemele morale ale experimentului (cei doi
    cercetatori incalca mai toate legile scrise si nescrise in relatia
    cu Dren), altoite din plin pe doua personaje departe de
    perfectiune, “Splice” foloseste un melanj nou de ambitie, atractie
    si complexe pentru a spune o poveste cat se poate de veche.

    Daca la inceput lasa impresia unui inspirat dansator care isi
    dezlantuie pasii de dans pe structura unui zgarie-nori, din pacate
    Natali pare de la jumatatea filmului cuprins de vertijul
    directiilor necunoscute, asa incat se intoarce aproape tarandu-se
    de unde a plecat. Nici ca se putea gasi un final mai traditionalist
    (si in acelasi timp deschis) pentru “Splice”: regizorul si
    scenaristul sterg din cateva secvente un secol de cinema si
    crampeiul revolutionar din premisa nemaipomenita a acestui SF
    special, dar nu foarte.

    De remarcat si economia de mijloace: cele doar cateva personaje
    si cateva spatii nu stirbesc deloc din energia si tensiunea acestui
    horror SF “de camera”, chiar daca sfarsitul se chinuie sa stearga
    si aceste avantaje ale proiectului.

    Ceva surprize pregatite de Natali si interpretarile foarte bune
    ale lui Polley si Brody fac totusi acest horror SF atipic o solutie
    buna pentru amatorii de gen, mai ales cei preocupati de tendintele
    extreme ale stiintei. Intr-o lume atat de competitiva ca aceea a
    trusturilor farmaceutice, nu-i deloc greu sa crezi ca undeva pe
    lume o fiinta ca Dren trezeste sentimente la fel de contradictorii
    in creatorii sai.

    De la Frankenstein citire: filmele clasice care au facut
    posibila aparitia noului “Hibrid”