BusinessMagazin

Tag: grup

  • ACEA: Numărul autoturismelor noi înmatriculate în România a crescut în primele patru luni din 2023 cu 25%, la 46.831 unităţi, din care 4.021 au fost full electrice şi 12.678 hibride

    România a înregistrat în primele patru luni din 2023 un volum de 46.831 autoturisme noi înmatriculate, în creştere cu 25% faţă de perioada similară de anul trecut, cee ace plasează piaţa locală pe locul 14 în UE, potrivit datelor ACEA (Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile ).

    Din numărul total de înmatriculări, 4.021 unitati au fost full electrice si 12.678 au fost autoturisme cu propulsie hibridă.

    Dintre mărci, Dacia a raportat 191.436 unităţi la nivel european, în creştere cu 42,4% faţă de ianuarie-aprilie 2022.

    Potrivit ACEA, în Uniunea Europeană au fost înmatriculate 3,44 milioane autoturisme, cu 18% peste nivelul din primele patru luni ale anului trecut, fiind înregistrate creşteri în Spania (+33.7%), Italia (+26.9%), Franţa (+16.7%) si în Germania (+7.9%).

    Din total, 415.333 unităţi au fost full electrice, 286.431 plug-in hibrid şi 866.610 autoturisme cu propulsie hibridă.

    Topul constructorilor de automobile a fost condus în primele patru luni de grupul VW cu 1,08 milioane unitati, în creştere cu 26%, urmat de grupul Stelantis cu 744.205 unitati (+9.4%) si de Grupul Renault cu 404.526 unităţi (+29.4%).

    Autoturismele marca Ford au totalizat 179.487 unităţi noi înmatriculate, în creştere cu 3.3% fata de perioada similara din 2022.

     

  • Bittnet Group a realizat în primele trei luni din 2023 venituri consolidate de 54 mil. lei, în creştere cu 63% faţă de T1/2022

    Bittnet Group (BNET), primul grup românesc de companii IT listat pe piaţa principală a BVB, a încheiat primul trimestru al anului 2023 cu venituri consolidate în valoare de 53,5 milioane lei, în creştere cu 63% faţă de perioada similară a anului anterior, ca urmare a creşterii accelerate a activităţii de intergrare IT&C cu 80% faţă de T1/2022.

    La nivel de marjă brută, compania a înregistrat o creştere de 32%, de la 6,5 milioane lei în T1/2022 la 8,6 milioane lei în T1/2023. Creşterea cheltuielilor indirecte, administrative înregistrată pe parcursul anului trecut a condus la înregistrarea unei pierderi operaţionale la nivelul grupului în perioada analizată, de 2,3 mil. lei, faţă de aproximativ zero în T1/2022.

    „Rezultatele Bittnet anunţate astăzi se înscriu în seria de repere pozitive pe care grupul le depăşeşte de la începutul anului, în drum spre obiectivul de profitabilitate: încheierea cu succes a celei mai mari runde de majorare de capital din istoria noastră, schimbarea structurii de acţionariat şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli cu vot aproape unanim de acţionarii noştri, confirmând astfel viziunea noastră de viitor.  Sunt convins că poziţia puternică de numerar: 43 de milioane lei la finalul lunii martie, capacitatea de a produce un flux de numerar pozitiv an de an şi posibilitatea crescută de a accesa finanţare ne va permite să ne continuăm cu succes strategia de M&A. Mai mult, noua structură operaţională a grupului, dezvoltată anul trecut, e perfect capabilă să susţină aceste planuri de dezvoltare”, spune Mihai Logofătu, CEO şi cofondator Bittnet Group.

    La nivelul rezultatului financiar, a fost înregistrată o diminuare a pierderii, de la 3,1 milioane lei în T1/2022 la 574.000 de lei în primele trei luni din 2023. Astfel, rezultatul brut rămâne în teritoriul negativ, în linie cu cel de anul trecut, adică o pierdere brută de 3,3 milioane lei, versus 3,5 milioane lei în T1/2022. În acest timp, profitul operaţional a avut o evoluţie pozitivă, atingând valoarea de 6 milioane lei, în creştere cu 35%.

    „Din perspectivă anualizată (ultimele 12 luni), evoluţia rezultatelor reconfirmă capacitatea grupului nostru de creştere a veniturilor şi a profitabilităţii operaţionale: veniturile consolidate se ridică la 212,8 milioane lei, în creştere cu aproape 74% faţă de perioada anterioară, iar marja brută la 44,8 milioane lei, în creştere cu 67%”, scrie grupul într-un comunicat.

    De la listarea în 2015 pe Bursa de Valori Bucureşti, grupul Bittnet înregistrează o rată medie anualizată de creştere (CAGR) de 48% la nivelul veniturilor, 59% la nivelul activelor, 69% la nivelul capitalurilor proprii şi 40% la nivelul profitului operaţional. De asemenea, în acest interval de timp, randamentul mediu anual al capitalurilor proprii (ROE) a fost de 55%.

    În prezent, Bittnet Group este organizat în patru divizii: Educaţie (Bittnet Training, Equatorial), Cloud & Infrastructure (Dendrio, Optimizor, TopTech, 2Net), Cybersecurity (Fort) şi Business Platforms & Software (Elian Solutions şi Nenos).

  • Surpriză: de unde vin cartofii pentru chipsurile Chio produse de fabrica din România

    Grup Şerban Holding (simbol sursier GSH), companie antreprenorială românească activă în mai multe domenii din agricultură, anunţă semnarea unui parteneriat cu Intersnack România privind livrarea de cartofi pentru gama de chipsuri Chio produse în România. Parteneriatul iniţial are o valabilitate de trei ani, existând posibilitatea, în termenii acordului, de prelungire automată.

    În 2022, compania românească a cultivat aproximativ 500 de hectare cu astfel de cartofi. În cadrul parteneriatului cu Intersnack România, Grup Şerban urmează să livreze 5.000 de tone de cartofi în primul an, dar parteneriatul vizează creşterea cantităţii livrate în următorii ani.

    „Prin intermediul acestui parteneriat, vom putea să asigurăm un flux de venituri stabil şi predictibil, ceea ce ne va permite să planificăm investiţiile viitoare şi să continuăm să dezvoltăm afacerea în mod sustenabil. Suntem recunoscători partenerilor noştri de la Intersnack România pentru încrederea acordată şi suntem convinşi că vom avea o colaborare de durată şi benefică pentru ambele părţi”, a declarat Nicolae Şerban, preşedintele Consiliului de Administraţie al Grup Şerban Holding.

    Având în vedere cererea în creştere pentru chipsuri la nivel global, cultivarea de cartofi pentru chipsuri a devenit o nişă din ce în ce mai atractivă. Chiar dacă producţia de astfel de cartofi necesită tehnologii specializate şi este mai costisitoare, randamentele obţinute şi preţul sunt semnificativ mai mari faţă de culturile clasice de cereale, explică reprezentanţii Grup Şerban Holding. Comparativ, un hectar de cartofi pentru chipsuri generează aproximativ acelaşi nivel de venit realizat de pe patru hectare de cereale sau oleaginoase.

    Grup Şerban a investit semnificativ de-a lungul anilor în dezvoltarea programului pentru livrarea de cartofi pentru chipsuri, fiind astăzi unul dintre puţinii producători agricoli din România ce deţine capacităţile necesare de producţie, depozitare şi livrare a acestui tip de cartofi către jucători de top din domeniu. Intersnack România a avut în 2021 (ultimele date disponibile) o cifră de afaceri de 504 milioane de lei, arată datele de la Ministerul de Finanţe. 

    În 2022, Grup Şerban Holding a înregistrat la nivel consolidat o cifră de afaceri de 534,4 milioane de lei, o creştere cu 11% faţă de 2021, EBITDA de 67,9 milioane de lei, Ă27% şi un profit net de 33,8 milioane de lei, un avans de 10% faţă de anul 2021, conform informaţiilor transmise de companie.

    Acţiunile Grup Şerban Holding sunt listate pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti începând cu data de 28 februarie 2022 şi se tranzacţionează sub simbolul GSH. În prezent, compania are o capitalizare de piaţă de aproximativ 300 milioane de lei.

     

  • Îmbuteliatorul Coca-Cola din România face o investiţie de 78 milioane de lei în extinderea depozitului din Ploieşti. „Deşi proiectul de ajutor de stat nu a fost aprobat, investiţia va fi realizată cu fonduri proprii“

    ♦ România are printre cele mai performante scheme de ajutor de stat din Uniunea Europeană şi în permanenţă căutăm oportunităţi de finanţare pentru sprijinirea proiectelor noastre de investiţii ♦ Fabrica din Ploieşti este cea mai mare unitate a grupului din România şi din Europa de Sud-Est şi este centru regional de export.

    Coca-Cola HBC România, li­de­rul pieţei de băuturi răcori­toare, investeşte 78 de milioa­ne de lei în extinderea depo­zitului automatizat High Bay din cadrul fabricii Coca-Cola HBC din Ploieşti. Pentru acest proiect, compania a aplicat pentru un ajutor de stat instituit prin HG 959/2022 (sesiunea 1.11.2022-16.12.2022), dar dosarul nu a fost aprobat.

    „România are printre cele mai perfor­mante scheme de ajutor de stat din Uniu­nea Europeană şi în permanenţă căutăm opor­tunităţi de finanţare pentru spri­jini­rea pro­iectelor noastre de in­ves­ti­ţii lo­cale. Dar acest lucru nu ne influ­en­ţează politica de inves­ti­ţii. În cazul de faţă, deşi pro­iec­tul nu a fost aprobat, in­ves­tiţia va fi realizată cu fon­duri proprii“, au spus pen­tru ZF repre­zen­tan­ţii compa­ni­ei. Coca-Cola HBC are în Ro­mâ­nia trei fabrici, la Ploieşti, Timi­şoa­ra şi Vatra Dor­nei. Fabrica din Ploieşti este a doua cea mai mare din grupul Coca-Cola HBC, prezent în circa 30 de ţări.

    „Extinderea depozitului automat High Bay din cadrul fabricii din Ploieşti ne va permite creşterea capacităţii de depozitare. Această investiţie în echipamente de ultimă generaţie se va reflecta într-o continuitate operaţională şi un management mult mai eficient al stocurilor, în special în sezonul de vară, când vânzările de băuturi răcoritoare şi apă cresc exponenţial, iar planurile de pro­ducţie trebuie să reflecte cererea“, au ex­plicat reprezentanţii companiei, care a­dau­gă că, în acest fel, un volum mult mai mare de livrări va fi o­perat direct din pro­priul depozit, ceea ce se traduce într-o optimiza­re a timpilor de livrare către clienţi, eficientizarea rutelor de transport, a costuri­lor, dar, cel mai important, într-o reducere a amprentei de carbon generate.

    Compania se numără printre cele peste 80 de companii cărora le-a fost refuzat aju­to­rul de stat de către Ministerul Economiei, însă Coca-Cola HBC a mai accesat scheme de ajutor de stat.

    De altfel, aceasta nu este singura inves­tiţie pe care grupul o face în fabrica din Plo­ieşti în această perioadă. Gigantul va fina­liza în a doua parte a anului investiţia într-o linie de decontaminare fulgi PET din fabri­ca de la Ploieşti, investiţie pentru care com­pa­nia a aplicat pentru un ajutor de stat de circa 3,5 milioane de euro. Conform ultime­lor date, valoarea totală a investiţiei este de circa 10 milioane de euro. Producătorul pro­duce preformele de PET la Ploieşti, iar linia de decontaminare a fulgilor PET va deservi în principal piaţa din România.

    De altfel, în raportul anual al grupului Coca-Cola HBC, prezent în circa 30 de pieţe, se arată faptul că grupul are în con­tinuare planuri în 2023 pentru dezvoltarea ambalajelor rPET (plastic reciclat – n.red.) astfel că investiţiile totale în tehnologii de reciclare se ridică la mai bine de 45 de milioane de euro.

    Pe plan local, sistemul este format din Coca-Cola România (filială a The Coca-Cola Company, proprietarul mărcilor în­registrate) şi partenerul său Coca-Cola HBC România, care îmbuteliază şi distri­buie produsele Coca-Cola sub licenţa The Coca-Cola Company în România.

    Coca-Cola HBC activează în aproape 30 de ţări şi este controlat de Kar-Tess Holding (23% din acţiuni), şi The Coca-Cola Company (21% din acţiuni), iar restul sunt acţiuni free floating.

    Coca-Cola HBC România a terminat 2021 cu o cifră de afaceri de 2,76 miliarde de lei, în creştere cu 13,5% faţă de anul precedent, arată calculele ZF pe baza datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Grupul are în portofoliu sucuri aci­dulate precum Coca-Cola, Fanta şi Sprite, dar şi sucuri fără acid (Cappy Pulpy, Cappy Nectar), apă minerală (Dorna, Poiana Negri), ceaiuri reci (Fuzetea), băuturi energizante (Coca-Cola Energy, Burn, Monster), cafea (Costa) dar şi băuturi pe bază de plante, precum AdeZ.

    De asemenea, de anul trecut grupul a început să distribuie în România şi băuturi alcoolice de la branduri de băuturi spirtoase premium, precum whiskey de la Macallan, Highland Park, Naked Grouse, The Famous Grouse şi Wild Turkey, gin de la Bulldog şi Bickens, dar şi Skyy Vodka, Brugal Rum şi Espolon Tequila, conform ultimelor date.

     

  • Care este următorul pol rezidenţial: Ce planuri are grupul Redport pentru Zona Străuleşti – Petrom City

    Zona Străuleşti – Petrom City are şansele să devină un pol important de dezvoltare imobiliară, odată cu proiectul Infinity Nord, cu deschiderea Şcolii Germane, aşa cum s-a întâmplat în zona Pallady sau Fabrica de Glucoză, iar tranzacţiile care se derulează arată că lucrurile merg în această direcţie, este de părere Cosmin Savu-Cristescu, managing director al grupului Redport.

    ”Este foarte importantă deschiderea de zone noi, pentru că piaţa se segmentează şi cererea consumatorului este din ce în ce mai sofisticată, se aşteaptă la produse integrate produse complexe, cu elemente de academic, medical, comercial, lucruri care nu mai pot fi dezvoltate integrat în zonele tradiţionale, unde loturile de teren nu mai sunt la fel de mari. E absolut normal ca zone precum Pallady, Străuleşti, Fabrica de Glucoză, unde există terenuri de suprafaţă mare, să fie targetate de dezvoltatori”.

    Grupul Redport a fost fondat în 2016 de către Cosmin Savu-Cristescu şi reprezintă un grup de companii specializate în construcţii, investiţii, dezvoltare şi management de proiecte imobiliare. Compania a finalizat până în prezent proiectele The Level Apartments I şi The Level Apartments II, însumând 175 de apartamente în urma unor investiţii de 16 milioane de euro.

    Redport Ca­pi­tal şi grupul Mob­ex­pert au finalizat recent procesul de achiziţio­nare a 44.000 mp de te­ren în zona Strău­leşti, lângă Petrom City, într-o tranzacţie cu o valoare de a­pro­ximativ 13 milioane de euro. Terenul a fost cumpărat de la OMV-Petrom. Redport Capital este unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori reziden­ţiali autohtoni activi în zona de nord a Bucureştiului.

    ”Ne-am concentrat pe deschiderea unei zone foarte interesante din punctul nostru de vedere, zona istorică Dămăroaia, respectiv şoseaua Străuleşti. La momentul 2017 era evident că, după deschiderea Petrom City şi având în vedere planul Şcolii Germane, în zonă lucrurile o iau într-o direcţie pozitivă. Am deschis, am lansat zona aceea pentru rezidenţial”, a declarat Cosmin Savu-Cristescu în cadrul conferinţei ZF Tendinţe în piaţa rezidenţială 2023.

    El a precizat că, atunci când analizează o zonă, are în vedere trei perspective: dacă există componentă academică, unităţi de învăţământ, dacă există componentă medicală şi dacă există componentă de retail.

    ”În zona Străuleşti există Deustche Schule Bucharest, alte unităţi private şi de stat, aşa că ne-am concentrat pe elementele de retail şi de medical. Vom avea o zonă important de servicii medicale, cu o clinică generală, clinică de tip mama şi copilul, o clinică dentară, farmacie format mare non-stop”.

    În cee ace priveşte relaţia cu autorităţile locale, reprezentantul Redport spune că acolo unde companiile pot facilita dezvoltarea infrastructurii, cu un studiu de fezabilitate sau chiar cu un proiect tehnic, o fac în parteneriat cu autoritatea publică. ”Ne bucurăm că sunt autorităţi deschise, care îşi doresc să participe în acest parteneriat cu mediul privat, care îndrăznesc chiar să îşi bugeteze pentru viitoarele lucrări ce vor fi efectuate în baza studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice pregătite de mediul privat şi sperăm că pe viitor toată zona aceea va beneficia de aportul nostru şi de acest parteneriat cu autoritatea”.

    Noile proiecte rezidenţiale de regenerare urbană sunt susţinute de aşteptările consumatorilor, care îşi doresc  locuinţe mdoerne, nu mai vor să locuiască pe standardul anilor 80-90, care le-a fost oferit de dezvoltatori inclusiv până acum 5-6 ani.

    ”Vor să trăiască în mileniul acesta, în secolul acesta, au nevoie de toate elementele oferite de tehnologie. Smart house devine un element de educare şi standardul industriei pentru un anumit segment sau o anumită zonă şi orice dezvoltator care face avans calitativ educă pe de-o parte consumatorul şi pe cealaltă parte educă concurenţii”.

    Estimările pentru 2023 indică o zonă de platou, în care proiectele bune vor atrage în continuare clienţi.

    ”Cred că va fi un nou an de maturizare, selecţie şi decantare în rândul dezvoltatorilor şi a proiectelor. Vor porni proiectele bune, vor rămâne pe loc proiectele mai puţin bune, care nu se dovedesc a fi viabile din perspectiva prevânzărilor, din perspectiva finanţărilor bancare, a bancabilităţii în general”.

    Dezvoltarea Infinity Nord este prevăzută să înceapă în toamna acestui an, urmând a se desfăşura în mai multe etape până la livrarea completă, estimată a fi în 2030. Proiectul va reprezenta una dintre cele mai mari regenerări urbane de asemenea dimensiuni din Bucureşti, urmând să ofere şi zone mari de agrement, spaţii comerciale şi opţiuni multiple pentru petrecerea timpului liber.

     

  • Grupul Iulius, dezvoltatorul imobiliar controlat de Iulian Dascălu, a semnat un parteneriat cu Medcity pentru deschiderea unui centru medical în cadrul Palas Campus Iaşi, inclus în reţeaua de clinici Emerald

    Grupul Iulius, dezvoltatorul imobiliar controlat de Iulian Dascălu,a semnat un parteneriat cu Medcity pentru crearea unui centru medical în cadrul Palas Campus Iaşi.

    MEDCITY este singurul dezvoltator din sud-estul Europei de clădiri dedicate domeniului sănătăţii.  

    Complexul de birouri Palas Campus va fi inaugurat în această primăvara în proximitatea ansamblului mixed-use Palas şi găzduieşte 13 companii multinaţionale din domeniile IT&Automotive, şi spaţii de retail, dar şi diverşi furnizori de servicii.

    Clinica medicală va fi administrată de operatorul de servicii medicale Emerald, parte a Grupului Sofmedica, la fel ca Medcity.

    „Ne bucurăm de extinderea portofoliului MEDCITY în Iaşi, centrul economic al zonei de Nord-Est a ţării, unde inaugurăm cea de a zecea locaţie din portofoliul nostru în România. Ne încântă şi faptul că acestă dezvoltare este localizată în Palas Campus, deoarece cunoaştem standardele de înaltă calitate oferite de proiectele IULIUS. Mai mult decât atât, conformitatea şi siguranţa reprezintă o prioritate pentru MEDCITY şi putem spune că împărtăşim aceleaşi principii şi valori cu IULIUS. Considerăm că această colaborare este menită să fie de succes şi planificăm să extindem parteneriatul în viitor, pentru că printr-o astfel de sinergie se pot crea proiecte inovative cu mare impact social”, a spus Alexandros Diamantis, Managing Director MEDCITY.

    ÎN perioada următoare, compania are în plan dezvoltarea unor noi proiecte în Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov şi Craiova. Medcity are o reţea de imobile cu destinaţie medicală în Atena, Bucureşti, Iaşi, Craiova, Constanţa, Buzău, Galaţi, Brăila, Focşani, Călăraşi, Petroşani.

    MEDCITY este membră a Grupului SOFMEDICA, prezentă în Europa încă din 1994, în România, Grecia, Ungaria, Bulgaria şi Cipru.  Acţionar este Georgios Sofianos, cetăţean de origine greacă, potrivit datelor publice, care este şi CEO-ul companiei.


     

     

  • Tranzacţia prin care producătorul de băuturi Zarea, controlat de grupul polonez Ambra, cumpără 70% din businessul Domeniile Dealu Mare Urlaţi, analizată de Consiliul Concurenţei

    Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care Zarea, lider în categoria vinurilor spumante, a preluat la sfârşitul lunii februarie 70% din pachetul de acţiuni al grupului de firme DDMU (Domeniile Dealu Mare Urlaţi), fondat de familia Rădulescu.

    Restul pachetului de 30% din părţile sociale rămâne în proprietatea familiei Rădulescu.

    În plus, Gabriel Rădulescu va gestiona în continuare activitatea podgoriilor din Dealu Mare şi crama de la Urlaţi din poziţia de director general al grupului DDMU, în timp ce activităţile de marketing, vânzări şi management financiar vor fi operate de echipa Zarea.

    “În conformitate cu prevederile Legii concurenţei, această operaţiune trebuie autorizată de Consiliul Concurenţei. Autoritatea va evalua această preluare în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, spun oficialii Consiliului Concurenţei.

    Zarea este lider de piaţă în categoria vinurilor spumante (brandul Zarea şi Dorato), în categoria cocktailurilor pe baza de vin (Zarea Cocktail To Go), în categoria vinului roşu dulce (Sânge de Taur), precum şi în categoriile lichioruri (Florentino) şi bitter (Carpaten).

    Compania a raportat pentru 2022 o cifră de afaceri brută de 283,3 milioane de lei, cu 13,4% mai mare faţă de anul precedent, iar pentru anul în curs estimează venituri de 300 mil. lei. 

    Grupul DDMU, fondat de Adrian Rădulescu, în anul 2007 şi dezvoltat alături de cei doi fii ai săi, Gabriel şi Ştefan, operează în prezent aproximativ 100 de hectare de plantaţii de viţă de vie în Dealu Mare (marea parte în proprietate) şi o cramă. 

    Managementul grupului a reuşit să realizeze o activitate integrată în domeniul viticol, care include: realizarea de plantaţii viticole noi, exploatarea de plantaţii mature, procesarea strugurilor (atât din producţie proprie cât şi din achiziţii de la terţi), promovarea şi vânzarea de vinuri.

    Portofoliul grupului cuprinde gama Pelin de Urlaţi şi ZZPelin, unde este lider de piaţă al segmentului.

     


     

     

  • După câte miliarde te opreşti să mai numeri banii? Pentru prima oară, cel mai bogat bărbat şi cea mai bogată femeie din lume sunt ambii din Franţa. Averea lui Bernard Arnault, fondatorul grupului de lux LVMH, a trecut de 200 de miliarde de dolari, în timp ce Francoise Bettencourt, moştenitoarea imperiului L’Oreal, a ajuns la peste 91 mld. dolari

    Averea lui Bernard Arnault, omul din spatele gigantului de lux LVMH, a depăşit pentru prima dată pragul de 200 de miliarde de dolari, atins anterior doar de Elon Musk şi Jeff Bezos. În acelaşi timp, Francoise Bettencourt Meyers, vicepreşedinte al L’Orèal, care este liderul mondial în lumea cosmeticelor, are o avere estimată la nu mai puţin de 91 mld. dolari, scrie Bloomberg.

    Arnault, în vârstă de 74 de ani, i-a luat lui Musk titlul de cea mai bogată persoană din lume pentru prima dată în decembrie 2022. Averea sa netă a crescut cu 39 de miliarde de dolari în acest an, în contexul în care cererea pentru produse de lux a rămas solidă.

    Preţul acţiunilor LVMH este la un nivel record, beneficiind de faptul că luna trecută a anunţat că va răscumpăra până la 1,5 miliarde de euro (1,6 miliarde de dolari) din propriile acţiuni.

    Anul trecut, compania a înregistrat vânzări record de 79,2 miliarde de euro, iar veniturile au depăşit 20 de miliarde de euro la Louis Vuitton, care l-a numit pe Pharrell Williams, muzicianul devenit antreprenor, drept noul său designer de îmbrăcăminte pentru bărbaţi în februarie.

    Investitorii vor avea ocazia să vadă cât de puternică este cererea pentru produsele Dior şi Tiffany ale LVMH atunci când grupul va raporta vânzările din primul trimestru al lui 2023, la sfârşitul acestei luni.

    Mulţi dintre participanţii la un sondaj realizat recent de Bloomberg în rândul birourilor de fuziuni şi achiziţii, al managerilor de fonduri şi al analiştilor se aşteaptă ca grupul lui Arnault să achiziţioneze rivali într-un mediu concurenţial dificil pentru companiile mai mici.

    Miliardarul a fost numit cândva „un lup în caşmir” de către un descendent al dinastiei Hermes, după ce a lansat fără succes o ofertă de preluare a grupului de lux concurent.

  • Surpriză: Irina Pencea este noul General Manager al eMag România, poziţie ocupată în ultimii 2 ani de Tudor Manea, care este şi Grup CEO

    Irina Pencea, director de marketing la eMag, a fost numită în poziţia de director general eMAG România, funcţie deţinută în ultimii 2 ani de Tudor Manea, care este şi Grup CEO.

    Irina Pencea are o pregătire academică în marketing şi şi-a început cariera în comunicare în urmă cu 24 de ani. Ea a fost Chief Marketing Office la eMag din iulie 2022, după ce anterior a fost unul dintre fondatorii Jam Session Agency şi JAZZ Communication Bucharest.

    Ca antreprenor, a contribuit la construcţia mai multor branduri din industrii precum banking şi ecommerce, telecom, retail sau energie.

    Sub coordonarea sa, eMAG a lansat anul trecut o nouă viziune de brand pentru întreaga regiune în care este prezent (România, Ungaria, Bulgaria), sub sloganul „Căutarea nu se opreşte niciodată”. 

    „Această mutare vine din faptul că România, teritoriul unde avem şi cea mai mare parte a business-ului, continuă să aibă un potenţial mare de creştere a comerţului online, de aceea noi dorim să ne concentrăm şi mai mult pe crearea de sinergii între investiţiile pe care le-am făcut în ultimii ani în gama de produse, tehnologie, servicii şi infrastructură, care să aducă beneficii mai mari clienţilor. După doi ani în care am avut roluri multiple, fiind atât CEO al Grupului, cât şi General Manager pentru eMAG România, i-am propus Irinei acest rol datorită competenţei în marketing şi experienţei în antreprenoriat, cu mandatul de a aduce mai mulţi clienţi care să cumpere mai des de la eMAG şi să fie mai fericiţi cu alegerea lor”, a declarat Tudor Manea, Grup CEO eMAG.  

    Din poziţia de Grup CEO, Tudor Manea va continua să coordoneze dezvoltarea întregului grup de companii eMAG în regiune.

    „După mulţi ani de antreprenoriat în marketing, acum aproape un an m-am alăturat eMAG şi echipei care a construit cel mai puternic business de ecommerce din regiune, pentru a contribui la consolidarea imaginii brandului. Astăzi, mă bucur să accept această nouă provocare de a defini şi pune în practică, alături de echipă, noi modele de creştere în jurul nevoilor clientului, care a trecut prin multe transformări în ultimii ani – pandemie, război la graniţe, inflaţie – şi are mai mult discernământ în a alege soluţia de shopping care să îi ofere atât o gamă largă de produse, cât şi preţuri cât mai bune şi servicii care să îi simplifice experienţa de cumpărare. Este rolul nostru de lider al comerţului online în România să popularizăm soluţia de shopping cu cel mai mare grad de adaptabilitate pentru orice context”, a spus Irina Pencea, noul General Manager eMAG România.

    Vezi aici emisiunea ZF Live din iulie 2022, cu Irina Pencea şi Tudor Manea

     

     

  • Selina, companie de construcţii din Oradea controlată de omul de afaceri Beneamin Rus, a finalizat procesul de reorganizare şi a ieşit din insolvenţă după 9 ani

    Selina, constructorul din Oradea deţinut de omul de afaceri Beneamin Rus, a finalizat procesul de reorganizare şi a ieşit din insolvenţă.

    Compania a raportat o cifră de afaceri de 100 de milioane de euro în 2022 şi estimează o creştere de 60% în 2023.

    „În ciuda dificultăţilor de pe piaţa construcţiilor, în ultimii ani ne-am concentrat eforturile să extindem portofoliul de contracte ceea ce a generat o cifră de afaceri de 100 de milioane de euro în 2022, iar pentru 2023 estimăm o creştere de 60% a acesteia precum şi realizarea unor proiecte majore de construcţii. Mulţumesc echipei de management Selina, alături de care în ultimii ani am reuşit să dezvoltăm compania şi să obţinem aceste rezultate remarcabile.” a spus Beneamin Rus, fondatorul grupului Selina.

    Tribunalul Bihor a dispus pe 23 martie închiderea cu succes a procedurii de reorganizare Selina SRL, parte a Grupului Selina, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa construcţiilor, cu consecinţa ieşirii din insolvenţă după aproape 9 ani.

    „Beneficiind de o nouă şansă, Selina şi întreaga ei echipă de profesionişti îşi continuă parcursul în mediul economic, iar împreună cu grupul din care face parte asigură o mie de locuri de muncă într-un business cu un volum al cifrei de afaceri de peste 100 mil. euro anual. Cu acest proces am demonstrat încă o dată că, accesată la timp, insolvenţa salvează un business în declin, îi întoarce pur şi simplu soarta. Gestionat corect şi cu sprijinul creditorilor, un astfel de mecanism poate ajuta antreprenorii să depăşească cu bine perioadele dificile.” declară Mariana Boiciuc, Senior Partner CITR Cluj.

    Creditorii majoritari în procedură au fost Unicredit Bank şi Banca Transilvania, cu peste 80% din totalul sumelor asumate la plată prin planul de reorganizare. În perioada de reorganizare, compania a reuşit achitarea unui cuantum de peste 13,5 milioane de euro.

    Potrivit studiilor CITR, la nivel naţional sunt peste 13.000 de companii de impact aflate în diverse stadii de dificultate. Comerţul, construcţiile şi industria prelucrătoare rămân cele mai afectate domenii în 2022. Companiile din aceste domenii reprezintă peste 60% din numărul total al firmelor intrate în insolvenţă în 2022.

    Grupul de Firme Selina (Selina, Trameco, Drumuri Bihor şi Selina Invest) are peste 1000 de angajaţi şi deţine peste 400 de utilaje, echipamente şi unităţi de producţie beton şi asfalt.

    Printre cele mai importante proiecte derulate de constructor se numără proiectare şi execuţie pentru finalizarea Autostrăzii Braşov – Tg. Mureş – Cluj – Oradea, Secţiunea 3C; lărgire la 4 benzi a centurii rutiere a Municipiului Bucureşti Sud între A2 km23+600 şi A1 km 55+520 – LOT II. Creşterea gradului de siguranţă şi securitate în Aeroportul Oradea; Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii aeroportuare din Satu Mare.