BusinessMagazin

Tag: gaze naturale

  • Criza care se coace în lanuri

    Criza gazelor naturale şi a energiei au avut impact direct şi puternic asupra producţiei de îngrăşăminte, astfel că preţurile acestora au crescut de 3-4 ori într-un an şi producţia a fost limitată. Marile emoţii abia acum urmează.

     

    Urmează un an al incertitudinilor. Acum avem emoţii din cauza crizei îngrăşămintelor, dar o parte din noi (fermierii – n.red.) ne-am asigurat necesarul de îngrăşăminte pentru anul acesta. Problemele sunt pentru partea care nu şi-a achiziţionat dinainte şi sunt semne în piaţă că ar putea exista o penurie a îngrăşămintelor în prima parte a anului”, spune Dragoş Telehuz, preşedinte al Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Ialomiţa, o asociaţie cu 250 de ferme care lucrează de la 5 hectare la peste 4.000 de hectare. Nina Gheorghiţă, acţionar al Triagroexim, companie care cultivă circa 600 de cereale în judeţul Brăila, spune că în cadrul firmei sale preţurile la îngrăşămintele chimice sunt mai mari cu 300% faţă de anul precedent. În prezent, Telehuz spune că preţurile îngrăşămintelor sunt: circa 4.000 lei/tonă pentru azotat, circa 5.000 lei/tonă pentru uree şi peste 3.000 lei/tonă pentru complexe. „Am avut perioade în care preţul îngrăşămintelor era de 800 – 1.000 lei/tonă şi acum suntem la o medie de 4.000 lei/tonă (azotat, uree şi compuşi), au crescut de patru ori preţurile. (…) Văzând şi preţurile la energie, care au impact asupra producţiei, nu avem speranţe că aceste preţuri vor scădea”, a completat Alina Creţu, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România. Ea a adăugat că fermierii care se asociază şi negociază cantităţi mai mari, primesc reduceri de 10-20%, dar preţurile de bază sunt în jur de 4.000 lei/tonă, în medie. În plus, ea menţioneză că acum îngrăşămintele se plătesc cu bani lichizi şi nu se mai finanţează, din cauza creşterii preţului utilităţilor şi pentru că nu se ştie cum va fi anul agricol.  

    „Sunt fermieri care acum cumpără îngrăşăminte ecologice, pentru că sunt mai ieftine decât cele convenţionale. Cele ecologice pornesc de la 2.000 lei/tonă şi ajung la 3.200 lei/tonă”, a spus Vlad Popescu, CEO al Norofert (simbol bursier NRF), principalul producător român de îngrăşăminte organice, listat la Bursa de la Bucureşti. Antreprenorul afirmă că cererea, din punct de vedere cantitativ, pentru îngrăşămintele convenţionale produse de Norofert a crescut cu 60% în această perioadă de criză, mai ales că oprirea producţiei de către Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte din România, deci lipsa îngrăşămintelor trebuia să fie suplinită. „În plus, noi am ajustat preţurile doar în funcţie de inflaţie, pentru că nu folosim gaz şi nu ne-a impactat scumpirea sa”, a adăugat Popescu. Azomureş, cel mai mare consumator de gaze naturale din România, cu aproximativ 10% din consumul naţional, a oprit producţia fabricii din Târgu-Mureş în data de 12 decembrie 2021, motivând că nivelul ridicat al preţului solicitat de furnizori pentru materia primă principală, gazul metan, nu ne mai permite continuarea sustenabilă a activităţii. Compania producea 50% din din fertilizanţii necesari agriculturii româneşti, iar scăderea producţiei de îngrăşăminte ar putea creşte riscul reducerii producţiei de anului acesta cu până la 30%, ceea ce ar însemna o recoltă de cereale de circa 26 mil. tone, faţă de peste 34 mil. tone în 2020. Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii, a avut o reacţie rapidă atunci şi a spus că o echipă de specialişti lucreaze la identificarea unor soluţii viabile ce pot fi implementate imediat pentru a preveni scăderea producţiei agricole şi limitarea efectelor în evoluţia preţurilor produselor agricole primare din recolta anului 2022. Apoi, o lună mai târziu, pe 12 ianuarie 2022, el împreună cu Nicolae Ciucă, premierul României, şi Virgil Popescu, ministrul energiei, au avut o întâlnire cu reprezentanţii Azomureş, după care Chesnoiu a declarat că nivelul Executivului se lucrează la un pachet de măsuri de sprijin. Reprezentanţii Azomureş au spus atunci că vor relua producţia, dacă condiţiile pieţei o permit.

    „Deocamdată nu repornim producţia, dar pot apărea surprize de la o zi la alta. Atât timp cât activitatea economică e sustenabilă, noi producem. Altfel, deja avem o serie de pierderi asumate cu locurile de muncă, pentru că am păstrat şi plătim toţi angajaţii, ceea ce ne costă mai puţin decât dacă am produce”, au spus reprezentanţii Azomureş pentru Business Magazin. La finalul anului 2020, Azomureş, parte a grupului elveţian Ameropa, avea în România un număr mediu de 1.050 de salariaţi. Cazul Azomureş nu este unul izolat, ci sunt mai multe fabrici care au închis în Europa sau care au redus producţia, dar în prezent mai sunt cantităţi de îngrăşăminte care vin din fostele ţări sovietice şi din Bulgaria, acolo unde gazele sunt mai ieftine. „Acestea nu vor renunţa la avantajul pe care li-l dă piaţa acum, adică de a vinde scump”, a completat Dragoş Telehuz. „Acum, la îngrăşăminte, distribuitorii vând ce au descărcat în magazie. Înainte, îngrăşămintele se vindeau la un preţ de la Devnea (oraş din Bulgaria) şi negociam cu distribuitorul, iar apoi mergea să le aducă. Acum, nu se mai negociază nici pe distanţa Varna – Slobozia. Nu mai vând decât ce au în stoc, pentru că nu sunt siguri dacă mai găsesc marfă, pentru că e limitată producţia”, a explicat Telehuz. Alina Creţu compară situaţia din agrobusiness cu cea din domeniul imobiliar, când oferta este un singur apartament, foarte scump, de peste jumătate de milion de euro, dar care nu se vinde, chiar dacă există o cerere foarte mare în piaţă. „În plus, avem întârzieri la livrare, dar se vând foarte puţine îngrăşăminte în piaţă acum”, susţine aceasta.

    Cu cât au crescut însă preţurile de producţie la hectar pentru culturile de toamnă – grâu, orz, secară, rapiţă – din cauza creşterii preţurilor materiilor prime? „Costurile directe pentru producţia cerealelor din acest an sunt mai mari cu 1.000 de lei/hectar. Majoritatea fermelor, într-un an normal pot suporta acest şoc, însă nu şi dacă va fi un an prost”, a spus Dragoş Telehuz. În medie, în funcţie de cultură, sunt folosite 200 kg de îngrăşăminte la hectar, iar cu o tonă hrăneşti planta pe 5 hectare. „Suntem foarte îngrijoraţi de cum vor evolua lucrurile în acest an agricol”, a completat Alina Creţu. Telehuz a menţionat că dacă grâul şi porumbul scad sub 800-850 de lei/tonă, fermierii vor avea probleme în acest an agricol. Cezar Gheorghe, analistul expert în comerţul cu cereale al Clubului Fermierilor Români, spune că preţul mărfurilor este atractiv în prezent, adugând că fermierii care vor şti să-şi facă treaba vor obţine profit, în pofida costurilor mai mari cu producţia. „Dacă fermierul administrează cu parcimonie îngrăşămintele, nu va avea producţia dorită, deci nici profitul dorit”, a afirmat Cezar Gheorghe. El a completat că în ceea ce priveşte preţul grâului în 2022, vom vorbi de un vâf în al doilea trimestru al acesui an, iar apoi va fi o temperare a pre]urilor în T3 şi T4. Mai mult, el a spus că după 15-20 februarie 2022 va slăbi presiunea şantajului rusesc asupra gazului şi, implicit, asupra preţului său şi vom asista la o diminuare uşoară a preţului îngrăşămintelor, deoarece China în continuare are interdicţie la export, iar Rusia are taxe mari pentru export la azotoase şi complexe. De asemenea, Vlad Popescu crede că preţurile îngrăşămintelor vor scădea, dar nu mult.

    O altă întrebare este cum influenţează criza îngrăşămintelor suprafeţele însămânţate în primăvară cu porumb şi floarea-soarelui? „Suprafeţele cultivate cu cereale în acest an nu vor scădea din cauza creşterii preţurilor îngrăşămintelor, pentru că fermierul este foarte optimist şi în fiecare primăvară şi toamnă seamănă. Producţia şi rezultatele pe care le vom obţine în schimb, însă, vor fi afectate de reducerea cantităţii de îngrăşăminte la hectar, pentru că din cauza preţului mare, fermierii vor aplica dozele minime de îngrăşăminte, iar unii dintre ei nu au capacitatea să-şi cumpere deloc îngrăşămintele”, a spus Alina Creţu. Ea a spus că se aşteaptă la producţii de cereale mai mici decât în 2021, când România a atins nivelul record de 34 de milioane de tone, pentru că îngrăşămintele sunt hrană pentru plantă şi cu cât este mai puţin hrănită, cu atât produce mai puţin. „Însă, dacă se reduce producţia la hectar, este posibil să vedem o nouă creştere a preţurilor la produsele agricole de bază pentru că fermierul trebuie să îşi acopere cheltuiala cu producţia făcută pe hectar”, a mai spus ea. Adrian Chesnoiu, ministrul agriculturii, a declarat recent că a prevăzut sume importante pentru aplicarea unor măsuri complementare, astfel încât fermierii să fie cât mai puţin afectaţi de creşterile de preţuri la energie şi gaze naturale şi să poată continua să producă suficient pentru piaţa internă.

    Alina Creţu, preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România:„Am avut perioade în care preţul îngrăşămintelor era de 800 – 1.000 lei/tonă şi acum suntem la o medie de 4.000 lei/tonă (azotat, uree şi compuşi), au crescut de patru ori preţurile. (…) Văzând şi preţurile la energie, care au impact asupra producţiei, nu avem speranţe că aceste preţuri vor scădea.”

     

    Dragoş Telehuz, preşedinte, Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice: „Urmează un an al incertitudinilor. Acum avem emoţii din cauza crizei îngrăşămintelor, dar o parte din noi (fermierii – n.red.) ne-am asigurat necesarul de îngrăşăminte pentru anul acesta. Problemele sunt pentru partea care nu şi-a achiziţionat dinainte şi sunt semne în piaţă că ar putea exista o penurie a îngrăşămintelor în prima parte a anului.”

     

    Vlad Popescu, CEO al Norofert (simbol bursier NRF), principalul producător român de îngrăşăminte organice: „Sunt fermieri care acum cumpără îngrăşăminte ecologice, pentru că sunt mai ieftine decât cele convenţionale. Cele ecologice pornesc de la 2.000 lei/tonă şi ajung la 3.200 lei/tonă.”

     

  • Consiliul Concurenţei: Numărul racordărilor la reţelele de energie electrică şi gaze naturale nu a crescut, deşi legislaţia a fost modificată pentru a stimula acest proces

    Numărul racordărilor consumatorilor casnici la sistemele de distribuţie a gazelor naturale şi la reţelele de distribuţie a energiei electrice nu a crescut, deşi legislaţia în domeniu a fost modificată tocmai pentru a stimula acest proces, arată o analiză a Consiliului Concurenţei.

    “Creşterea numărului de racordări ar conduce la expansiunea pieţelor de furnizare a energiei electrice şi a gazelor naturale către consumatorii casnici şi, implicit, la creşterea portofoliului furnizorilor existenţi şi la apariţia de noi furnizori pe piaţă”, explică reprezentanţii Consiliului Concurenţei.

    Potrivit informaţiilor deţinute de autoritatea de concurenţă, deşi numărul de cereri de racordare la reţelele de distribuţie depuse de clienţii casnici a crescut, nu s-a înregistrat şi o majorare a lucrărilor de racordare, deci a locurilor de consum casnic.

    Astfel, în cazul energiei electrice, în timp ce numărul cererilor de racordare primite de operatorii de distribuţie, în S1/ 2021, din partea clienţilor casnici a crescut cu 31% faţă de S1/2020, numărul locurilor de consum a crescut cu doar 1,4%.

    În cazul gazelor naturale, numărul cererilor de racordare transmise de clienţii casnici a crescut cu circa 170% în S1/2021 comparativ cu S1/ 2020, în timp ce numărul locurilor de consum a crescut cu doar 3,6%.

    Cadrul legislativ primar privind procesul de racordare la reţelele/sistemele de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale a suferit modificări importante în a doua parte a anului 2020. Astfel, operatorul de distribuţie de energie electrică sau de gaze naturale avea obligaţia de a racorda la reţea toţi solicitanţii clienţi finali casnici, în termen de 90 de zile de la data obţinerii autorizaţiei de construire, cu recuperarea costurilor racordării într-o perioadă de 5 ani. Aceste modificări au fot urmate de adaptarea de către ANRE a legislaţiei secundare, în T1/2021.

    În acest context, la solicitarea Parlamentului României, autoritatea de concurenţă a demarat o analiză privind activitatea de racordare a clienţilor casnici la sistemele de distribuţie a gazelor naturale şi la reţelele de distribuţie a energiei electrice.

    “În cadrul acestor proceduri, Consiliul Concurenţei a analizat modificările aduse cadrului normativ şi a solicitat operatorilor de distribuţie date şi informaţii cu privire la procesul de racordare, purtând şi discuţii cu unii dintre aceşti operatori. De asemenea, autoritatea de concurenţă a transmis opiniile sale pe marginea anumitor proiecte de acte normative de reglementare primară şi secundară”, spun reprezentanţii Consiliului Concurenţei.

    În urma analizei, a rezultat că în situaţia în care legislaţia ar permite autorităţilor publice locale să finanţeze în întregime procesul de dezvoltare a reţelelor/sistemelor de distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale, s-ar putea impulsiona activitatea de racordare.

    Ca urmare, Consiliul Concurenţei recomandă adaptarea legislaţiei astfel încât să permită autorităţilor locale finanţarea în întregime a lucrărilor de dezvoltarea a reţelelor, finanţarea putând fi asigurată în acest caz din resursele locale sau prin accesarea de fonduri naţionale şi/sau comunitare de investiţii.

    De asemenea, autoritatea de concurenţă apreciază că realizarea lucrărilor de racordare nu trebuie să aibă la bază doar principiul eficienţei economice, ci acesta trebuie coroborat cu alte criterii, cum ar fi o durată clară până la racordare. În acest fel s-ar oferi o certitudine în ceea ce priveşte durata maximă de timp pentru extinderea reţelelor/sistemelor de distribuţie, inclusiv pentru investiţiile cu un grad redus de eficienţă.

  • Plafonarea preţurilor la energie nu opreşte inflaţia: după scăderea din noiembrie, inflaţia a reluat creşterea în decembrie

    ♦ Inflaţia a ajuns la 8,2% an/an în decembrie 2021, după o creştere a preţurilor la gaze naturale de 52% şi la energie electrică de 15%.

    Indicele de preţuri a ajuns la 8,2% la finalul lui 2021, prin comparaţie cu decembrie 2020, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Inflaţia a scăzut în noiembrie ca urmare a intrării în vigoare a legii de plafonare şi compensare a preţurilor la energie, o premieră în raportările INS ca indicatorul preţurilor de consum să fie influenţat de decizii administrative. În ciuda faptului că actul este încă în vigoare şi s-a ţinut cont de acesta în calculul INS, aşa cum scrie în metodologia publicată, în decembrie inflaţia  a crescut.

    „Ne aşteptam ca vineri INS să dea o inflaţie în scădere, în condiţiile în care după intrarea în vigoarea a legii privind plafonarea şi compensarea în materie de produse energetice am văzut că s-a produs o scădere a preţurilor. Iată că acum vedem că inflaţia este de 8,19 în decembrie 2021 faţă de decembrie 2020“, a spus Adrian Vasilescu de la Banca Naţională a României (BNR).

  • ANRE a început controale la furnizorii de gaze şi energie electrică pentru a verifica dacă facturile conţin toate informaţiile necesare şi dacă reclamaţiile venite de la clienţi sunt soluţionate

    Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a început o serie de controale la principalii furnizori de energie electrică şi gaze naturale pentru a verifica dacă facturile emise de aceştia conţin informaţiile necesare, dacă răspund la reclamaţiile depuse de consumatori şi dacă plătesc compensaţiile aferente în cazul depăşirii termenului.

    Furnizorii de energie electrică verificaţi sunt Electrica Furnizare, EON Energie România, Hidroelectrica, ENEL Energie, ENEL Energia Muntenia, CEZ Vânzare şi TINMAR Energy. Furnizorii de gaze naturale verificaţi sunt ENGIE România, EON Energie România, ENEL Energie, ENEL Energie Muntenia, Premier Energy, Energia Gas&Power, GAZ Vest.

    Controalele vizează:

    -respectarea obligaţiei privind emiterea de facturi care să cuprindă informaţii corecte, transparente, clare şi complete referitoare la plafonarea preţului final al energiei electrice şi al gazelor naturale precum şi consumul facturat aferent perioadei de acordare a compensaţiei;

    -respectarea obligaţiei de transmitere, în termenul legal, a răspunsului la reclamaţiile consumatorilor referitoare la facturi şi plata compensaţiilor aferente în cazul depăşirii termenului;

    -respectarea obligaţiei de emitere a facturii cu decontul final de lichidare în cazul schimbării furnizorului şi transmiterea acesteia clientului final în termenul legal;

    ANRE spune că în cazul în care clientul are neclarităţi privind facturarea energiei electrice şi a gazelor naturale trebuie să se adreseze furnizorului care a emis factura în discuţie pentru clarificări, acesta având obligaţia transmiterii unei explicaţii clare şi uşor de înţeles a modului în care este calculată valoarea facturii, în special în cazul în care aceasta nu este bazată pe consumul real.

    În măsura în care consumatorul apreciază că prin răspunsul formulat nu au fost aduse clarificările necesare, el are posibilitatea să se adreseze ANRE sau altor instituţii care au atribuţii în acest sens, chiar şi instanţei de judecată.

    În cazul clientului casnic, dacă în urma regularizării suma plătită de acesta în plus este mai mare de 100 lei, atunci furnizorul este obligat să restituie suma plătită de către client în termen de 5 zile de la data emiterii facturii de regularizare. Sumele sub această valoare vor fi compensate în contul facturilor următoare.

    ANRE recomandă clienţilor :

    • să încheie o convenţie de consum cu furnizorul de energie electrică/gaze naturale;
    • să verifice dacă facturarea s-a efectuat potrivit indexului transmis
    • să verifice în contract perioada în care trebuie transmis furnizorului indexul şi să beneficieze de mecanismul autocitirii pentru a evita facturarea unui consum estimat şi ulterior regularizarea acestuia;
    • să nu ignore notificările transmise de furnizorul de energie privind modificarea condiţiilor contractuale, în special modificarea preţurilor/tarifelor. Dacă aceste modificări nu respectă condiţiile prevăzute în contract (preţ fix pe o anumită perioada de timp), clientul final are dreptul să sesizeze ANRE sau alte instituţii care au atribuţii în acest sens, chiar şi instanţa de judecată.

  • Criza gazelor naturale aruncă firmele germane de utilităţi într-o goană după cash

    Companiile europene de energie se grăbesc să obţină fonduri de miliarde de euro, semn al presiunilor financiare la care sunt supuse în contextul majorării dramatice a preţurilor gazelor naturale şi energiei în această iarnă, notează The Wall Street Journal.

    Uniper SE, una dintre cele mai mari companii de energiei ale continentului, a contractat linii de credit pentru 10 miliarde de euro, recurcând şi la o facilitate de credit existentă de 1,8 miliarde de euro.

     

  • Undă verde pentru cel mai amplu proiect energetic al României. Romgaz are acordul acţionarilor pentru achiziţia a 50% din Exxon pentru 1 mld. dolari

    Acţionarii Romgaz (simbol bursier SNG), producător şi furnizor român de gaze naturale la care statul român are controlul majoritar, au aprobat vineri, 10 decembrie, tranzacţia de achiziţie a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, care deţine 50% din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun Zona de Apă Adâncă.

    Totodată, a fost aprobată încheierea contractului de vânzare-cumpărare care urmează a fi încheiat de Romgaz în calitate de cumpărător, cu ExxonMobil Exploration and Production Romania Holdings Limited, ExxonMobil Exploration and Production Romania (Domino) Limited, ExxonMobil Exploration and Production Romania (Pelican South) Limited, ExxonMobil Exploration and Production Romania (Califar) Limited şi ExxonMobil Exploration and Production Romania (Nard) Limited, în calitate de vânzători.

    Aprobarea acţionarilor a venit la a doua convocare, întrucât la prima convocare, cea din 9 decembrie, nu au fost îndeplinite cerinţele de cvorum de prezenţă. Acest lucru înseamnă că Ministerul Energiei, acţionar cu 70% din capitalul social al Romgaz, nu a fost prezent la prima întrunire a acţionarilor.

    Compania este aşteptată să plătească 1,06 mld. dolari pentru ExxonMobil Exploration and Production Romania, sumă ce ar putea fi ajustată cu 10 mil. dolari.

    Romgaz a anunţat la finele lunii octombrie că a finalizat negocierile cu americanii de la Exxon pentru preluarea participaţiei de 50% din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, devenind astfel partener cu OMV Petrom în cel mai mare proiect energetic offshore local.

    ExxonMobil, alături de OMV Petrom, compania care deţine restul acţiunilor din Neptun Deep, au investit deja 1,5 miliarde de dolari în faza de explorare.

    Pe de altă parte, acţionarii au aprobat contractarea unui împrumut de 325 mil. euro de la una sau mai multe bănci pentru finanţarea unei părţi din preţul tranzacţiei.

    Romgaz are 14,3 mld. lei capitalizare, în contextul în care acţiunile SNG înregistrează o creştere de 31,5% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 551,3 mil. lei, arată datele BVB.

    Compania de stat a încheiat primele nouă luni din 2021 cu un profit net de 1,16 mld. lei, în creştere cu 23% faţă de aceeaşi perioadă din 2020, la afaceri de 3,5 mld. lei, plus 20%, potrivit datelor din raportul trimestrial.

    Pe baza datelor financiare la nouă luni şi în contextul majorării semnificative a veniturilor din valorificarea gazului achiziţionat de pe piaţa internă pentru revânzare (304,1 milioane lei faţă de 12,3 milioane lei în nouă luni din 2020), ca urmare a cererii mai mari de gaze faţă de capacitatea de producţie, ZF estimează rezultate record pentru Romgaz în 2021.

    Astfel, producătorul şi furnizorul de gaze naturale ar putea încheia 2021 cu venituri record, respectiv 6-6,5 mld. lei, şi un profit net de 1,5-1,7 mld. lei. Spre comparaţie, în 2020, Romgaz a raportat o cifră de afaceri de 4,4 miliarde de lei, în scădere cu 20% faţă de 2019, conform datelor din raportul financiar.

     

  • Transgaz a semnat joi un contract de credit în valoare de 220 milioane lei cu BCR, cu o durată de 12 ani, pentru finanţarea unor investiţii în reţeaua de transport de gaze naturale din nord-estul României

    Transportatorul naţional de gaze naturale Transgaz a semnat joi un contract de credit în valoare de 220 milioane lei cu BCR, cu o durată de 12 ani.

    Fondurile vor acoperi finanţarea şi refinanţarea o investiţie derulată de Transgaz în nord-estul României în scopul îmbunătăţirii aprovizionării cu gaze naturale a zonei precum şi a asigurării capacităţilor de transport spre/dinspre Republica Moldova, se arată într-un anunţ publicat la BVB.

    Transgaz (simbol bursier TGN) vehiculează 90% din gazele naturale consumate în România.

    La finele primelor nouă luni compania a raportat  un profit net de 112 milioane lei, în scădere cu 45%, şi venituri din activitatea de exploatare în valoare de 954 milioane lei, cu 5% mai mici decât în perioada similar din 2020.

    Transgaz este controlată în proporţie de 58,5% de statul român, prjn Secretariatul General al Guvernului, în timp ce restul capitalului social este deţinut de alţi investitori la bursă.

     

     

     

  • Confort made in Ro: Olanda, cel mai mare producător de gaze din UE, are 85% din case încălzite cu gaz, Ungaria, ţară lipsită de resurse, are 58%, dar România a rămas cu o treime

    ♦ Media la nivelul UE privind ponderea gazelor naturale în încălzirea locuinţelor este de 38%, dar România, al doilea mare producător de gaz al blocului, „reuşită“ să fie sub acest standard de confort, cu doar o treime dintre locuinţele contectate la reţeaua de gaze naturale.

    Potrivit celor mai recente date privind modul în care se încălzesc locuinţele la nivel european, statistic pentru 2019 arată că 38% dintre consumatorii utilizează gazul natural.

    Liderul de necontestat în ceea ce priveşte conectarea consumatorilor la reţeaua de gaze este Olanda, acolo unde 85% dintre locuinţe se încălzesc cu această resursă. Olanda este de atfel şi cel mai mare producător de gaze la nivelul UE, ţara făcând deja paşi semnificativi pentru tranzitarea sistemului de gaze spre zona de hidrogen, mai ales în contextul obiectivelor de mediu asumate de UE pe termen lung.

    Italia este o altă economie dezvoltată unde gazul ocupă cel mai important loc în ceea ce priveşte încălzirea locuinţelor, 60% dintre consumatorii casnici fiind conectaţi la reţeaua de distribuţie. Ungaria, ţară complet lipseşte de rezervă de gaze, dependentă de importuri, a reuşit şi ea conectează mai bine de jumătate din consumatorii săi la reţeaua de gaze, astfel că la nivelul anului 2019 ponderea celor care-şi asigură confortul termic astfel era de 58 % din total.

    România, al doilea mare producător de gaze de la nivelul UE, este însă dependent de lemne pentru căldură, numai o treime dintre locuinţe fiind racordate la sistemul de distribuţie a gazului natural.

    Cifrele din statisticile europene sunt oglindite şi în strategiile ener­getice naţionale. Potrivit statisticilor disponibile, aşa cum sunt ele incluse în proiectul de Strategie Energetică 2020-2030, cu persectiva anului 2050, România are un total de 8,5 milioane de locuinţe, din care sunt locuite efectiv 7,5 milioane.

    „O treime din locuinţele României (aproape 2,5 mil.) Se încălzesc direct cu gaz natural, folosind central de apartament, dar şi sobe cu randament extrem de scăzut (cel puţin 250.000 de locuinţe). Aproximativ 3,5 mil. locuinţe (marea majoritate în mediul rural) folosesc combustibil solid – majoritate lemne, dar şi cărbune -, as în sobe cu randament foarte scăzut. Restul locuinţelor sunt încălzite cu combustibili lichizi (păcură, motorină sau GPL) sau energie electrică. Peste jumătate dintre locuinţe din România sunt încălzite parţial în timpul iernii “, mai arată Strategia Energetică a României.

  • Ţara noastră se îndreaptă către o perioadă incredibil de grea, în care majoritate românilor vor avea de suferit

    Factura finală de gaze a unui apartament din Bucureşti va fi la început de toamnă cu 80% mai mare faţă de cea de anul trecut, iar cea la energie cu 20% mai mare. Fără nicio altă introducere necesară, România se îndreaptă, cu motorul economiei turate la maximum, spre cea mai scumpă iarăşi din istoria sa. Şi, ca de fiecare dată, este luată prin surprindere, în ciuda tuturor avertismentelor din ultima jumătate de an.

    Una dintre ofertele pentru gaze naturale promovate de ENGIE România, cel mai mare distribuitor local de gaze naturale, pentru luna aceasta, ENGIE Gas 4U, indică un preţ de 0,169 lei / kWh, într-un abonament cu o valabilitate de 12 luni, pentru care se aplică un discount de preţ de 20% pentru primele trei luni. La final, preţul cu toate taxele incluse şi cu acest discount, ar fi de 0,211 lei pe kWh. O casă de 60 de metri pătraţi consumă lunar circa 600 kWh, aşa că sunt atât de multe de reducere oferite, încheierea unui contract nou cu acest abonament s-ar traduce într-o factură lunară de circa 127 de lei, cel puţin pentru primele trei luni de abonament . Problemă? În iulie, anul trecut, pentru acelaşi abonament, preţ final, cu un discount de 10% la acel moment pentru primele şase luni, era de 0,115 lei pe kWh, iar factura de 70 de lei pe lună. Astfel,
    Dintr-un foc.

    La E.ON, rivalii ENGIE care gestionează reţeaua de distribuţie a gazului natural şi a energiei electrice din nordul României, lucrurile stau la fel, preţul gazului pur pe unul dintre abonamentele promovate de E.ON, E.ON Promo gas, crescând într- un singur an de la 0,079 lei pe kWh la 0,145 lei pe kWh. La aceasta se adaugă alte taxe, accize sau TVA, controlate de stat român.

    Pe zona de energie electrică, factura finală din toamna acestui an ar putea creşte cu 20%. De exemplu, energie pură pe abonamentul Enel Fix Online Salut este acum la 0,32 lei pe kWh, în timp ce anul trecut oferta pe 12 luni se încheie la 0,23 lei pe kWh. Cum energia este despre jumătate din factura finală, rezultat că un consumator rezidenţial clasic, care a trecut totuşi în sectorul consurenţial, va scoate cu 20% mai mult pentru aceeaşi energie consumată.

    Estimările de mai sus sunt calcule ale Business Magazin, făcute pe baza datelor publice, prezente în ofertele furnizorilor de utilităţi. Procentele pot varia în funcţie de abonamentele alese şi deci de clauzele contractuale specifice fiecărui abonament.

    Ce se află totuşi în spatele acestor scumpiri istorice?

    De la 18 euro pe MWh în primul trimestru al anului, contractele pe gaze pentru ultimul trimestru din 2021 se încheie la peste 47 de euro pe MWh, specialiştii internaţionali avertizând deja că Europa se îndreaptă spre o criză de alimentare în sezonul rece. Iarna lungă şi primăvara neobişnuit de rece de anul acesta reprezintă un factor pentru scumpirea masivă. Pe de altă parte, redresarea economică peste aşteptări a creat o cerere care a depăşit prognozele iniţiale. Prin urmare, nici depozitele de înmagazinare nu s-au mai umplut pe perioada verii, aşa cum se întâmplă de obicei. În acelaşi timp, fluxul de GNL (gaz natural lichefiat) către Europa a scăzut, Asia punând pe masă oferte mai bune.

    Preţurile gazelor naturale din Olanda, de referinţă în nord-vestul Europei, au crescut cu 80% în ultimele trei luni, până la maxime istorice, în timp ce gazul natural lichefiat (LNG) din Asia este la cel mai mare nivel din ultimii opt ani, arată datele Reuters. Depozitele europene de gaze sunt în prezent pline în proporţie de 50% până la 60%, comparativ cu 80% vara trecută, spun analiştii.

    În România lucrurile nu stau bine

    „Cifra de afaceri din activitatea de înmagazinare a înregistrat o diminuare de 27,1 mil. lei, ca urmare a rezervării unei capacităţi de înmagazinare mai mici în ciclul de înmagazinare 2021-2022 faţă de ciclul de înmagazinare anterior. În semestrul I 2021 clienţii filialei Depogaz au extras din depozite 1.420,7 mil. mc (semestrul I 2020: 923,9 mil. mc), însă au injectat doar 559 mil. mc (semestrul I 2020: 571 mil. mc), rezultând o diminuare a gazelor în depozite de 861,7 mil. mc (semestrul I 2020: 352,9 mil. mc)“, se arată în raportul de pe primul semestru al anului publicat recent de Romgaz. Mai mult, România apare în statisticile Gazprom, cel mai mare furnizor extern de gaz al UE, cu o creştere a cantităţilor importate de 318,3% în perioada ianuarie-iulie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe plan local, creşterea accelerată a importurilor de gaze, care au sărit iar de nivelul de 20% din consumul naţional, se suprapune peste o scădere a producţiei interne şi o creştere a cererii cu 8%.

    „Cererea de energie şi gaze şi-a revenit mult mai repede decât ne aşteptam”, spune Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, membru în boardul Complexului Energetic Oltenia, companie care asigură 20% din producţia de energie a României.

    Mai mult, orientarea spre verde a întregului bloc european nu face decât să sporească în continuare cererea de gaze, spre satisfacţia Gazprom.

    „Dacă nu vrem să avem nota de plată prelungită la nesfârşit, trebuie să luăm aceste măsuri de ieşire din cărbuni”, continuă Lăcrămioara-Diaconu Pinţea.

    Pe zona de energie electrică, evoluţia preţurilor de la începutul anului indică acelaşi lucru: ne îndreptăm spre cea mai scumpă iarnă energetică din istoria României.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Ţara noastră se îndreaptă către o perioadă incredibil de grea, în care majoritate românilor vor avea de suferit. Aşa ceva nu a mai existat în istoria României

    Factura finală de gaze a unui apartament din Bucureşti va fi la început de toamnă cu 80% mai mare faţă de cea de anul trecut, iar cea la energie cu 20% mai mare. Fără nicio altă introducere necesară, România se îndreaptă, cu motorul economiei turate la maximum, spre cea mai scumpă iarăşi din istoria sa. Şi, ca de fiecare dată, este luată prin surprindere, în ciuda tuturor avertismentelor din ultima jumătate de an.

    Una dintre ofertele pentru gaze naturale promovate de ENGIE România, cel mai mare distribuitor local de gaze naturale, pentru luna aceasta, ENGIE Gas 4U, indică un preţ de 0,169 lei / kWh, într-un abonament cu o valabilitate de 12 luni, pentru care se aplică un discount de preţ de 20% pentru primele trei luni. La final, preţul cu toate taxele incluse şi cu acest discount, ar fi de 0,211 lei pe kWh. O casă de 60 de metri pătraţi consumă lunar circa 600 kWh, aşa că sunt atât de multe de reducere oferite, încheierea unui contract nou cu acest abonament s-ar traduce într-o factură lunară de circa 127 de lei, cel puţin pentru primele trei luni de abonament . Problemă? În iulie, anul trecut, pentru acelaşi abonament, preţ final, cu un discount de 10% la acel moment pentru primele şase luni, era de 0,115 lei pe kWh, iar factura de 70 de lei pe lună. Astfel,
    Dintr-un foc.

    La E.ON, rivalii ENGIE care gestionează reţeaua de distribuţie a gazului natural şi a energiei electrice din nordul României, lucrurile stau la fel, preţul gazului pur pe unul dintre abonamentele promovate de E.ON, E.ON Promo gas, crescând într- un singur an de la 0,079 lei pe kWh la 0,145 lei pe kWh. La aceasta se adaugă alte taxe, accize sau TVA, controlate de stat român.

    Pe zona de energie electrică, factura finală din toamna acestui an ar putea creşte cu 20%. De exemplu, energie pură pe abonamentul Enel Fix Online Salut este acum la 0,32 lei pe kWh, în timp ce anul trecut oferta pe 12 luni se încheie la 0,23 lei pe kWh. Cum energia este despre jumătate din factura finală, rezultat că un consumator rezidenţial clasic, care a trecut totuşi în sectorul consurenţial, va scoate cu 20% mai mult pentru aceeaşi energie consumată.

    Estimările de mai sus sunt calcule ale Business Magazin, făcute pe baza datelor publice, prezente în ofertele furnizorilor de utilităţi. Procentele pot varia în funcţie de abonamentele alese şi deci de clauzele contractuale specifice fiecărui abonament.

    Ce se află totuşi în spatele acestor scumpiri istorice?

    De la 18 euro pe MWh în primul trimestru al anului, contractele pe gaze pentru ultimul trimestru din 2021 se încheie la peste 47 de euro pe MWh, specialiştii internaţionali avertizând deja că Europa se îndreaptă spre o criză de alimentare în sezonul rece. Iarna lungă şi primăvara neobişnuit de rece de anul acesta reprezintă un factor pentru scumpirea masivă. Pe de altă parte, redresarea economică peste aşteptări a creat o cerere care a depăşit prognozele iniţiale. Prin urmare, nici depozitele de înmagazinare nu s-au mai umplut pe perioada verii, aşa cum se întâmplă de obicei. În acelaşi timp, fluxul de GNL (gaz natural lichefiat) către Europa a scăzut, Asia punând pe masă oferte mai bune.

    Preţurile gazelor naturale din Olanda, de referinţă în nord-vestul Europei, au crescut cu 80% în ultimele trei luni, până la maxime istorice, în timp ce gazul natural lichefiat (LNG) din Asia este la cel mai mare nivel din ultimii opt ani, arată datele Reuters. Depozitele europene de gaze sunt în prezent pline în proporţie de 50% până la 60%, comparativ cu 80% vara trecută, spun analiştii.

    În România lucrurile nu stau bine

    „Cifra de afaceri din activitatea de înmagazinare a înregistrat o diminuare de 27,1 mil. lei, ca urmare a rezervării unei capacităţi de înmagazinare mai mici în ciclul de înmagazinare 2021-2022 faţă de ciclul de înmagazinare anterior. În semestrul I 2021 clienţii filialei Depogaz au extras din depozite 1.420,7 mil. mc (semestrul I 2020: 923,9 mil. mc), însă au injectat doar 559 mil. mc (semestrul I 2020: 571 mil. mc), rezultând o diminuare a gazelor în depozite de 861,7 mil. mc (semestrul I 2020: 352,9 mil. mc)“, se arată în raportul de pe primul semestru al anului publicat recent de Romgaz. Mai mult, România apare în statisticile Gazprom, cel mai mare furnizor extern de gaz al UE, cu o creştere a cantităţilor importate de 318,3% în perioada ianuarie-iulie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe plan local, creşterea accelerată a importurilor de gaze, care au sărit iar de nivelul de 20% din consumul naţional, se suprapune peste o scădere a producţiei interne şi o creştere a cererii cu 8%.

    „Cererea de energie şi gaze şi-a revenit mult mai repede decât ne aşteptam”, spune Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, membru în boardul Complexului Energetic Oltenia, companie care asigură 20% din producţia de energie a României.

    Mai mult, orientarea spre verde a întregului bloc european nu face decât să sporească în continuare cererea de gaze, spre satisfacţia Gazprom.

    „Dacă nu vrem să avem nota de plată prelungită la nesfârşit, trebuie să luăm aceste măsuri de ieşire din cărbuni”, continuă Lăcrămioara-Diaconu Pinţea.

    Pe zona de energie electrică, evoluţia preţurilor de la începutul anului indică acelaşi lucru: ne îndreptăm spre cea mai scumpă iarnă energetică din istoria României.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL