BusinessMagazin

Tag: Galati

  • SECETĂ de primăvară în judeţul Galaţi. FĂRĂ PLOAIE, agricultura nu merge, se plâng fermierii. Ce fac autorităţile

    În judeţul Galaţi, cele mai afectate sunt culturile de grâu, sfeclă de zahăr, orz şi porumb, plante aflate în plină vegetaţie şi care au nevoie de multă APĂ.

    Ionuţ Păiş, unul dintre fermierii care se luptă cu efectele secetei a cultivat 350 de hectare cu porumb, grâu, floarea soarelui şi legume, iar pentru a salva culturile, agricultorul gălăţean irigă cu motopompele, desi costurile se ridică la 2.000 de lei pe zi.

    „Solul este foarte crăpat. Plantele se dezvoltă greu, dacă nu au umiditate. Aici avem floarea soarelui semănată mai târziu şi, după cum vedeţi, este într-un stadiu micuţ. În mod normal, floarea soarelui ar trebuie să fie mare, peste glezne. Dacă nu plouă, trebuie irigată neapărat. Ne confruntăm cu o secetă destul de mare.

    Culturile au nevoie foarte urgent de apă, în special grâul, porumbul, floarea soarelui, legumele. Ne chinuim cu mari eforturi să irigăm. Reuşim să irigăm 50 la sută din suprafaţă cu fel şi fel de improvizaţii, cu motopompe. Infrastructura din zona noastră este deteriorată, nu am reuşit să accesăm PROIECTE EUROPENE ca să modernizăm sistemul de irigaţii. În lipsa ploilor, plantele se usucă, producţiile sunt la jumătate, fără ploaie, agricultura nu merge”, explică fermierul Ionuţ Păiş.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • CNIPMMR: În Galaţi sunt aproape 800 de IMM-uri care gravitează în jurul Sidex-ului

    „În urma anunţului ArcelorMittal că ar renunţa la unitatea din Galaţi (fostul Sidex), ar trebui să aibă emoţii toţi cei care conduc economia ţării, pentru că numai pe platforma industrială de aici sunt aproape 800 de IMM-uri care gravitează în jurul combinatului siderurgic, la care se adaugă cele câteva mii din toată ţara care fac afaceri cu Sidexul”, a spus Marian Filimon – preşedintele filialei CNIPMMR Galaţi.

    „Important este cine va cumpăra combinatul, pe mâna cui intră – s-ar putea să fie cineva din Est care a mai făcut nişte nenorociri în ţara asta. Efectele acestui cutremur economic sunt inimaginabile, şi mă îndoiesc că se responsabilizează cineva. Sau, poate, în laboratoarele guvernamentale se lucrează la soluţii pentru problema asta şi nu ştim noi”, a mai spus liderul patronal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cod galben de vânt puternic pentru opt judeţe

    Sub cod galben de vânt puternic se află, până la ora 16.30, judeţele Vaslui, Bacău, Vrancea, Neamţ, Galaţi şi Iaşi, unde vântul va avea intensificări de 55 – 60 kilometri pe oră, iar izolat de 70 kilometri pe oră.

    Judeţul Caraş-Severin este sub cod galben de vânt puternic până la ora 15.00, în timp ce Sibiul până la ora 12.00. Intensificările vântului la rafală vor atinge şi depăşi viteze de 55-65 kilometri pe oră, iar în zona înaltă montană 70-90 kilometri pe oră.

  • Descoperire revoluţionară la Galaţi. Cercetătorii români au realizat parizerul complet sănătos

    Parizerul a fost premiat la Salonul Internaţional al Cercetării, Inovării şi Inventicii „Pro Invent 2018” de la Cluj-Napoca deoarece în compoziţa sa nu se mai găseşte azotitul de sodiu, un aditiv cancerigen utilizat în industria cărnii pentru fixarea culorii.

    Produsul cu care gălăţenii au atras atenţia generală este un parizer din carne de porc cu şrot de cătină, fără adaos de nitrit. Practic, profesorii gălăţeni au reuşit să scoată din compoziţia produsului din carne un aditiv considerat periculos pentru sănătate. Rezultatul a venit la capătul a 40 de ani de cercetare, spun reprezentanţii facultăţii gălăţene.

    ”Am eliminat unul dintre cei mai înjuraţi aditivi, azotitul de sodiu. Acel azotit dovedit a fi cancerigen, am reuşit să-l eliminăm din clasa de produse de carne. Poate produsul va avea rezultate în producţie. De 40 de ani, la facultate încercăm să obţinem acest rezultat, în timp am reuşit să diminuăm cantitatea de azotit rezidual în produsele de carne. Acest brevet de invenţie reprezintă o soluţie aplicabilă în industria românească”, a spus decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, Petru Alexe.

    Produsul bio fără coloranţi şi conservanţi are valabilitatea de cel mult 28 de zile. Acesta nu are un gust diferit, în comparaţie cu parizerul tradiţional, şi poate fi fabricat în toate unităţile existente fără a fi nevoie de investiţii suplimentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Codul portocaliu pe Dunăre, extins până în aprilie

    Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), de luni până în 6 aprilie ora 16.00 este cod galben de inundaţii pe tot sectorul românesc al Dunării, aval de S.H.E.N. Porţile de Fier, vizând judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, Constanţa şi Tulcea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un fenomen rar în ROMÂNIA. A nins cu zăpadă portocalie la Galaţi

    Gălăţenii dau vina pe poluare provocată de combinatul siderurgic, dar specialiştii spun că este vorba despre un fenomen foarte rar, provocat de un nor de praf saharian.

    Gălăţenii care au ieşit vineri din casă au observat că zăpada are o culoare ciudată. Cei mai mulţi cetăţeni dau vina pe combinatul siderurgic din Galaţi care a provocat de mai multe ori fenomene ciudate precum nori roşiatici sau zgomote misterioase.

    ”Eu cred că este ceva de la combinat. Zăpada de pe maşină are culoarea roşiatică, o nuanţă portocalie, seamănă cu resturile combinatului. Poate este ceva de la furnal, nu cred că este nisip din Africa, aşa cum vorbeau alţii”, a spus unul dintre gălăţenii aflaţi pe stradă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când expresia ”un munte de gunoaie” devine realitate: Pe Dunăre, la Galaţi, a apărut o ”insulă” formată din deşeuri

    Deşeurile vin din amonte de la localităţile de pe fluviu, dar şi de pe afluenţii Dunării, în special de pe Siret.
     
    Cele mai multe resturi s-au adunat în jurul punctului de trecere bac Galaţi, unde există un cot al Dunării. Reprezentanţii Gărzii de Mediu au inspectat zona şi i-au informat pe agenţii economici că au obligaţia de a curăţa luciul apei, în caz contrar putând fi sancţionaţi cu amenzi mari.
     
    ”Am transmis notificări către toţi operatorii care sunt pe malul Dunării şi vorbesc de cei cu pontoane, de cei de la Punctul Trecere Bac, toţi cei care au fost notificaţi pentru curăţarea gunoielor din zona respectivă, pentru fiecare zonă pe care o au în administrare.
     
    Le-am lăsat un termen de o săptămână pentru că nu este uşor să le iei de acolo, sunt destul de multe şi este destul de costisitor să le iei din apă, după care vom face o altă acţiune de control. După care vedem ce au făcut sau ce nu au făcut şi vom aplica sancţiuni dacă nu şi-au îndeplinit obligaţiile, sancţiuni sunt, conform OUG 195/2005 cu completările şi modificările ulterioare, de la 50.000 la 100.000 lei pentru operatorii economici”, a declarat şeful Gărzii de Mediu Galaţi, Marian Mocanu.
     

  • ArcelorMittal ar putea vinde COMBINATUL siderurgic din Galaţi. Mutarea gândită de liderul mondial în industria oţelului

    Potrivit presei internaţionale, ArcelorMittal intenţionează să vândă mai multe unităţi din Europa pentru a nu încălca regulile concurenţei şi cele privind monopolul. Aceasta în condiţiile în care, pe 15 martie, ArcelorMittal a depus o ofertă de cumpărare a celei mai mari oţelării din Europa, Ilva din Italia, într-o tranzacţie în valoare de 1,8 miliarde de euro. Autorităţile europene trebuie să stabilească dacă tranzacţia nu încalcă prevederile comunitare până pe 23 mai, iar ArcelorMittal s-a arătat dispusă să vândă mai multe unităţi de producţie.

    „Am înaintat Comisiei Europene o propunere privind un pachet de măsuri de compensare despre care sperăm că va satisface orice preocupare concurenţială legată de intenţia noastră de a achiziţiona combinatul Ilva. Înţelegem că acest pachet de măsuri va face obiectul testelor de piaţă. Sperăm într-o încheiere rapidă a acestei chestiuni”, au declarat reprezentanţii Grupului ArcelorMittal în presa străină.

    Pe lista cu unităţile scoase la vânzare s-ar putea află şi combinatul gălăţean, potrivit unor surse din cadrul unităţii. Informaţia nu este confirmată de conducerea ArcelorMittal Galaţi „ArcelorMittal Galaţi nu comentează pe baza zvonurilor evocate de către dumneavoastră”, se arată într-o scurtă informare venită de la combinat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ”Yellow Submarine“ sau unde duce febra shoppingului pentru marina militară

    Din tot ce a deşertat din sacul de Moş Crăciun al Apărării, ”capacităţile de luptă submarine“ au stârnit un haz oarecum îndreptăţit. Atât ideea în sine, cât şi faptul că un submarin ar fi lansat la apă din docurile unui şantier naval autohton.

    Într-o scăpare de sinceritate, până şi ministrului ”chestiunea“ i s-a părut ”puţin stranie“, după care tot dumnealui s-a plâns că a fost ”greşit înţeles“. Aşa că de la unul a mai adăugat şi submarinele vor fi trei.

    Dincolo de generozitatea verbală a ofertei, realitatea şi ”timingul“ arată diferit faţă de visurile submersibile ale capilor Apărării.

    În primul rând, dotarea cu submarine este obiectul unui program pe termen mediu şi lung. Anul 2018 este doar startul pentru noile achiziţii ale Forţelor Navale. Deocamdată, nu se ştie prea clar ce fel de tip de submarin va fi, pentru că abia acum se schiţează parametrii tehnici. Programul pentru capacităţile de luptă submarine trebuie aprobat de CSAT şi de Parlament. Că va fi o prioritate, că vor fi decizii rapide, este îndoielnic. Întâietate vor avea deciziile legate de corvete şi fregate. Inclusiv ministrul Fifor a sfârşit prin a explica aceste ”impedimente“. Aşa, la amănunte care nu sună nici politic, nici nu dau strălucitor electoral.

    Foarte recent, viceamiralul Alexandru Mărşu, comandantul Forţelor Navale Române, a expus limpede situaţia şi priorităţile pe categorii de dotări. ”La acest moment, avem ca forţe principale trei fregate, pe care dorim să le modernizăm astfel încât pentru proiecţia 2026 să avem trei fregate modernizate. Prin derularea programului major de achiziţie a corvetelor, vom avea patru corvete moderne şi două corvete modernizate. Din punctul de vedere al navelor fluviale, vom avea trei monitoare care în acest moment sunt în parcurs de remotorizare, astfel încât vom extinde durata de exploatare pentru următorii 10 – 15 ani, cel puţin. Şi cinci vedete blindate. Toate sunt în derularea acestui program, în acest moment“, a spus comandantul Forţelor Navale, adăugând: ”Proiecţia pe care o avem pe termen mediu şi lung este completarea submarinului actual cu un alt program de trei submarine de clasă medie, necesare pentru desfăşurarea acţiunilor în Marea Neagră, iar în privinţa navelor purtătoare de rachete, în acest moment, în urma modernizării vor rămâne în serviciu cu alt tip de armament reactiv şi cu alţi senzori“.

    ”Torpila“ lansată de ministrul apărării este că, fie ce o fi, corvetă, fregată, submarin, barcaz sau bărcuţă cu vâsle, dar mai ales submarin, va fi produs într-un şantier naval românesc. Că putem.

    ”Eu vă spun că este un proiect perfect realizabil şi putem face lucrul acesta într-un şantier naval românesc, aşa cum putem construi şi orice alt tip de navă“, a spus fără echivoc ministrul.

    Avem oţelul necesar, dar nu şi tehnologia pentru „first class“. România nu deţine tehnologia necesară pentru construcţia submarinelor first class, dar ArcelorMittal din Galaţi este capabil să producă oţelul necesar, a declarat, pentru Mediafax, Gelu Stan, directorul executiv al Asociaţiei Constructorilor de Nave din România (ANCONAV).

    ”În privinţa submarinelor first class vă confirm că nu avem tehnologia necesară, cei care sunt capabili pentru astfel de construcţii în domeniu sunt foarte puţini şi ţările unde se produc se numără pe degetele de la o singură mână, repectiv Germania, Marea Britanie, Federaţia Rusă, Statele Unite, Coreea de Sud şi China. Mai sunt alţi câţiva sateliţi, dar nu se încadrează la categoria de clasă şi dotări. Deşi nu ştim ce fel de submarine de clasă vrea să achiziţioneze statul român, totuşi ArcelorMittal din Galaţi este capabil să producă oţelul necesar, dar ponderea valorică a acestuia ca material este de până la 3% din valoarea produsului finit“, a spus directorul executiv al ANCONAV.

    Nici specialiştii necesari nu-i avem şi proiectul este realist dacă românii vor construi numai corpul submarinului.

    ”Nu avem specialiştii necesari, atât proiectul tehnic, cât şi cel de execuţie, know-how-ul aferent tehnologiei de execuţie trebuie cumpărate de la producătorii din statele enumerate mai sus. Menţionez că, în cazul cumpărării acestui proiect, inclusiv tehnologiile şi know-how-ul aferent, submarinele pot fi construite la unul din următoarele şantiere: DMHI, Şantierul Naval Constanţa, Vard Tulcea şi Şantierul Naval Damen Galaţi. Însă aportul valoric din total produs finit, pentru oricare din şantierele unde se construiesc submarinele, nu depăşeşte maximum 15-17%, deoarece restul sunt dotări, echipamente specifice, armament, care nu pot fi produse în România. Proiectul este realist dacă noi vom construi numai corpul submarinului şi eventual vom participa la montajul unor echipamente, dotări, sub supervizarea celui care are în licenţă proiectul, produsul“, a mai spus Gelu Stan.

    Şantierul naval Damen Galaţi este în silenzio stampa, dar…

    ”Cu regret vă informăm că nu dorim să comentăm acest subiect în nici un fel“, i-au spus corespondentului Mediafax reprezentanţii Şantierului Naval Damen Galaţi, întrebaţi despre posibilitatea construirii unui submarin în acest şantier.

  • Cod portocaliu de viscol pentru 19 judeţe. Ninsori însemnate şi vânt cu viteze peste 90 km/h

    Pentru Iaşi, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Tulcea şi zona joasă a judeţelor Neamţ şi Bacău avertizarea intră în vigoare joi, la ora 01.00, fiind valabilă până la ora 17.00.

    Meteorologii anunţă intensificări ale vântului cu viteze, în general, de 75…85 km/h şi temporar ninsoare viscolită.

    Miercuri, la ora 18.00, va intra în vigoare un alt cod portocaliu, valabil până joi la ora 20.00, pentru Munţii Banatului, Carpaţii Meridionali şi Carpaţii de Curbură. În aceste zone, viteza vântului la rafală va depăşi 80…90 km/h, iar pe creste se vor atinge 120 – 140 km/h, viscolind ninsoarea şi troienind zăpada, iar vizibilitatea va scădea sub 50 m.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info