BusinessMagazin

Tag: functionare

  • O antreprenoare din România a pornit o afacere cu numai 500 de lei, iar acum a ajuns la vânzări de 350.000 de lei. Care este reţeta succesului

    Mariana Dan, de profesie inginer, a înfiinţat florăria Casa SamSara din Cernavodă în 1996 pornind la drum cu 500 de lei. Câteva luni mai târziu a deschis şi un restaurant cu acelaşi nume, deşi nu avea experienţă în domeniu, ci doar absolvise Facultatea de ştiinţa şi ingineria alimentelor la Universitatea din Galaţi.
     
    „La început mediul de afaceri părea extrem de permisiv, nepretenţios şi mi-a dat posibilitatea să experimentez pe drum şi să pot susţine afacerea cu multă muncă”, spune fondatoarea Casa SamSara. Pentru numele businessului, antre­prenoarea s-a inspirat de la numele unui parfum franţuzesc. La Casa SamSara clienţii pot degusta vinuri din regiune, pot achiziţiona flori şi aranja­mente florale pentru cadou, pot achiziţiona suveniruri, obiecte de artizanat, sticlărie, argintărie sau marochinărie, conform datelor de pe site-ul companiei.
     

  • Butoane pentru toată lumea

    Un exemplu în acest sens îl reprezintă butoanele de la trecerile de pietoni pe care cei care vor să traverseze pot apăsa. În New York, doar 100 din cele 1.000 de astfel de butoane mai funcţionează, scrie CNN, din cauza faptului că au fost instalate pe vremea când traficul era ceva mai lejer. Butoane „de frumuseţe” au rămas şi pe la treceri de pietoni din Boston, Dallas sau Seattle, pe când în alte oraşe, cum ar fi Londra, acestea au, în majoritatea cazurilor, doar rolul de a activa funcţii necesare persoanelor cu probleme de vedere.
    Alte butoane cu care oamenilor le place să se joace sunt cele destinate reglării temperaturii dintr-o încăpere, iar acestea sunt folosite de hoteluri pentru a limita nivelurile maxime şi minime de reglaj disponibile clienţilor în scopul scăderii cheltuielilor cu climatizarea ori în clădirile de birouri, pentru a le da celor nemulţumiţi de cât de frig sau cald este impresia că pot schimba ceva ca să se simtă mai bine. Pe alocuri, nici butoanele de la lifturi nu sunt ceea ce par a fi, mai ales butonul pe care trebuie apăsat pentru închiderea uşii, fie din motive de siguranţă, pentru a permite celor cu mobilitate redusă să intre în lift, fie din cauză că, după cum explică producătorii de ascensoare, aşa doreşte clientul sau o impun regulamentele locale.

  • ING mai face un pas să funcţioneze fără personal. Ce se intâmplă cu casieriile tradiţionale

    ING mai face un pas să funcţioneze fără personal: Casieriile tradiţionale sunt înlocuite cu ATM-uri speciale, iar serviciul online „Plată către un prieten” este simplificat
     
    ING Bank România continuă strategia de dezvoltare pe zona digitală şi lansează opţiuni online sau automatizate, inclusiv simplificarea opţiunii „Plată către un prieten” disponibilă în Home’Bank şi emiterea pe loc a cardurilor în euro.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • BCR opreşte sistemul informatic, de vineri noaptea până sâmbătă seara, pentru optimizări

    Vor fi afectate parţial o parte dintre echipamentele BCR, după cum urmează:
    – ATM-uri (Bancomate): vor functiona cu excepţia operaţiunilor miniextras şi plăţi facturi şi transferuri
    – APT-uri (Ghişee rapid): nu vor funcţiona
    – MFM-uri (maşini multifuncţionale): vor fi disponibile doar functionalităţile de ATM
    – Serviciile de Internet şi Mobile Banking vor fi indisponibile.

    „Sistemele POS şi de carduri, aparatele de schimb valutar, precum şi aparatele multifuncţionale vor funcţiona în regim normal. Unităţile din centrele comerciale vor funcţiona conform programului normal, fiind la dispoziţia clienţilor pentru consiliere, în condiţiile tehnice menţionate”, menţionează BCR.

    Pentru informaţii mai detaliate, clienţii pot apela gratuit Contact Center-ul BCR la 0800.801.227, apelabil gratuit din orice reţea naţională sau +4 021.407.42.00 apelabil din străinătate la tarif normal.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Au dat lovitura: Câţi bani a făcut cel mai mare aquapark din România după numai doi ani de funcţionare

    Complexul Wellness Termal Nymphaea, o investiţie de peste 20 mil. euro realizată de primăria Oradea şi administrată de Administraţia Domeniului Public, a ajuns în cel de-al doilea an de la deschidere la încasări de 20,7 mil. lei (aproximativ 4,5 mil. euro), în creştere cu aproximativ 28% faţă de primul an de funcţionare, potrivit unui comunicat al municipalităţii din Oradea.
     
    ’’Dacă în primul an de funcţionare au fost înregistrate încasări de 16,2 milioane de lei şi un număr de 318.000 de vizitatori, deja în al doilea an, valoarea încasărilor a ajuns la 20,7 milioane de lei, în timp ce numărul vizitatorilor a crescut la peste 350.000 de persoane’’, a declarat Liviu Andrica, directorul Administraţiei Domeniului Public Oradea.
     
     
    Luna august 2018 este cea mai bună lună a aquaparkului, fiind înregistrate încasări de 5,1 milioane lei (peste 1 milion de euro) şi un număr de peste 80.000 de vizitatori. Pentru a satisface numărul mare de cereri, a fost mărită capacitatea aquaparkului, de la 1.850 de persoane la 2.100 de persoane pe timpul verii, iar începând de la 1 octombrie până la începerea sezonului estival, de la 600 la 800 de vizitatori.
     
    Tarifele de acces pentru o zi în aquaparkul Nymphaea sunt de 50 de lei pentru adulţi, respectiv de 40 de lei pentru elevi şi pensionari. Aquaparkul din Oradea are 10 tobogane, 15 bazine de înot şi relaxare, 6 saune, saloane de masaj, baie turcească, terenuri de sport şi restaurante.
     

  • Când salariile cresc şi eficienţa scade, e clar că ceva e greşit

    Faptul că bugetarii câştigă mai bine decât angajaţii din companiile private nu e ceva nou, dar decalajul a ajuns la un nivel care ridică mai multe semne de întrebare. În primul rând, cum stau lucrurile în alte ţări? Şi în Marea Britanie, spre exemplu, angajaţii din sectorul public câştigă mai mult decât cei din sectorul privat, dar diferenţa este de 7-8%. În Statele Unite, cei de la privat câştigă ceva mai bine, însă diferenţa e nesemnificativă (sub 1%).

    Bazându-mă pe exemplele de mai sus, aş spune că e o practică normală ca bugetarii să câştige mai bine decât cei de la privat. Şi asta pentru că bugetarii trebuie să faciliteze buna funcţionare a unui sistem bazat pe competitivitate şi care presupune luarea în calcul a performanţelor unei companii la momentul în care se propune grila de salarizare.

    Sună bine, cel puţin la nivel teoretic; problema e că în România teoria nu se prea transformă în practică.

    Mai crede cineva că angajaţii unei instituţii de forţă, ca ANAF, fac toate demersurile pentru ca mediul privat să funcţioneze aşa cum ar trebui? Sau că cei de la Finanţe încearcă să îmbunătăţească actele normative pentru a înlesni munca departamentelor financiare?

    Într-un stat care se poate lăuda cu performanţe economice, aşa cum sunt cele din exemplele de mai sus, mi se pare firesc ca angajaţii din sectorul public să câştige bine, chiar foarte bine. Dar într-un stat în care inflaţia doboară record după record? Într-un stat în care sistemul medical este printre cele mai slabe din Europa? Într-un stat în care Codul fiscal a suferit aproape 300 de modificări anul trecut?

    Veţi spune că vinovaţii sunt doar câţiva, iar deciziile discutabile ale acestora nu ar trebui să se reflecte şi asupra celor din eşaloanele inferioare. De acord, dar bugetari sunt cu toţii, iar salariile celor din primele rânduri sunt cele care ridică în mod semnificativ media.

    Şi dacă tot am abordat subiectul, haideţi să aruncăm o privire de ansamblu şi asupra sistemului de stat: din datele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP) reiese că aproape un sfert dintre cei care muncesc în România activează în sectorul public de stat. Mai exact, în luna mai 2017, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, 1.199.145 de persoane lucrau în cadrul instituţiilor şi autorităţilor publice din România. Una din patru angajări în ultimul an a fost la stat, iar presiunea financiară este din ce în ce mai mare – mai mulţi bani pentru salarii, mai mulţi bani pentru pensii speciale şi lista poate continua.

    Merită desigur menţionat şi că judeţele cu cea mai mare pondere a bugetarilor în forţa de muncă sunt şi judeţele cu cele mai slabe performanţe economice. Potrivit unei analize a HotNews, în Vaslui unu din opt angajaţi lucrează la o instituţie de stat (datele sunt valabile pentru 2017); PIB-ul pe cap de locuitor în Vaslui se situa, anul trecut, la 45% din media naţională. Urmează alte judeţe „de vârf“ precum Botoşani, Bacău, Tulcea, Gorj sau Călăraşi, unde cel puţin unu din zece angajaţi e bugetar.

    Sistemul de stat din România este supradimensionat şi asta e principala cauză pentru lipsa de eficienţă a oamenilor care aleg să facă parte din el. Iar faptul că sistemul privat a rămas în urmă cu salariile nu e ceva ce poate fi imputat patronilor sau investitorilor, pentru că este greu să ţii pasul cu nişte măriri aruncate din pix şi care nu au niciun fel de acoperire logică; e o consecinţă a sistemului politic din România. E însă o stare de fapt care nu va ţine la nesfârşit, pentru că economia merge înainte prin competitivitate, nu prin creşterea artificială a puterii de consum pentru o singură categorie socială.

  • Boţii multifuncţionali devin din ce în ce mai răspândiţi

    Botnet-urile – reţele de dispozitive compromise folosite în scop infracţional – sunt valorificate de infractori pentru a răspândi malware şi a facilita atacurile DDoS şi de tip spam. Folosind tehnologia Kaspersky Lab Botnet Tracking, cercetătorii companiei au monitorizat continuu activitatea botnet-urilor pentru a preveni atacuri sau pentru a distruge noile tipuri de troieni bancari dintr-un stadiu incipient. Tehnologia funcţionează prin simularea unui dispozitiv compromis şi interceptarea comenzilor primite de la atacatorii care folosesc botnet-urile pentru a distribui malware. Acest lucru le oferă cercetătorilor mostre valoroase de malware şi statistici.

    Pe baza rezultatelor unei cercetări recente, în partea a doua a anului 2017, 22,46% dintre toate fişierele unice infectate, distribuite prin botnet-uri şi monitorizate de Kaspersky Lab, au fost troieni bancari, în timp ce în prima jumătate a anului 2018, proporţia de viruşi bancari a scăzut cu 9,21 puncte procentuale – la 13,25% dintre toate fişierele infectate înregistrate de serviciul Botnet Tracking.

    Şi numărul boţilor de spam au scăzut semnificativ – un alt tip de software unifuncţional, distribuit prin botnet-uri – de la 18,93% în H2 2017, la 12,23% în H1 2018. De asemenea, boţii DDoS, care îndeplinesc tot o funcţie unică, au înregistrat o scădere – de la 2,66% în H2 2017, la 1,99%, în H2 2018.

     

  • Cât costă amenajarea fântânilor din centrul Bucureştiului

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, compania Apa Nova Bucureşti a realizat aceste lucrari de reabilitate si modernizare în baza obligaţiilor asumate prin contractul de concesiune cu Primăria Municipiului Bucureşti.

    Amenajarea fântânilor  a început în luna mai, iar compania care a furnizat tehnologia pentru aceasta este reprezentat de grupul german OASE, cu sediul în  Hoerstel, Germania.

    În urma modernizării, fântânile din acest perimetru ar trebui să devină un punct central de atracţie urbană, ce va oferi bucureştenilor din luna septembrie 2018 un spectacol de apă, lumini şi muzică, în 4 regimuri de funcţionare: regim de zi, seară, respectiv noapte, de luni până vineri, iar în weekend va funcţiona în regim de spectacol stradal.

     

  • S-au schimbat regulile jocului: Asociaţiile de proprietari vor decide condiţiile de funcţionare şi de amplasare a camerelor de supraveghere de la bloc

    Amplasarea camerelor de supraveghere la bloc, condiţiile de funcţionare a sistemului şi spaţiile în care se montează acestea se vor decide în adunarea generală a asociaţiilor de proprietari, a anunţat Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), într-un ghid bazat pe vechea legislaţie a protecţiei datelor, care este încă de actualitate.
     
    „În contextul în care instalarea unui sistem de supraveghere video în condominiu este necesară în vederea realizării unui interes legitim al asociaţiei de proprietari (asigurarea pazei şi protecţiei persoanelor, bunurilor şi valorilor, a imobilelor şi a instalaţiilor de utilitate publică, precum şi a împrejmuirilor afectate acestora), hotărârea de a instala un astfel de sistem trebuie adoptată în cadrul adunării generale a asociaţiei de proprietari”, au spus reprezentanţii ANSPDC.
     
    Totodată, în cadrul adunării generale a asociaţiei de proprietari se decid şi condiţiile de funcţionare a sistemelor de supraveghere, dar şi locul de amplasare al acestora.
     
    Spaţiile în care se pot instala sisteme de supraveghere sunt intrarea în bloc, zona de acces la lift, casa liftului, accesul la casieria asociaţiei şi scara care duce la primul etaj. ANSPDCP nu interzice amplasarea camerelor de supraveghere pe fiecare etaj, dar nici nu o recomandă.
     
    „(…) pentru a nu reprezenta o intruziune nejustificată în viaţa privată a locatarilor, este important să fie evitată orientarea în mod direct a mijloacelor de supraveghere/camerele video către uşile apartamentelor, astfel încât să nu surpindă imagini din interior. De asemenea, instalarea de camere în alte locaţii decât cele mai sus precizate este posibilă numai în baza consimţământului tuturor proprietarilor. Este interzisă utilizarea mijloacelor de supraveghere video ascunse ori disimulate.”
     

  • Legislaţia care schimbă regulile pentru proprietari: Cum se vor factura apa, încălzirea şi canalizarea de la bloc începând de mâine

    Noua lege va aduce mai multe modificări legate de modul în care funcţionează asociaţiile şi vizează şi atribuţiile reprezentanţilor de asociaţii. Potrivit legii nr. 196/2018, asociaţia se va ocupa de contractarea şi facturarea tilităţilor dintr-un imobil.

    Un aspect care se va modifica va fi facturarea utilităţilor. Astfel, facturarea individuală va fi permisă numai în condiţiile în care consumul este măsurat cu ajutorul unor contoare avizate din punct de vedere metrologic şi amplasate la branşamentul blocului sau la branşamentul apartamentului.

    De asemenea, alimentarea cu apă sau servicii de canalizare vor putea fi contractate individual prin contract de prestare stabilit între furnizor şi proprietarii de locuinţe, fără a mai fi nevoie de realizarea racordurilor individuale.

    Însă, cu mai multe condiţii, precum să existe branşamente de alimentare cu apă direct la instalaţiile fiecărui apartament, aceeaşi firmă să furnizeze ambele servicii, toţi proprietarii din bloc să fie fi de acord cu introducerea în contract a unei clauze de întrerupere a alimentării cu apă în caz de neplată a serviciului de canalizare şi toate branşamentele şi contoarele să fie avizate de către furnizorul de servicii.

    Potrivit actului normativ, consumatorii de utilităţi publice pot fi de două feluri, colectivi şi individuali. Astfel, consumatorii colectivi vor fi asociaţiile de proprietari şi cei individuali vor fi proprietarii de apartamente.

    În cazul în care, instalaţiile sunt racordate la instalaţiile comune ale blocului, utilizatorul va fi asociaţia de proprietari, iar dacă instalaţiile sunt racordate direct la instalaţiile unui apartament, utilizatorul va fi chiar proprietarul acelei locuinţe.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro