BusinessMagazin

Tag: functie

  • Instagram le oferă utilizatorilor o nouă modalitate de a face bani

    Afacerile mici şi creatorii de conţinut care au fost afectaţi de pandemia de coronavirus vor avea o nouă oportunitate de a-şi majora veniturile prin intermediul reţelei sociale Instagram, scrie Forbes.

    Platforma deţinută de Facebook îşi va extinde accesul către funcţia Instagram Shopping pentru creatorii de conţinut si influencerii care vor să îşi vândă produsele direct din aplicaţie.

    Din 2016 – când a fost introdusă funcţia de cumpărături – Instagram le-a oferit retailerilor şi vedetelor şansa de a-şi eticheta produsele cu informaţii referitoare la preţ, care sunt valabile în interiorul aplicaţiei.

    Astfel, utilizatorii sunt redirecţionaţi către un website pentru a-şi finaliza comanda. În martie 2019, compania declara că 130 de milioane de oameni accesează postările Instagram Shopping în fiecare lună.

    Noile reguli vor intra în vigoare pe 9 iulie, iar utilizatorii care vor dori să beneficieze de noul serviciu vor trebui să îşi creeze un cont business, să urmeze aceşti paşi şi să locuiască într-una din ţările în care serviciul este valabil.

     

  • Miruna Senciuc, CEO, BNP Paribas Personal Finance Bucureşti: „Două dintre marile atuuri ale femeilor sunt diplomaţia şi empatia”

    Miruna Senciuc a preluat funcţia de CEO al BNP Paribas Personal Finance Bucureşti în luna august a anului trecut, iar de atunci spune că şi-a propus să înţeleagă, în detaliu, cât de apropiaţi sunt angajaţii băncii de cultura organizaţională a grupului, care sunt aşteptările lor şi cum a evoluat compania de-a lungul timpului. Au demarat şi studii în acest sens, iar în paralel s-au axat pe proiecte dedicate înţelegerii nevoilor şi aşteptărilor consumatorilor. „În opinia mea, toate aceste demersuri au condus la conturarea unei imagini de ansamblu, realiste şi transparente, ceea ce a sprijinit întreaga echipă de management în construirea planului strategic pe următorii cinci ani”, spune Miruna Senciuc. Iar pentru anul în curs, şi-a propus să continue aceste demersuri: „Să nu uit de ceea ce contează cu adevărat: să investesc în oameni, în echipă. Am convingerea că echipa este adevăratul responsabil pentru succesul unei companii: un angajat mulţumit va avea grijă de clienţi, va fi atent la nevoile lor, şi astfel compania va putea creşte organic”. Miruna Senciuc este de părere că am depăşit momentul la care femeile se confruntau cu nenumărate restricţii, iar în România fenomenul inegalităţii de gen nu poate fi considerat unul manifest: „Mai mult decât atât, prezenţa femeilor în structurile de management a devenit deja parte integrantă din culturile organizaţionale, din ADN-ul” societăţii româneşti, ceea ce ne oferă o poziţie privilegiată faţă de alte ţări”.

  • Povestea româncei devenită unul dintre cei mai cunoscuţi economişti români care lucrează în afara graniţelor

    Pasiunea pentru limba franceză şi înclinaţia pentru cifre, cea din urmă moştenită de la părinţi, i-au îndreptat paşii Anei Boata spre o carieră în domeniul economic, devenind astfel unul dintre cei mai cunoscuţi economişti români care lucrează peste hotare, mai exact în Paris, Franţa.

     „Am avut mereu o înclinaţie pentru cifre, tatăl meu fiind profesor de matematică şi mama farmacistă, putem spune că cifrele şi memoria sunt o calitate de familie. Am ajuns să activez în domeniul economic un pic din întâmplare, să spunem. Iar în urma unui stagiu care nu mi-a plăcut pe partea de riscuri, am decis să mă îndrept spre un job care îţi permite să gândeşti zi de zi şi care îţi aduce satisfacţia de a putea produce idei”, a povestit pentru Business Magazin Ana Boata, directorul departamentului de cercetare macroeconomică din cadrul Euler Hermes Paris, cel mai mare asigurător de credite comerciale la nivel global, deţinut de grupul Allianz.

    Ea şi-a început studiile în domeniul economic la Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 2008, însă visul ei era să studieze la Sorbona, vestita universitate franceză şi una dintre cele mai cunoscute universităţi din lume.

     „Încă din generală, limba franceză şi Franţa au fost o pasiune. Au continuat ore de aprofundare la Institutul Francez din Bucureşti şi pregătirea bursei Erasmus pentru anul II de facultate. Pentru mine, criteriile care au stat la baza alegerii de a urma facultatea la Paris au fost limba, cultura, dar şi şansa de a putea studia într-o zi la Sorbona.”
     Astfel, în 2009, Ana Boata a absolvit studiile în cadrul universităţii Paris Pantheon-Sorbonne, iar în 2009-2010 a studiat în cadrul universităţii Paris Pantheon-Assas.

     „Cele mai intense momente le-am trăit la bibliotecă alături de ceilalţi colegi. Acolo am învăţat ce înseamnă solidaritatea, schimbul de experienţe între diferite origini şi cât de important este să fii deschis către necunoscut. Am trăit criza din 2008-2009 de pe băncile facultăţii şi am avut noroc să am cursuri cu unii din cei mai renumiţi economişti din Franţa. Am avut şi şansa de a putea observa timp de două zile diferite job-uri în cadrul băncilor de investiţii la Londra”, a povestit Ana Boata.

     În urma studiilor absolvite, actualul director al departamentului macroeconomic al Euler Hermes Paris povesteşte că „primul gând” a fost să se angajeze în cadrul unei bănci de investiţii, însă „cu timpul am înţeles că în acest domeniu, ca tânără absolventă a unei universităţi, chiar dacă era Sorbona, nu era de ajuns pentru a reuşi, profilurile căutate fiind foarte tehnice şi mai ales de ingineri”.

     Însă, Ana Boata s-a orientat tot spre segmentul financiar-bancar, „dar jobul de reporting şi control (raport şi control) nu mi-a plăcut. Nu am simţit că produceam ceva. Aveam nevoie de un job mai stimulator, un job fără repetiţii, care poate deveni o pasiune”, a adăugat ea.

     Astfel, în 2011, actuala şefă a departamentului macroeconomic al Euler Hermes Paris a scris primul raport despre Europa de Est pentru banca franceză Exane BNP Paribas, „urmând ca la scurt timp să intrăm în criza din zona euro din 2012 şi să mă specializez pe zona euro”.

    În cadrul Exane BNP Paribas, Ana Boata a ocupat funcţia de economist junior timp de doi ani, iar în noiembrie 2012 şi-a început cariera în cadrul Euler Hermes.

    „După doi ani la Exane BNP Paribas şi un stagiu de şase luni pe partea de riscuri într-o bancă franceză, am început să lucrez la Euler Hermes. Ce a contat cel mai mult a fost ce am produs cât am lucrat la Exane BNP Paribas şi faptul că am fost la ei pe timp de criză. Lucrul în cadrul unei companii de brokeraj este foarte intens. Zilele începeau la 7.30 cu un morning meeting şi se terminau de multe ori după 21.00. Ritmul era mereu susţinut de ştirile de pe piaţă şi asta mi-a format gândirea rapidă şi m-a împins să ştiu să lucrez sub presiune”, îşi aminteşte Ana Boata.

     Astfel, între anii 2012 şi 2018 ea a ocupat funcţia de senior economist and country risk analyst Western Europe în cadrul Euler Hermes Paris, din ianuarie 2018 până în octombrie 2019 a deţinut funcţia de lead eurozone and UK economist, urmând ca în ianuarie 2019 să ocupe poziţia de lead SME research, iar în octombrie 2019 să devină director al departamentului macroeconomic la Euler Hermes Paris.

    Ea spune că funcţia pe care o deţine în prezent, cea de director al departamentului macroeconomic al celui mai mare asigurător de credite comerciale din lume, îi aduce deopotrivă provocări şi satisfacţii.

     „Este un job stimulator care îţi oferă multă satisfacţie, care îmbină partea tehnică, cifrele, modelele cu comunicarea. Este un job plin de provocări pentru că, pe lângă perimetrul meu de analiză – Europa -, trebuie să mă ocup şi de partea mondială şi de managementul echipei. Am obţinut această poziţie în octombrie 2019, cu puţin timp înainte de criză. Pentru mine această promovare este o urmare a unei munci continue, în care am încercat mereu să mă depăşesc şi să arăt că pot din ce în ce mai mult”, a adăugat Ana Boata.

    De asemenea, anul trecut Ana Boata a câştigat premiul pentru Best Forecaster din zona euro, acordat de organizaţia internaţională de cercetare economică Consensus Forecast. Ea vorbeşte trei limbi străine, respectiv engleză, franceză şi italiană.
     În ceea ce priveşte economia românească, lovită de criza generată de pandemia de Covid-19, Ana Boata spune că atât consumul interior, investiţiile, cât şi exporturile vor avea de suferit „chiar şi în următoarele luni, din cauza unei ieşiri foarte graduale din această criză sanitară”.

     „Previziunile Euler Hermes Paris indică o recesiune puternică în România, o scădere de 5,5% a Produsului Intern Brut al ţării (PIB) în 2020, cât şi un context internaţional care va avea nevoie de mult timp, cel mai probabil până la sfârşitul lui 2021, până va regăsi nivelul de dinainte de criză.”

     Ea consideră că guvernul trebuie să pună accent pe protejarea locurilor de muncă şi să ia măsuri care să aibă ca rezultat atragerea investiţiilor străine.

     „Contextul internaţional anunţă o intensificare a protecţionismului la nivel mondial şi o tendinţă spre relocalizarea anumitor linii de producţii din Asia spre Europa. Europa de Est şi România ar avea mult de câştigat. Investiţiile publice în infrastructură vor fi cheia pentru a atrage investiţiile străine. În plus, în următorii ani, România va trebui să investească în sănătate. Cheltuielile cu sănătatea sunt foarte mici comparativ cu Europa, la jumătate în procente din PIB, ceea ce s-a reflectat în gestiunea acestei crize sanitare”, spune directorul departamentului macroeconomic al Euler Hermes Paris.

    Euler Hermes este lider mondial în zona asigurărilor de credit comercial, parte a grupului german de asigurări Allianz, cu o cotă de piaţă de 34,9%, cu peste 6.000 de angajaţi în peste 50 de ţări.
    Asigurătorul de credit comercial are în România propriul departament comercial cu o echipă de vânzări specilizate, dar utilizează şi canalul de distribuţie prin brokerii de asigurare, care deţin în portofoliile lor intermedierea poliţelor de asigurare de credit comercial.

  • Izolare la capsulă

    Capsula, scrie The Telegraph, seamănă a ou, căsuţă în copac sau capsulă de pe o navă spaţială, în funcţie de imaginaţia privitorului, şi este confecţionată din lemn, la comandă, de compania Podmakers, printre ai cărei fondatori se numără un inginer specializat în proiectarea căsuţelor în copac.
    Un Escape Pod măsoară cam 3,3 pe 7 metri, costă mai bine de 20.000 de euro şi este confecţionat manual din lemn şi personalizat în funcţie de dorinţa clientului. Unii îl folosesc pe post de spaţiu de dormit şi joacă pentru copii şi prietenii acestora, alţii pe post de spaţiu de vizionare de filme ori birou sau cameră de relaxare în grădină. Mai nou, există persoane care şi-au găzduit în capsulele de salvare membri ai familiei care erau nevoiţi să stea în izolare din cauză că erau suspecţi de infectare cu noul coronavirus. 

  • Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane: Dacă vrea să treacă criza, guvernul trebuie neapărat să adopte modelul german Kurzarbeit pentru piaţa forţei de muncă, care permite o flexiblizare în funcţie de comenzi

    Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno Germane, a explicat în emisiunea ZF Live că Guvernul ar trebui să adopte modelul german de flexibilizare a muncii cunoscut drept Kurzarbeit, pe care l-a propus decidenţilor alături de alte măsuri de-a lungul timpului.

    „Noi nu am propus acest model de flexibilizare abia acum. Legea Kurzerbeit nu are legătură cu criza actuală, ci era acolo, aştepta criza”, a spus Dragoş Anastasiu, în cadrul emisiunii.

    Companiile germane, cei mai mari investitorii din România, solicită Guvernului să implementeze conceptul Kurzarbeit pe piaţa muncii, respectiv timp de muncă redus şi flexibil în companii, astfel încât să se evite concedierile masive

    Ce înseamnă Kurzarbeit

    Modelul german implică o flexibilizare a programului de muncă în funcţie de comenzile pe care le are angajatorul. Acest model există în piaţa muncii din Germania de mai bine de un secol.

    „Kurzarbeit ar însemna în traducere muncă scurtă. Noi am tradus prin muncă flexibilă. Modelul este din 1910. S-au trecut războaie cu el. Este o combinaţie între un contract de muncă redus ca volum, pentru că nu mai e atât de multă muncă, iar diferenţa este un fel de şomaj tehnic, în condiţiile actuale intervine statul şi plăteşte diferenţa”, a spus Anastasiu.

    Acesta a dat şi un exemplu de calcul pentru modul în care s-ar aplica Kurzarbeit.

    „Concret: Dacă o companie, un om, mai mulţi, nu au atâta volum de muncă pe cât ar trebui, ci lucrează la 30% din volum şi câştigă 1.000 de euro ca să calculăm mai uşor, el primeşte 300 euro salariu, iar din cei 700 de euro diferenţă primeşte de la stat un procent, noi am propus 75%, sau dacă sunt părinţi 85% – pentru că sunt salarile mici în general. Şi, sigur că ne propunem să punem un plafon”, a exemplificat preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane.

    Ce a mai spus Dragoş Anastasiu:

    – În felul acesta toată lumea suferă puţin şi toată lumea câştigă puţin. În felul ăsta angajatul câştigă ceva mai puţin dar stă şi acasă mai mult, statul nu mai plăteşte tot şomajul tehnic şi plăteşte doar o parte, iar angajatorul are şi el partea lui pentru că nu se califică la aşa ceva decât în anumite condiţii. Aşa toată lumea suferă sau câştigă împreună.

    – Este important ca toată lumea să îşi păstreze locul de muncă şi contactul cu locul de muncă. Pentru că cealaltă variantă este aşa: din 30 de oameni bagi jumate în şomaj şi jumate îi păstrezi. Luăm agenţii de turism, restaurante, hoteluri şi luăm orice exemplu şi vedem că varianta în care jumătate sunt trimişi acasă şi jumătate păstraţi este mult mai proastă decât dacă îi păstram pe toţi la jumătate.

    – Vedem că Germania a funcţionat aşa foarte bine. Astăzi sunt 600.000 de companii în Germania în Kurzarbait şi aşa reuşesc să treacă peste această perioadă. Acest sistem este extrem de flexibil şi poate fi schimbat chiar şi în cadrul unei luni sau de la o lună la alta. Cei care intră cu 50%-60%, pot intra în lună cu un anumit contract, care se poate modifica pe parcursul lunii în funcţie de volumul de muncă. Se poate creşte partea activă sau se poate coborî. Este un fel de vas comunicant. Pe măsură ce creşte partea activă, scade partea statului, până dispare.

    – Toate aceste chestiuni nu se pot face oricând şi oricum. Ele apar în cazuri excepţionale, cauzate de astfel de măsuri în car statul vine şi închide, sau chestiuni meteorologice neaştetpatae. Acest model intervine doar în cazuri neaşteptate, imposibil de a fi combătute altfel. Acest model de muncă flexibilă nu ar trebui să fie fraudat.

  • ​Nemţii ţin la productivitate: plătesc la „lădiţa” de sparanghel cules

    Pe site-urile de recrutare sunt zeci de anunţuri că în Germania se caută persoane dornice să culeagă sparanghel, o plantă prea puţin cultivată în România. Plata se face la „lădiţa” de sparanghel cules şi este de 60 de cenţi, spune un român de 43 de ani, dintr-o localitate din judeţul Timiş, care în prezent culege sparanghel şi, uneori, căpşuni, în Germania. 

    „Sunt zile în care culeg 50 de lădiţe de sparanghel sau zile în care culeg 100 de lădiţe de sparanghel, în funcţie de vreme, de orele suplimentare pe care vreau să le lucrez sau de cât de mult chef am”, susţine el, iar patronul îl plăteşte în funcţie de productivitatea pe care o are.

    Totuşi, mai există şi opţiunea de a fi plătit la oră, pentru care ar primi 9,19 euro, dar, la finalul lunii, când se fac socotelile, compania angajatoare îi scade din această sumă cazarea şi mâncarea. Practic, rămâne cu 6 euro/oră, iar dacă lucrează 8 ore/zi şi 22 de ore pe lună, rămâne în mână cu aproximativ 1.000 de euro.

    Până la apariţia noului coronavirus în Germania, lucra non-stop, chiar şi duminica, însă pentru a reduce răspândirea bolii, angajatorul a oprit activitatea în această zi. Totodată, fiecare angajat are echipamente de protecţie, mănuşi şi măşti a căror cost l-a suportat angajatorul, iar pe câmp sunt supravegheaţi de poliţişti pentru a respecta distanţa impusă, ca nu cumva să intre în contact cu cineva care ar putea fi infectat cu COVID-19.

    El lucrează în Germania, la cules de sparanghel, de aproape 10 ani şi anul acesta a plecat în luna martie acolo, în plină pandemie. Ieri, 9 aprilie, de pe aeroportul din Cluj au plecat aproape 2.000 de români cu chartere în Germania, să lucreze în agricultură.

     

  • Facebook anunţă că funcţia Community Help este acum disponibilă şi în România

    Începând de astăzi, utilizatorii români pot să ceară ajutor sau să le ofere sprijin celor afectaţi de COVID-19, prin intermediul funcţiei Community Help lansată de Facebook. Noua funcţie a platformei, adaptată pentru situaţia actuală, vine în continuarea eforturilor depuse de Facebook pentru a facilita procesul prin care oamenii pot găsi sprijin, le pot oferi ajutor celor din jurul lor care sunt afectaţi de COVID-19 şi pot contribui cu donaţii la strângerile de fonduri.

    Community Help vine în sprijinul lor pentru orice activitate care îşi propune să îi ajute pe cei din jur, de la livrarea cumpărăturilor pentru persoanele vârstnice şi până acţiuni de voluntariat pentru distribuirea de mâncare prin băncile de alimente locale.

    Este prima dată când Facebook utilizează Community Help într-o criză de sănătate globală, iar pentru a face acest lucru a pornit de la resursele deja disponibile în cadrul funcţiei Situaţii de criză, pe care le-a adaptat pentru a-i ajuta pe utilizatori să poată acţiona şi să primească ajutor cât mai uşor în situaţii de urgenţă. Community Help a fost lansată în 2016, ca parte a iniţiativei Situaţii de criză, pentru a-i ajuta pe oameni să beneficieze de sprijinul de care au nevoie în urma dezastrelor naturale.

    Pe lângă Community Help, Facebook continuă să depună eforturi pentru a le facilita utilizatorilor accesul la informaţii actuale, la conţinut care le vină în ajutor şi la diferite modalităţi de a acţiona. În urmă cu 2 săptămâni, compania a lansat Centrul de informaţii despre coronavirus COVID-19, unde utilizatorii pot accesa cele mai noi ştiri de la autorităţile de sănătate locale şi globale, alături de bune practici şi informaţii despre prevenţie. Centrul de informaţii este în prezent disponibil în peste 30 de ţări şi urmează să fie extins către noi locaţii în zilele următoare.

    Până în prezent, peste 1 miliard de oameni au acces la resurse oferite de autorităţile de sănătate, prin intermediul Centrului de informaţii şi pop-up-urilor educaţionale de pe Facebook şi Instagram, şi mai mult de 100 de milioane dintre aceştia au ales să afle mai mult, accesând conţinutul disponibil.
     

  • Orban: Îi voi propune preşedintelui numirea lui Nelu Tătaru pentru funcţia de ministrul al Sănătăţii

    Premierul Ludovic Orban a declarat, joi, că va transmite preşedintelui Klaus Iohannis demisia lui Victor Costache din funcţia de ministru al Sănătăţii, pentru ca şeful statului să emită decretul de revocare. Orban a precizat că va propune numirea lui Nelu Tătaru în funcţia de şef al Sănătăţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a reuşit o constănţeancă să conducă o companie de peste 10 miliarde dolari şi cu peste 40.000 de angajaţi: „Terorism, violenţe, ameninţări, corupţie, incendiu, inundaţii – le-am trăit pe toate”

    „Niciodată în cariera mea obţinerea unui titlu nu mi-a fost compas. Nu am aplicat pentru niciunul din rolurile mele anterioare şi nici să fiu CEO”, descrie Angela Creţu modul în care spune că s-a raportat la reuşitele sale profesionale. Şi nu au fost puţine, în contextul în care din momentul în care a început să lucreze pentru Avon în Constanţa, în urmă cu aproximativ 21 de ani, a evoluat în salturi spectaculoase.

    Cel mai recent rol pe care l-a obţinut, de CEO al Avon, a ţinut titlurile publicaţiilor de business în luna ianuarie – şi nu doar pe ale celor din România, ci din toată lumea. Compania anunţa atunci că executivul român a preluat conducerea Avon la nivel global, cu excepţia pieţelor din America Latină, după ce a în ultimii trei ani a fost vicepreşedinte al grupului Avon şi CEO pentru Europa Centrală şi de Est, fiind responsabilă de 18 ţări din regiune.

    Numirea româncei a venit pe fondul preluării Avon de către gigantul brazilian Natura, care deţine deja The Body Shop şi Aesop. Tranzacţia, evaluată la 2 miliarde de dolari, a creat cea de-a patra companie de cosmetice din lume, cu 3.200 de magazine din întreaga lume şi cu o prezenţă în 100 de ţări. Anterior, producătorul de cosmetice brazilian a cumpărat The Body Shop într-o tranzacţie estimată la 1 miliard de euro, de la grupul francez L’Oréal, în 2017. Noua companie are venituri anuale de peste 10 miliarde dolari şi peste 40.000 de angajaţi, cifre care o plasează pe Angela Creţu în fruntea clasamentului românilor care conduc afaceri peste hotare.

    Dacă nu funcţiile, care au fost însă obiectivele după care s-a ghidat?

    „Am căutat să creez experienţe deosebite pentru mine şi echipele din care am făcut parte, descoperind noi pieţe, noi categorii, inovaţii în modelul de business. Am fost liberă de constrângerile unei ambiţii pentru titlu sau pentru alte diverse beneficii, concentrându-mi întreaga atenţie către succesul oamenilor mei şi al misiunii dedicate femeilor ale cărei valori le împărtăşesc pe deplin”, răspunde Angela Creţu, vorbind despre reperele după care s-a ghidat în carieră. Chiar dacă aproape în fiecare săptămână este altundeva în lume, potrivit datelor de pe reţeaua de joburi LinkedIn, îşi face timp să răspundă şi întrebărilor pe care Business MAGAZIN i le-a trimis – de altfel, spune că găsirea timpului pentru tot ce îşi propune este unul dintre „exerciţiile“ pe care le-a deprins  până acum.

    Reuşitele în carieră s-au ţinut lanţ pentru Angela Creţu. Absolventă a Facultăţii de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul ASE, Creţu a început să lucreze la Avon în 1999. Ea s-a angajat atunci ca area sales manager al companiei în Constanţa, de unde, în câţiva ani a evoluat înspre conducerea operaţiunilor de pe piaţa din România, funcţie pe care a ocupat-o patru ani şi jumătate. În ultima parte a mandatului de conducere a Avon România se ocupa şi de coordonarea pe plan regional (zece ţări) a operaţiunilor companiei.  În 2009, la 34 de ani, devenea cel mai tânăr vicepreşedinte din istoria Avon.

    Rolul respectiv îi aducea în responsabilitate echipa ce se ocupa de crearea şi punerea în practică a noilor tehnologii ale companiei şi presupunea mutarea sa la New York. În 2011 a devenit director general al filialei Avon din Rusia, în cadrul celei unei ample reorganizări a conducerii companiei americane cu activităţi în vânzările directe de produse cosmetice. În februarie 2015, Angelei Creţu i s-au extins atribuţiile, fiind numită şi director general pentru Turcia, dar şi vicepreşedinte în Africa şi Orientul Mijlociu, devenind una dintre cele mai bine plătite românce din istorie şi cea mai bine poziţionată româncă expatriată de până atunci. Din octombrie 2016 şi până la începutul acestui an a fost vicepreşedinte al grupului Avon pentru Europa Centrală,  de unde a făcut saltul în noul său rol.

    Nu e de mirare că acum, privind retrospectiv, îşi descrie parcursul profesional, ca fiind „intens, bogat în experienţe inedite cât pentru zeci de vieţi”. Totuşi, spune că activitatea ei în cadrul Avon i-a dat sens, dincolo de responsabilitatea ei de a aduce profit acţionarilor. „Sensul vine cu faptul că în Avon sunt parte a unui fenomen, a unei mişcări pentru sănătatea, demnitatea şi egalitatea la şanse a femeilor – iar asta m-a ţinut implicată şi cu sufletul, nu numai cu mintea şi timpul meu”, povesteşte Angela Creţu.

    Se consideră norocoasă pentru experienţa sa profesională şi spune că această companie i-a schimbat viaţa: „Călătoria profesională m-a trecut de la roluri de vânzări la roluri de strategie, de la un rol de manager până la cel de group vice president şi acum de CEO. Am lucrat în Europa Centrală şi de Est, în Africa şi Orientul Mijlociu şi în America, am condus grupuri cu cifre de afaceri de miliarde de dolari şi am legat prietenii pe viaţă în mai multe colţuri ale lumii. M-am îmbrăcat cu tricouri roz în lupta împotriva cancerului de sân şi spirit învingător pentru drepturile femeilor la frumuseţe şi demnitate, dar şi cu abaya şi cap plecat cu modestie, am îmbrăţişat culturi noi şi am adus schimbare în fiecare mediu în care am lucrat. Din America în Arabia Saudită, din Rusia în Africa de Sud, de la femei umile la femei puternice, am trăit experienţe care mă ţin iremediabil îndrăgostită de ceea ce fac în Avon, indiferent de rolul avut în companie în ultimii 21 de ani”, îşi descrie ea parcursul de până acum.

    Povesteşte că nu s-a concentrat niciodată pe mişcări verticale în carieră, ci pe experienţe noi: „Curajul de a experimenta şi de a înainta în situaţii foarte grele mi-a deschis oportunităţi la care nu am visat vreodată”. Experi­enţele marcante pentru cariera ei sunt conectate, spune ea, cu proiectele de inovaţie, cu deschiderile de pieţe noi, leadershipul în culturi foarte diferite de a noastră, managementul unor situaţii de criză fără precedent şi adaptarea la condiţii volatile de piaţă.

    Angela Creţu mai povesteşte şi că, până la 30 şi ceva de ani, a învăţat din greşelile făcute, iar ulterior s-a eliberat de fricile de până atunci: „Am învăţat din greşeli, dar am reuşit pe la vreo 30 şi ceva de ani să mă eliberez de frici: de a-mi pierde jobul, de a nu fi promovată, de a nu fi plăcută de toată lumea. Cu fiecare eliberare mi-am recâştigat bucuria de a fi eu însămi, de a-mi trăi prezentul cu  intensitate şi de a construi relaţii autentice şi experienţe valoroase. Ca într-o lege ciudată a atracţiei, cu cât m-am concentrat mai puţin pe următorul titlu, cu atât mai mult mi-a accelerat avansul în carieră”, mai spune ea. Din parcursul său nu au lipsit nici provocările, iar lista acestora este una lungă: „Terorism, violenţe, ameninţări, reglementări schimbate peste noapte, corupţie, incendiu, inundaţii – le-am avut pe toate în meniul surpriză al managerului în pieţe emergente. M-am dat cu un pas în spate, am pus siguranţa oamenilor pe primul locul şi restul proceselor într-o abordare structurată cu mintea la rece.

    Atât timp cât viaţa nimănui nu este în pericol, în business există soluţie pentru orice”, spune ea. Cât priveşte bucuriile, spune că cele mai mari s-au legat de susţinerea femeilor care au învins cancerul de sân sau care au reuşit să îşi recâştige demnitatea şi independenţa financiară părăsind un partener violent.

    Cât priveşte echilibrul între viaţa profesională şi cea personală, Angela Creţu crede că acesta poate fi atins: „Obţinerea echilibrului cere cunoaştere de sine, claritate în setarea priorităţilor şi disciplină. Un  astfel de echilibru nu presupune cote egale şi setări rigide, este fluid şi poate înclina balanţa într-o parte sau alta în funcţie de perioadă. Şi atunci când aloc timp cuiva, indiferent că este fiul meu, un coleg sau o întâlnire de grup, sunt 100% acolo, nu amestec gândurile şi atenţia.”

    Spune că în rolul pe care îl are îşi setează agenda în funcţie de nevoile echipei sale, călătoreşte mult, participă la întâlniri de strategie, inovaţie şi conferinţe. „Reuşesc să citesc şi să mă pun la curent cu ultimile noutăţi în avion şi serile înainte de culcare. În weekend mă văd cu prietenii, mă relaxez la un film alături de soţul şi fiul meu, merg la sală. Nu am un program deosebit de majoritatea celor care lucrează în corporaţii, apreciez fiecare oră din timpul meu şi îi dau valoarea cuvenită”, spune ea.
    Am întrebat-o şi dacă ia în calcul întoarcerea în România, dar planurile ei nu s-au potrivit cu oportunităţile ivite pe parcurs: „Mă întorsesem deja în România cu gândul că nu mai plec după 10 ani petrecuţi în afara ţării, iată că după trei ani plec din nou cu gândul că e ultima plecare. România are un potenţial extraordinar, are nevoie de puţin mai multă iubire şi respect atât de la guvernanţi, cât şi de la noi toţi, cetăţenii ei.”
    Cât priveşte despre modul în care a fost privită prin prisma originii sale, Angela Creţu spune că nu a perceput niciodată că faptul că este româncă i-ar fi adus prejudicii în carieră: „Am lucrat cu peste 50 de naţionalităţi, am locuit în America, Rusia, Serbia, Turcia şi nu am simţit niciodată că aş fi discriminată pentru că sunt româncă sau pentru că sunt femeie. Am împărtăşit şi trăit poveşti de viaţă cu femei din aproapte toate colţurile lumii, din religii, culturi şi situaţii atât de diferite încât mi-a dispărut aroganţa comparaţiei ca noi, ca ei”. Mărturiseşte însă că „din păcate nu românii, ci străinii m-au învăţat să abordez diferenţele cu respect şi cu o curiozitate flămândă, căutând punctele comune şi iubind diversitatea aşa cum iubesc viaţa însăşi”.
    Fuziunea celor doi giganţi din industria cosmeticelor, anunţată spre finalul anului trecut, presupune, mai ales, unirea valorilor comune ale celor două companii, potrivit Angelei Creţu. „Natura este certificată B-Corp, cu misiunea de a-şi dedica toate resursele necesare pentru a crea un business sustenabil cu impact pozitiv în mediul social, natural şi apoi cel de afaceri. Avon, de asemenea, şi-a asumat de peste 100 de ani misiunea de a oferi femeilor susţinere tangibilă pentru a avea o viaţă mai bună donând până acum 1 miliard de dolari în campania împotriva cancerului de sân, dar şi prin modelul de vânzare socială de care beneficiază 5 milioane de femei în jurul lumii. În această alianţă şi cu aceste valori comune, avem o voce mult mai puternică pentru sustenabilitate şi suportul comunităţilor din care facem parte”, povesteşte ea. Identitatea brandului va rămâne intactă, dar, potrivit Angelei Creţu, prin această fuziune beneficiază de o platformă mai generoasă de resurse şi experienţă, de la inovaţia de produs până la tehnologie, astfel încât să îşi accelereze relevanţa, dar şi cota de piaţă în fiecare ţară în care sunt prezenţi.
    Angela Creţu spune că investiţiile majore ale companiilor vor fi direcţionate în perioada următoare în responsabilitate socială, oameni, precum şi inovaţia de produs şi de model de business. „Cauza socială pe care o reprezentăm, îmbunătăţirea vieţii femeilor, vine pe primul loc. Accelerăm susţinerea companiilor împotriva cancerului la sân şi violenţei domestice, pentru că fără sănătate şi demnitate machiajul nu mai are niciun rost”, spune executivul. Apoi, potrivit ei, se concentrează pe colegii lor: „De la angajaţii din office până la cel mai nou reprezentant de vânzări, ne asigurăm că au un câştig competitiv şi o experienţă unică alături de comunitatea Avon”. Inovaţia este cel de-al treilea pilon de dezvoltare a companiei: „Construim o strategie de creştere sustenabilă cu investiţii semnificative în tehnologia de cercectare şi inovare, sisteme integrate de prelucrare a datelor, inteligenţă artificială şi sisteme logistice. Pe lângă inovaţiile din portofoliu cu care ne propunem să creăm noi trenduri în industria de beauty, ne propunem să creăm un model omnichannel pentru clienţi păstrând serviciul personalizat acordat de reprezentantele noastre”.
    Iar când vine vorba despre obiectivele ei personale, conchide: „Să mă bucur de fiecare moment, să aduc valoare celor din jurul meu”. 

    Carte de vizită de CEO Global
    Angela Creţu lucrează în cadrul Avon de 21 de ani;
    Până la numirea în rolul de CEO al grupului Avon, ea a fost director general în trei din cele şase regiuni ale grupului: Europa de Est, Turcia, Orientul Mijlociu şi Africa şi Europa Centrală;
    Între 2005 şi 2007 a fost CEO al Avon în România, după ce ocupase timp de trei ani poziţia de director de vânzări.
    Este absolventă a Facultăţii de Cibernetică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice şi şi-a început cariera la Avon în 1998 ca area sales manager în Constanţa.
    Sursa: compania

    Ambasadoare pentru leadershipul românesc
    Angela Creţu face parte dintr-un grup de executivi femei care i-au convins pe superiorii de la headquarter de calităţile lor şi au devenit expatriate, ocupând acum poziţii de top management în lume.
    Din elita managementului feminin românesc fac parte şi Cornelia Coman, CEO al NN Asigurări de Viaţă şi Pensii Spania. Ea a fost şefă a NN Asigurări România în perioada 2008-2012 şi Ungaria în perioada 2012-2015, iar la 1 iulie 2016 a devenit CEO al subsidiarei NN din Spania.
    Sursa: Business MAGAZIN

    Severina Pascu abia prelua, acum 11 ani, rolul de director financiar în cadrul UPC, marcând şi trecerea sa de la audit la sectorul telecomunicaţiilor. De anul trecut, este CEO al companiei din Elveţia.
    Iulia Nartea, directorul general al companiei de curierat UPS pentru România, Grecia şi Balcani, a fost numită director general al subsidiarei din Italia, cu sediul la Milano, în noiembrie 2014, după ce americanii au testat-o timp de şase ani în funcţia de country manager şi manager regional. După o perioadă de un an în care a lucrat ca director general al companiei în Elveţia (2017-2018) este, de la începutul anului trecut din nou în România, în rolul de director de strategie al companiei.

    Nicoleta Eftimiu, care lucrează de 16 ani în cadrul sistemului Coca-Cola, a fost promovată în august 2019 în funcţia de franchise director Central Europe în cadrul The Coca-Cola Company, conducând astfel businessul de pe şase pieţe, respectiv Elveţia, Austria, Liechtenstein, Cehia, Slovacia şi Ungaria. 

    Denisa Mateescu este director regional al Western Union pentru România, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Moldova şi deţine funcţia actuală de la începutul anului 2017; anterior, a lucrat timp de 13 ani la Mastercard, dintre care 7 ani petrecuţi în funcţia de manager general pentru România şi zona Balcanilor.

    Violeta Ciurel ocupă, din august 2019, rolul de strategic development officer Europe & chief restructuring officer Intl and new markets Axa Group, după ce anterior a avut mai multe roluri în cadrul aceleiaşi companii: chief restructuring officer – international & new markets, Axa Group (din ian 2018), chief transformation officer & global head of protection, global life & savings (2016 – 2017), CEO Axa Seguros Portugalia (mai 2014 – mai 2016).

    Dana Cortina este, de aproximativ 6 ani, general manager al Volkswagen Group Retail Spania; anterior a fost general manager al Porsche Inter Auto România şi al Porsche România. 

  • Mariana Ioniţă este noul Director General al CNAIR

    Consiliul de Administraţie al CNAIR a desemnat-o marţi, în funcţia de director general provizoriu al companiei, pe o perioadă de 4 luni, începând cu data de 26 februarie, pe Mariana Ioniţă, care deţinea funcţia de director Direcţia Reglementări Tehnice şi Autorizaţii de Construire.

    Mariana Ioniţă este de profesie inginer constructor, absolventă a Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti şi are experienţă în dezvoltare politicilor publice şi al managementului programelor naţionale din domeniul infrastructurii şi al transporturilor, precizezază un comunicat al companiei..

    Mariana Ioniţă l-a înlocuit în funcţia de director general al CNAIR pe Sorin Scarlat.