BusinessMagazin

Tag: finantare

  • Ciolacu: Am un motiv personal de îngrijorare în ceea ce priveşte finanţarea metroului din Cluj

    Premierul Marcel Ciolacu a spus sâmbătă că are un motiv de îngrijorare în ceea ce priveşte finanţarea metroului din Cluj-Napoca, dar dă asigurări că vor fi găsite soluţii pentru continuarea investiţiei.

    „Am un motiv personal de îngrijorare în ceea ce priveşte finanţarea metroului de la Cluj-Napoca. Am vorbit şi cu domnul primar. Ştie şi dânsul speţa foarte bine, dar dumneavoastră ştiţi foarte bine că finanţarea era parţială, erau doar 300 de milioane de euro, necesarul pentru această investiţie fiind de 2,2 miliarde. Oricum trebuia căutată o sursă de finanţare pentru a finaliza întreg proiectul”, a spus premierul.

    Marcel Ciolacu a declarat că trebuie aşteptat răspunsul Comisie şi a dat asigurări că vor fi găsite soluţii pentru continuarea investiţiei.

    „N-am stat anchilozaţi, adică cumva la ce mesaje am primit trebuia să anticipăm anumite lucruri mai ales că este o investiţie în curs. Poate ar fi trebuit anticipate de către domnul primar, dar câteodată n-avem informaţia când ne dorim. Eu sunt ferm convins, şi cu această modificare şi din certificatele verzi, e transport verde metroul, vom găsi soluţiile cele mai bune să nu oprim această investiţie”, a adăugat Marcel Ciolacu.

  • Alexandru Petrescu, ASF: Există pârghii ca piaţa de capital să crească, dar nu trebuie să stăm doar în ceea ce statul intenţionează să listeze. Vrem să vedem şi mai multe companii antreprenoriale care fac lucrul acesta

    Piaţa locală de capital dispune de un potenţial semnificativ de creştere, însă acest obiectiv poate fi atins mai repede dacă tot mai multe companii antreprenoriale vor lua în considerare listarea la Bursa de Valori Bucureşti, lucru care nu doar că va contribui la diversificarea pieţei, dar va şi stimula economia, oferind noi oportunităţi de finanţare şi dezvoltare, consideră Alexandru Petrescu, Preşedinte, Autoritatea de Supraveghere Financiară.

    “Există pârghii ca piaţa să crească, dar nu trebuie să stăm doar în ceea ce statul intenţinează să listeze. Este un parcurs optimist, dar vrem să vedem şi mai multe companii antreprenoriale care fac lucrul acesta. Avem un sprijin de la 70.000 de lei la 300.000 de lei, în funcţie de AeRo sau piaţa reglementată, sumă nerambursată, printr-un proces competitiv pentru companii care vor să intre într-un proces de prelistare sau listare”, a spus Alexandru Petrescu în cadrul conferinţei ZF Piaţa de capital 2024.

    Alte declaraţii:

    ♦ Pentru a reduce ponderea fndurilor de pensii în lichiditatea bursei este nevoie ca dimensiunea bursei să crească. Vrem să vedem noi jucători instituţionali în piaţă, să vedem mai multe IPO-uri şi SPO-uri. În angajamentul nostru pe PNRR avem obligaţia de a avea încă trei pachete aparţinând unr companii de stat pentru a fi listate.

    ♦ Avem foarte mult potenţial în faţă, avem un viitor mult mai mare decât trecutul în ceea ce înseamnă piaţa de capital. Piaţa este una care se profesionalizează, există investitori strategici, interesaţi. Ţine şi de ASF să actualizăm tot ceea ce înseamnă cadrul legislativ, condiţionalităţi. Sunt mai multe traiectorii pe care România şi ASF implicit le urmăreşte, inclusiv accederea la OCDE care aduce o serie de alinieri la pieţe, de reglementare la legislaţie şi norme europene, ceea ce va ajuta şi mai mult piaţa de capital.

    ♦ Ieri am adoptat raportul la S1/2024 din care reiese că în perioada ianuarie-iunie 2024 am ajus la o valoare tranzacţionată de 15,6 miliarde de lei , în creştere cu 82% faţă de S1/2023. Avem un număr al tranzacţiilor de 1,28 milioane, cu o creştere de 73% an/an, din care 27% se întâmplă pe BVB. Tranzacţiile cu titluri de stat au crescut cu 188% an/an. Cifrele sunt optimiste şi demonstrează că suntem într-un reper de parcurs. Nu ne va lua mult să ajungem la 300.000 de investitori. Estimarea mea este că în următorii 2 ani ar trebui să se întâmple acest lucru, dar şi noi trebuie să creăm premisele de atractivitate. Ele se întâmplă pe mai multe paliere.

    ♦ Legislaţia pentru piaţa de capital a rămas în urma evoluţiei pieţei şi trebuie actulizată. Piaţa de capital ar trebui să devină o sursă de finanţare pentru toate companiile, fie de stat sau private.  Se poate finanţa integral sau parţial un proiect de administraţie locală de pe BVB. Se poate ajunge aici prin înlesnirea proceselor, prin legislaţie mai prietenoasă în acest sens. Cred că acest tip de program, dacă este bine comunicat, va fi cel puţin la fel de popular cum este Fidelis. Finanţare de pe piaţa de capital este un proiect care va creşte foarte mult piaţa. Alte pârghii de creştere reprezintă măsurile care ţin de activitatea corporativă de zi cu zi, de mentenenţă corporativă.  

    ♦ Piaţa de capital trebuie să crească. Este dezideratul principal la care toţi ne aliniem. Un ingredient esenţial pentru ca piaţa să crească solid şi consolidat îl reprezintă liniştea peste cele trei pieţe reglementate. Liniştea este esenţială pentru a avea o creştere consolidată şi predictibilă.


     

     

  • Start-up-ul energytech OgreAI a ajuns la investiţii totale de 6 mil. euro după ce a luat o finanţare nouă în valoare de 3 mil. euro. Investitorul principal este VERBUND X Ventures – fondul de investiţii al principalului furnizor de energie electrică din Austria

    Start-up-ul româno-britanic Ogre AI, specializat în furnizarea de soluţii de prognoză bazate pe inteligenţă artificială pentru sectorul energetic, a ajuns la investiţii totale de 6 milioane de euro după ce a atras recent o finanţare nouă în valoare totală de 3 milioane de euro. Runda nouă de finanţare a fost condusă de VERBUND X Ventures – fondul de investiţii al principalului furnizor de energie electrică din Austria, căruia i-au alăturat şi o parte dintre investitorii existenţi – Early Game Ventures, Soulmates Ventures, MMC Greater London Fund – şi Sofia Angels Ventures.

    “Prin investiţia noastră în Ogre AI sprijinim o tehnologie inovatoare, care poate avea impact asupra întregii industrii energetice. Prin generarea de predicţii mai precise pentru producţia şi consumul de energie, putem să integrăm mai eficient sursele regenerabile în activitate şi să ne optimizăm reţelele. Acesta este un pas important în strategia noastră de a promova tehnologii inovatoare, care să susţină tranziţia către un sistem energetic mai durabil”, a declarat Michael Strugl, CEO VERBUND X Ventures.

    Noua finanţarea va susţine dezvoltarea tehnologiei şi extinderea prezenţei pe piaţă a Ogre AI.

    „Suntem încântaţi să colaborăm cu VERBUND pentru a ne dezvolta tehnologia şi pentru a ne extinde pe noi pieţe. Aceast parteneriat ne va ajuta să dezvoltăm soluţii care vor aduce îmbunătăţiri semnificative în sustenabilitatea şi eficienţa reţelelor energetice. Împreună ne propunem să oferim furnizorilor de energie soluţii avansate bazate pe inteligenţă artificială, care să optimizeze operaţiunile şi să contribuie la tranziţia globală către energia regenerabilă”, a spus Matei Stratan, fondator şi CEO al Ogre AI.

    Start-up-ul, fondat în 2021, a atras o primă finanţare în 2022, runda de atunci, în valoare de 2 milioane de euro fiind condusă de Early Game Ventures. Apoi, în 2023 a atras o investiţie nouă de 625.000 de euro de la Soulmates Ventures şi a avut totodată şi o campanie de strângere de fonduri prin intermediul platformei SeedBlink.

    Echipa OgreAI are dezvoltate mai multe soluţii avansate bazate pe inteligenţă artificială, capabile sa genereze predicţii legate de producţia şi cererea de energie. Principalul său produs de prognoză se bazează pe algoritmi avansaţi de machine learning şi are capacitatea de a gestiona impredictibilitatea surselor de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară şi eoliană, precum şi variaţiile în cererea de piaţă. Acest lucru permite operatorilor de energie să îşi optimizeze operaţiunile, să-si reducă costurile, să gestioneze riscurile financiare şi să răspundă mai bine provocărilor generate de tranziţia energetică.

    „Ogre AI adresează o problemă crucială în industria energetică – prognozarea variaţiilor surselor regenerabile şi a cererii de energie. Combinaţia dintre expertiza tehnică şi aplicabilitatea practică recomandă această companie drept un partener important în iniţiativele noastre viitoare”, a explicat Franz Zöchbauer, directorul general al VERBUND X Ventures.

    Colaborarea dintre VERBUND şi Ogre AI a început în cadrul programului VERBUND X Accelerator 2023/24 şi are ca obiectiv optimizarea predicţiilor de cerere de energie în reţeaua de staţii de încărcare pentru autovehicule electrice a VERBUND. “Ogre AI aduce instrumente avansate de analiză a datelor şi capabilităţi de modelare predictivă, care generează prognoze mai precise, dar şi eficienţă operaţională sporită. Acest parteneriat este foarte important pentru tranziţia energetică, deoarece ajută la depăşirea provocărilor legate de energiile regenerabile fluctuante şi de schimbările înregistrate în cererea de piaţă, îmbunătăţind  integrarea surselor de energie regenerabile şi a noilor tehnologii”, susţin reprezentanţii Ogre AI.  

    Pentru VERBUND, această investiţie reprezintă o extindere strategică a activităţilor sale în domeniul soluţiilor energetice inteligente, cu care poate aborda provocările şi oportunităţile tranziţiei în domeniul energiei.

    În prezent, Ogre AI operează în total în şase ţări – Marea Britanie, România, Grecia, Austria, Olanda şi Slovacia, printre clienţii săi numărându-se jucători mari precum Enel, CEZ, VERBUND, PPC, Alliander şi E.ON.

  • Sorin Pâslaru, ZF: Ce legătură este între pierderea finanţării din PNRR pentru metroul din Cluj, dezastrul petrecut în sudul litoralului ca urmare a furtunii de săptămâna trecută şi degringolada urbanistică din nordul litoralului, de care a ajuns să se plângă chiar ministrul turismului?

    Ce legătură este între pierderea finanţării din PNRR pentru metroul din Cluj, dezastrul petrecut în sudul litoralului ca urmare a furtunii de săptămâna trecută şi degringolada urbanistică din nordul litoralului, de care a ajuns să se plângă chiar ministrul turismului?

    Apropo, miniştrii României încep să se plângă de starea infrastructurii sau de haosul urbanistic de parcă ar fi cetăţeni intervievaţi de televiziuni pe stradă, puşi să-şi dea cu părerea pe diverse teme.

    Ministrul fondurilor europene s-a plâns la rândul lui tocmai de lipsa investiţiilor în infrastructura de canalizare în sudul litoralului, din cauza căreia revărsarea de ape a provocat daune uriaşe în staţiuni.

    Ce au toate aceste evenimente în comun?

    Toate aceste evenimente arată de fapt incapacitatea primăriilor de a-şi asuma teme prea complicate pentru nivelul lor de competenţă.

    Finanţarea din PNRR pentru metroul de la Cluj a fost pierdută pentru că primăria nu a reuşit să întocmească în colaborare cu firmele de specialitate documentaţia necesară pentru eliberarea primelor tranşe de bani din cadrul proiectului european. Se tot discută trecerea metroului din Bucureşti la Primăria Capitalei, dar trebuie spus clar: oricât de puţină competenţă tehnologică a rămas în ministerele României, tot e mai multă decât în primării, mai ales în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură complicată cum sunt liniile de metrou, proiectele de canalizare şi apă sau regimul urbanistic al staţiunilor de pe litoral.

    Ministerul Transporturilor are totuşi un istoric în ceea ce priveşte construcţia metroului, a cărui primă linie s-a dat în funcţiune în 1979. În timp, se creează în cadrul unei instituţii o memorie birocratică, şi cu toate implanturile politice şi plecarea specialiştilor la salarii mai mari în sectorul privat, tot se ştie mai bine decât la nivelul unei primării ce documentaţie este necesară şi ce să se ceară furnizorilor de studii de fezabilitate sau proiectanţilor. Aici trebuie spus pe şleau că Ministerul Transporturilor ar fi fost necesar să se ocupe de metroul de la Cluj.

    La fel, în cazul infrastructurii de apă şi canalizare, cele mai multe primării nu au capacitatea, mai ales cele de oraşe mici sau comune, nu au capacitatea tehnică să ştie ce să scrie în caietele de sarcini atunci când contractează aceste lucrări. Cu atât mai mult pentru staţiunile de pe litoral, unde chestiunile sunt şi mai complicate.

    Constructorii vin şi spun: „eu trebuie să lucrez după aceste proiecte dar sunt făcute prost“ pentru că nu au de unde să ştie primari care au mai mult în grijă ce recolte de cereale au obţinut pe propriile terenuri decât să capete cunoştinţe în aceste domenii tehnice. La fel ca în cazul stadioanelor sau bazinelor de înot care sunt realizate de Compania Naţională de Investiţii şi apoi predate primăriilor, şi aceste lucrări de infrastructură de apă, canalizare şi gaz metan ar trebui să fie realizate de o autoritate centrală care pur şi simplu să replice de la o localitate la alta proiectele.

    Pentru următoarele exerciţii bugetare cu fonduri europene, poate că ar fi nimerit ca investiţiile în infrastructura de apă, canalizare şi gaz metan să se facă printr-un proiect unic prin Ministerul Dezvoltării, care să deţină o Companie Naţională de Infrastructură. În acest fel ar accelera legarea la apă şi canal a gospodăriilor din România, în condiţiile în care acum legarea creşte doar cu 1% pe an. Spre exemplu, la gaz România are doar 45.000 de kilometri de conducte şi înaintează cu circa 800 de kilometri pe an, în condiţiile în care Ungaria are

    100.000 de kilometri de conducte de gaz. La reţelele de apă avem circa 90.000 de kilometri şi înaintăm cu 2.000 de kilometri pe an, iar la canalizare avem 40.000 de kilometri şi înaintăm cu 1.800 de kilometri pe an.

    Practic, în loc să fie dată decizia la fiecare primărie privind contractarea unor companii şi a studiilor de fezabilitate şi a construcţilor, pur şi simplu primăria va pune la dispoziţie acestei noi Companii Naţionale de Infrastructură terenurile necesare, iar la încheierea construcţiei va preda primăriei instalaţia. O primărie care face doar o dată o astfel de lucrare nu are cum să ajungă la nivelul de competenţă al unei companii specializate care să facă zeci sau sute de astfel de lucrări pe an. La fel trebuia gândit şi în cazul metroului, dar probabil că orgoliile clujenilor au fost mai mari.

    În ceea ce priveşte starea litoralului, mâna liberă dată primăriilor precum Mangalia, Limanu sau Năvodari pentru modul cum arată staţiunile din punct de vedere urbanistic este o greşeală. Staţiunea Mamaia din Nord şi staţiunile Saturn, Jupiter, Neptun-Olimp din sud, când au fost realizate, au fost realizate de specialişti de mare valoare intelectuală, pe care nu îi poate avea o primărie de nivelul acestor localităţi mici. Pentru o concepţie unitară privind litoralul, aşa cum Apele Române au în sarcină administrarea plajei până la o anumită distanţă spre ţărm, ar trebui o autoritate a litoralului pentru care să fie selectaţi experţi în urbanismul acesta specific, de turism pe litoral. Nici Năvodariul, nici Mangalia sau alte localităţi de pe litoral nu au competenţa şi nici banii să administreze aceste staţiuni astfel încât să fie corecte şi atractive din punct de vedere urbanistic şi îngrijite.

    La fel, ar trebui gândită o centralizare a deciziei şi un mijloc de a accelera investiţiile în porturile dunărene printr-o autoritate distinctă a Dunării, care să se ocupe de administrarea porturilor şi de legăturile dintre acestea.

    Şi în educaţie şi în domeniul spitalicesc intervenţia unor autorităţi centrale care să aibă un nivel de competenţă mai ridicat ca urmare a experienţei ar fi de bun augur.

    Spiru Haret, când a venit cu programul său de construcţie a sute de şcoli, le-a făcut după un model, pentru că nu aveau capacitate financiară şi competenţă primarii de atunci să le ridice. Din păcate, mulţi ani de zile s-au pus în braţele primăriilor şcolile şi spitalele, când aceştia nu aveau nici bani să le văruiască.  Între timp, în unele oraşe din ţară situaţia s-a mai schimbat. Însă, pentru cât de în urmă este România la capitolul infrastructură publică, înaintăm foarte încet dacă lăsăm la mâna primarilor investiţiile acestea de primă necesitate.

    S-a văzut şi în cazul spitalelor regionale că până nu a fost creată o autoritate centrală în cadrul Ministerului Sănătăţii care să se ocupe de construcţia acestora, progresele au fost foarte reduse.

    Trebuie lăsate la o parte sloganele şi mers pe eficienţă, pe soluţii, nu pe idei care nu mai ţin.

    Sorin Pâslaru este redactorul-şef al ZF

  • Petrecerea AI continuă: Un start-up fondat acum 3 luni de un cofondator al ChatGPT, cu o echipă de 10 oameni, fără un produs, a luat o finanţare de 1 mld. $ la o evaluare de 5 mld. $

    Fondurile de capital de risc continuă să parieze sume uriaşe pe start-up-uri active în segmentul inteligenţei artificiale (AI), sperând că şi profiturile vor fi pe măsură – cel mai recent exemplu al faptului că investitorii au încă speranţe mari de la AI fiind finanţarea de un 1 mld. $, la o evaluare de 5 mld. $, a unui proiect fondat, e drept, de unul dintre fondatorii ChatGP (OpenAI) – şi mai exact de Ilya Sutskever, fostul chief scientist al companiei.

    “Ilya Sutskever, cofondator al OpenAI, a atras investiţii în valoare de 1 miliard de dolari de la investitori, printre care se numără Sequoia şi Andreessen Horowitz, pentru o nouă companie care dezvoltă modele de inteligenţă artificială sigure.

    Tranzacţia evaluează compania înfiinţată în urmă cu 3 luni, care în prezent nu are niciun produs, la aproximativ 5 miliarde de dolari, conform unei surse familiare cu situaţia”, conform Financial Times.

    Startup-ul lui Sutskever, Safe Superintelligence (SSI), va utiliza noua investiţie pentru resurse de calcul în vederea dezvoltării modelului său şi pentru recrutarea de personal nou care să se alăture echipei sale actuale de 10 persoane. Fostul director ştiinţific al OpenAI a fondat compania alături de investitorii în serie în domeniul AI Nat Friedman şi Daniel Gross, precum şi alături de Daniel Levy, fost cercetător la OpenAI.

    “Am identificat un nou vârf de escaladat, uşor diferit de ceea ce lucram anterior. Nu încercăm să parcurgem acelaşi drum mai rapid. Dacă faci ceva diferit, atunci devine posibil să realizezi ceva special,” a declarat Sutskever pentru Financial Times.
    Compania dezvoltă modele AI de ultimă generaţie şi îşi propune să concureze cu rivali mai consacraţi, inclusiv fostul angajator al lui Sutskever, OpenAI, Anthropic şi xAI al lui Elon Musk.
    Şi OpenAI se află în prezent în negocieri cu investitorii pentru a atrage miliarde de dolari la o evaluare de peste 100 de miliarde de dolari, în timp ce Anthropic şi xAI au fost ambele evaluate la aproape 20 de miliarde de dolari în rundele de finanţare de la începutul acestui an, notează FT.

    “Este important pentru noi să fim înconjuraţi de investitori care înţeleg, respectă şi susţin misiunea noastră, care este de a crea o cale directă către superinteligenţa sigură şi, în special, de a petrece câţiva ani făcând cercetare şi dezvoltare asupra produsului nostru înainte de a-l aduce pe piaţă,” a declarat Gross, CEO-ul SSI, pentru Reuters.

    Sutskever a părăsit OpenAI în mai, după ce a condus o tentativă eşuată de a-l înlătura pe directorul general Sam Altman.
     

  • Emil Boc, primarul de decenii al Clujului, a administrat defectuos proiectul pentru metrou şi a pierdut banii din PNRR. Este metroul o pălărie prea mare pentru o primărie?

    Premierul Marcel Ciolacu a declarat la începutul săptămânii că proiectul metroului din Cluj ar putea avea finanţare şi din alte surse, existând şanse ca cei 300 mil. euro din PNRR destinaţi proiectului să nu mai fie plătiţi. Pe de altă parte, proiectul metroului costă 2,2 miliarde de euro, iar banii din PNRR nu reprezintă nici 15% din valoarea acestuia.

    ♦ Metroul este cel mai mare proiect de infrastructură din istoria Clujului, unul de 2,2 miliarde de euro pentru proiectare şi execuţie, care acoperă 19 staţii şi 21 km ♦ Termenul pentru realizarea magistralei de metrou este de opt ani, din care unul este pentru etapa de proiectare, iar restul pentru execuţie ♦ Contractul pentru realizarea metroului din Cluj-Napoca a fost semnat în mai 2023 de primarul Emil Boc.

    Premierul Marcel Ciolacu a declarat la începutul săptămânii că proiectul metroului din Cluj ar putea avea finanţare şi din alte surse, existând şanse ca cei 300 mil. euro din PNRR destinaţi proiectului să nu mai fie plătiţi. Pe de altă parte, proiectul metroului costă 2,2 miliarde de euro, iar banii din PNRR nu reprezintă nici 15% din valoarea acestuia.

    „Dincolo de discuţii, metroul se face şi lucrările merg mai departe urmărind graficul de la Ministerul Transporturilor. Primăria nu este parte a discuţiilor tehnice dintre guvern şi Comisia Europeană. Există anumite tehnicalităţi care se discută, ca şi în cazul altor proiecte prin PNRR la nivel de UE. Nu sunt specifice doar nouă. Relaţia tehnică dintre SEAP şi JOUE nu este gestionată de primărie, ci de autorităţile centrale ale statului. Cât timp avem discuţii în derulare, nu pot comunica alte date. Licitaţia a fost validată şi de aceea lucrările sunt în derulare. Ce este important este că avem finanţare. Metroul este un proiect verde şi poate beneficia de multiple surse de finanţare, dincolo de PNRR. Are mai puţină importanţă din ce şi câte buzunare se finanţează. În toamnă, octombrie-noiembrie vor sosi „cârtiţele“, se vor asambla şi vor intra în subteran“, a declarat ieri Emil Boc pentru Ziua de Cluj.

    Potrivit premierului, acum executivul de la Bucureşti caută surse alternative de finanţare, care ar putea fi certificatele verzi.

    Metroul de la Cluj a fost din start proiectul Primăriei Cluj, iar Ministerul Transporturilor doar a asigurat finanţarea şi un anumit suport tehnic. Banii din PNRR ar putea fi pierduţi pentru că proiectul nu are supervizor, plus că au existat probleme de procedură.

    Spre comparaţie, la Bucureşti proiectul metroului este gestionat de Ministerul Transporturilor. Însă şi în cazul magistralei spre Drumul Taberei au existat întârzieri de cinci ani, în timp ce magistrala spre Otopeni nu leagă aeroportul de centrul oraşului, ci vor fi necesare trei schimbări de tren pentru a ajunge la Piaţa Victoriei.

    Termenul pentru realizarea magistralei de metrou este de opt ani, din care unul este pentru etapa de proiectare, iar restul pentru execuţie.

    Traseul liniei de metrou începe din zona nouă rezidenţială din Floreşti. Primele trei staţii deservesc zone de locuinţe de densitate medie din Floreşti, iar staţiile 4 şi 5 deservesc zone multifuncţionale într-o dezvoltare dinamică, desfăşurate în jurul ancorelor viitorului spital regional de urgenţă şi ale centrului comercial Vivo. Staţiile 6, 7 şi 8 deservesc cartierul Mănăştur (cea mai densă zonă de locuinţe din oraş), iar apoi linia urmează magistrala rutieră vest-est, traversând centrul oraşului, până la Piaţa Mărăşti. De aici, o ramură a liniei continuă spre zona industrială Bulevardul Muncii, asigurând şi legătura cu calea ferată şi viitorul serviciu de tren metropolitan, iar o altă ramură deserveşte cartierele Gheorgheni şi Sopor, unde este amplasat şi depoul suprateran. Întreaga linie este în subteran, cu excepţia racordului de tranziţie de lângă depou.

    Estimările sunt că în 2031, anul de punere în funcţiune a metroului, acesta va avea 164.000 de călători pe zi şi cu 29.000 de maşini mai puţine în Cluj.

    Cluj-Napoca va deveni astfel primul centru regional al României cu metrou după Bucureşti şi intră în linie dreaptă pentru a forma o zonă metropolitană cu peste un milion de locuitori, în condiţiile în care oraşul a atras în ultimii ani investiţii atât în producţie, cât şi în imobiliare şi mai ales în IT. Din consorţiul responsabil de construirea metroului din Cluj-Napoca, o singură companie este locală, Arcada. Aceeaşi firmă a lucrat, printre altele, la construcţia căii ferate care face legătura între Gara de Nord din Bucureşti şi aeroportul Otopeni. De altfel, Arcada Company s-a specializat în lucrări de reabilitare a căii ferate şi construcţii de poduri.

    În ceea ce priveşte Alstom Transport, această companie este responsabilă de mentenanţa trenurilor la metroul din Bucureşti, iar în această perioadă, potrivit reprezentanţilor Metrorex, nu asigură servicii conform contractului, ceea ce a dus la creşterea intervalelor de succedare a trenurilor. La finalul lui 2021 a fost semnat cu Alstom Transport un contract pe 15 ani pentru mentenanţa trenurilor de metrou, valoarea contractului fiind de 2,45 miliarde de lei (500 de mil. euro) iar contractul a intrat în vigoare la început de 2022.

    La rândul său, Gülermak Agir Sanayi Inşaat Ve Taahhüt A.S este un grup de firme originar din Turcia, fondat în 1958, cu proiecte industriale şi de infrastructură realizate la nivel global, potrivit informaţiilor de pe site-ul de prezentare. Dintre proiectele finalizate, fac parte staţii de metrou din Istanbul şi Varşovia, fabrici de zahăr, de ciment, hidrocentrale. Gülermak este parte şi din asocierea care a câştigat contractul pentru realizarea magistralei 6 de metrou din Bucureşti, care va face legătura cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Otopeni. Compania a câştigat un proiect de construire a metroului şi în Dubai.

    Potrivit premierului Marcel Ciolacu acum Executivul de la Bucureşti caută surse alternative de finanţare, care ar putea fi certificatele verzi.

  • Finanţare doar pe hârtie: Programul pentru încurajarea aducerii turiştilor străini în ţară s-a blocat. Agenţiile de turism aşteaptă de la guvern 500.000 de euro pentru 12.000 de turişti, dar au primit doar 5% din bani. Când ar putea primi restul banilor?

    ♦ Din 3.000 de agenţii de turism de pe plan local, doar 50 de companii se ocupă cu turismul de incoming, adică aducă turişti străini să viziteze România.

    Agenţiile de turism pot primi 40 de euro pentru fiecare turist străin care a achiziţionat şi plătit un sejur sau circuit de cel putin patru nopţi de cazare în România, prin sche­ma de minimis pentru încuraja­rea turis­mului de incoming, adică de aducere a turiştilor străini în Româ­nia. La o primă vedere, schema pare a fi utilă pentru a stimula agenţiile de turism să se concentreze pe turismul de incoming.

    Programul a por­nit la începutul anu­lui 2023, la ini­ţia­tiva de la acea vre­me a Ministeru­lui Antre­prenoria­tului şi Tu­ris­mului. Un an şi jumătate mai târziu, schema a rămas fără bani şi nu au fost onorate nici plăţile din 2023.

    Reprezentanţii MEAT susţin că reorganizarea ministerului a afectat această schemă. Programul a fost por­nit de Ministerul Antreprenoria­tului şi Turismului, condus la acea vreme de Daniel Cadariu, ulterior, a devenit Ministerul Economiei, An­tre­prenoriatului şi Turismului, în fruntea căruia se află astăzi Radu Ştefan Oprea.

    „Ca urmare a reorganizării Mi­nis­terului Antreprenoriatului şi Tu­ris­mului (MEAT) şi înfiinţării Agen­ţiei Române pentru Investiţii şi Co­merţ Exterior (ARICE), un organ de specialitate al administraţiei publice centrale, având ca scop aplicarea politicii guvernului pentru atragerea investiţiilor străine directe şi de por­tofoliu în România, promovarea co­mer­ţului exterior, inclusiv a servicii­lor româneşti, exclusiv domeniul tu­rismului, au apărut disfuncţionalităţi şi întârzieri în cazul aplicării schemei de minimis pentru activitatea de in­coming“, spun reprezentanţii Minis­terului Economiei, Antreprenoria­tului şi Turismului.

    În cadrul schemei, au fost depuse 42 de dosare pentru decontarea su­me­lor aferente a 12.000 de turişti străini care au vizitat România. Astfel, agenţiile de turism au solici­tat, în total, 500.000 de euro.

    Până acum, guvernul a decontat doar 28.000 de euro pentru această sumă, adică circa 5% din suma solicitată de agenţiile de turism.

    Reprezentanţii ministerului sus­ţin că schema ar putea fi luată în calcul la rectificarea bugetară.

    „Suma solicitată necesară pentru derularea schemei de minimis desti­nată activităţii de incoming va fi luată în considerare la următoarea rectifi­care bugetară pentru anul 2024, mo­ment din care se vor putea efectua plăţile aferente anului 2023. Totoda­tă, MEAT întreprinde demersuri în vederea obţinerii de credite de anga­jament şi credite bugetare, necesare atât pentru a plăti dosarele depuse pentru activitatea de incoming pe anul 2023, cât şi pentru a continua schema în următorii ani“, transmite Ministerul Economiei, Antrepreno­ria­tului şi Turismului.

    Când a fost lansată schema, a fost prevăzut un buget total de 9 mil. lei (1,8 mil. euro). Agenţiile de turism au solicitat până acum doar 500.000 euro, mai puţin de o treime din bugetul alocat.

    Alin Burcea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, spune că asociaţia se află în discuţii cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului şi Ministerul de Finanţe pentru a putea fi date sumele de bani solicitate, cât şi pentru reluarea schemei.

    „Anul acesta nici nu s-au primit depuneri. Multe agenţii de turism au renunţat să mai solicite bani prin acest program pentru că este multă birocraţie, multe verificări“, spune el.

    În România, există circa 3.000 de agenţii de turism la nivel naţional, dintre acestea, doar 50 fac turism de incoming, spune Alin Burcea.

    Anul trecut, peste 2,1 milioane de turişti străini s-au cazat în unităţile de cazare locale, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. O bună parte din aceşti turişti vin în România individual, fără a apela la serviciile unei agenţii de turism. Totuşi, dacă ar exista o strategie la nivel naţional, agenţiile de turism ar putea reprezenta motorul de creştere al turismului de incoming.

  • O inovaţie tehnologică românească se pregăteşte să transforme radical viaţa a peste 300 de milioane de persoane cu dizabilităţi vizuale la nivel global. Cine este tânărul din spatele acestei invenţii

    O inovaţie tehnologică românească se pregăteşte să transforme radical viaţa a peste 300 de milioane de persoane cu dizabilităţi vizuale la nivel global. dotLumen, start-up-ul fondat de Cornel Amariei, a dezvoltat prima tehnologie din lume de conducere autonomă pentru pietoni, implementată într-o pereche de ochelari AI care promit să înlocuiască soluţiile tradiţionale precum câinii-ghid şi bastonul alb.

    Cu o eficienţă de cost de 50 de ori mai mare decât metodele actuale, dotLumen a atras finanţări totale de 10 milioane de euro, inclusiv o rundă recentă de 5 milioane de euro. Compania îşi propune să lanseze primele produse la sfârşitul anului 2024 în Europa, începând cu România, şi vizează extinderea pe 27 de pieţe internaţionale. Start-up-ul are obiective ambiţioase de a atinge vânzări de 10.000 de unităţi până în 2026 şi venituri de 100 de milioane de euro până în 2027.

    „Suntem în pregătire pentru fabricaţie, o să avem ceea ce se numeşte <<limited run>>, o cantitate mică ce se va lansa către finalul acestui an, iar apoi o să scalăm internaţional cu începutul anului viitor. O să începem în România, cel mai probabil primele bucăţi vor fi distribuite în România, după care scalăm internaţional în multiple ţări. Avem deja în pipeline-ul nostru 27 de pieţe pe care vrem să intrăm şi deja ştim bine în ce ordine intrăm pe ele, însă bineînţeles se mai întâmplă mici modificări pentru că apar oportunităţi la care nu ne aşteptam. Un exemplu bun este Japonia, unde împreună cu cei la Toyota Mobility Foundation aducem .lumen pe piaţa japoneză, un lucru la care nici măcar nu ne aşteptam acum 3 luni“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cornel Amariei, fondator şi CEO al dotLumen. El a adăugat că per total la nivel global sunt peste 300 de milioane de oameni nevăzători care au nevoie de o soluţie precum câinele-ghid, o soluţie ce nu poate fi scalată la fel ca tehnologia dotLumen. „Anul trecut s-au cheltuit 500 de milioane de euro pentru a antrena doar 2.000 de câini ghid. Noi am creat însă ceea ce numim ochelarii Lumen, o tehnologie care replică ceea ce câinele ghid face, ba chiar mai mult, dar fără problemele ce fac câinele ghid o soluţie nonscalabilă. La 300 de milioane de oameni ce au nevoie de o soluţie precum un câine ghid sunt doar 28.000 de câini ghid până acum. Însă acest lucru urmează să se schimbe foarte curând, la costuri de circa 50 ori mai mici.“ El nu a oferit detalii cu privire la preţul la care vor fi comercializaţi ochelarii, însă a pus accentul pe faptul că o parte din cost va fi subvenţionat de stat sau de anumite organizaţii.

    „Principalul lucru care ne interesează pe noi este legat de sistemele de rambursare şi subvenţionare. O astfel de tehnologie, care este un dispozitiv medical,  se achită  în principal prin sisteme de subvenţionare şi rambursare. Aşa că ne uităm ţară cu ţară care sunt acestea, şi cunoaştem deja legislaţiile în 40-50-60 de pieţe, pentru a vedea unde putem să intrăm mai repede. Noi vom putea intra practic în toată piaţa europeană încă din ziua 1, datorită certificărilor care sunt la nivel european, însă sistemul de rambursare şi subvenţionare diferă de la ţară cu ţară”, a precizat Cornel Amariei.

    Deşi se axează în principal pe sistemele de rambursare, start-up-ul va oferi şi posibilitatea achiziţionării directe a ochelarilor dot Lumen, urmând să existe cel mai probabil şi o subscripţie pentru utilizare.  „Cu anii, tehnologia va deveni din ce în ce mai ieftină. Până în 2029 ne aşteptăm ca un astfel de produs să ajungă la sub 1.000 de euro per pereche, ceea ce efectiv schimbă complet jocul. Oricum, încă din primul an după ce este pus pe piaţă, deja o paradigmă veche de milenii, care este câinele ghid, se va schimba. Pentru că ne-a luat mii de ani de când conceptul de câine ghid există şi peste 100 de ani de când este antrenat profesional să ajungem la un număr de doar 28.000 de câini ghid. Cu tehnologia noi putem ajunge la un număr mult mai mare de atâta, mult mai repede”, a subliniat fondatorul şi CEO-ul dotLumen. Ochelarii dotLumen vor avea o funcţionalitate de bază, cea care replică câinele ghid pentru nevăzători, plus o serie de alte funcţionalităţi precum cititul sau ghidarea spre o locaţie specifică. „Noi ceea ce facem este să replicăm ceea ce câinele ghid face, toată funcţionalitatea pe care un câine ghid ţi-o oferă de a te ghida, de a te duce la anumite locuri, de a avea grijă de tine şi toate acestea le oferim standard, de acolo începem. După care intervin alte funcţionalităţi ce au legătură cu cititul, cu a te duce specific în anumite locuri sau anumite funcţionalităţi care au legătură cu a face diferite slujbe, anumite slujbe ce nu erau până acum accesibile pentru persoane cu dizabilităţi vizuale. Funcţionalităţile suplimentare diferă un pic de la ţară la ţară pentru că aceste funcţionalităţi intră în pachetul pe care îl negociem în fiecare ţară”, a explicat el.

    Cum funcţionează însă, concret, ochelarii dotLumen? „Noi ceea ce facem, tehnologic vorbind, este relativ similar cu ceea o maşină autonomă face. Am luat tehnologia de condus autonom şi am pus-o în ceva ce poţi să porţi confortabil pe cap. Scopul nostru nu este să învârtim un volan, nu este să învârtim roţi, ci scopul nostru este să ghidăm oameni. Însă există nişte diferenţe foarte mari între lumea maşinilor şi lumea pietonilor. Lumea maşinilor funcţionează pe drumuri care în cea mai mare parte a cazurilor sunt cam la fel oriunde mergem în lume.”

    Însă, când mergem pe zona pietonală, lucrurile diferă enorm în acelaşi oraş, nu mai vorbim de aceeaşi ţară sau de acelaşi continent.  Noi nu facem doar AI, ci facem o integrare foarte frumoasă între AI şi «classical computer science»,  totul întâmplându-se într-o chestie foarte mică şi foarte performantă pe cap  E enorm de complex sistemul, este o maşină autonomă doar că la final de om nu învârtim roţile şi motoarele care învârt volanul, ci efectiv folosim interfaţa noastră de haptics ca să ghidăm persoanele. Tehnologia noastră principală este acest software pe care noi îl numim Pedestrian Autonomous Driving AI, care se poate reaplica în o grămadă de alte lucruri.”

    Săptămâna trecută, start-up-ul dotLumen a reuşit să strângă un milion de euro pe platforma de equity crowdfunding Seedblink în mai puţin de 7 ore, campania făcând parte dintr-o rundă de finanţare în valoare totală de 5 milioane de euro.  În total, toate finanţările atrase până în prezent de dotLumen totalizează circa 10 milioane de euro. Noua finanţare va fi folosită în special pentru partea de extindere la nivel global, care implică marketing, vânzări şi business development. „Până acum, principalele costuri au fost, bineînţeles, cele de cercetare şi dezvoltare. Acolo s-au cheltuit banii. Acum,  pentru că mai este foarte puţin şi vom fi pe piaţă şi trebuie să creştem internaţional, bineînţeles că o pondere mare din aceste resurse merg în market entry, business development, sales ş.a.m.d. Acolo merg în principal banii. Nu oprim partea de R&D, nu-i ca şi cum echipa de R&D şi-a vacanţă acum, ci continuăm, avem multe alte lucruri de făcut”, a menţionat Cornel Amariei. În ceea ce priveşte ţintele de venituri, planul de afaceri pe care şi l-a făcut echipa dotLumen se bazează în principal pe sistemele de rambursări, subvenţionări, care pot genera vânzări mult mai mari pentru start-up decât strict piaţa de dispozitive medicale destinate utilizării la domiciliu. „Anul viitor, 2025, vorbim de vânzări în ordinul sutelor către 1.000  de unităţi, versus un an mai târziu unde putem să vorbim deja de a ne apropia de 10.000 de unităţi şi bineînţeles că şi cifra de afaceri corespunde la nivel de câteva milioane de euro, la nivel de zeci de milioane de euro. Şi ne uităm către a trece de pragul absolut incredibil de 100 de milioane până la finalul 2027”, a conchis el.  

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Cornel Amariei, fondator şi CEO dotLumen

    Ce face? Dezvoltă o tehnologie AI de conducere autonomă folosită în primă fază pentru înlocuirea câinilor ghid şi a bastonului alb cu o pereche de ochelari AI pentru nevăzători.

    2. Invitat: Carmen Ciulacu, CEO şi cofondatoare Digital Stack – divizia de B2B a Şcolii Informale de IT

    Ce face? Dezvoltă cursuri personalizate de IT pentru angajaţii din cele mai mari companii din România, dar şi firme de dimensiuni mici şi medii, prin serviciile de reskilling, upskilling şi academy.

    „Pregătim angajaţii a zeci de companii din România pentru a face faţă dezvoltării rapide a tehnologiei. Peste 8.000 de persoane care au trecut într-o formă sau alta prin trainingurile noastre. Lucrăm cu companii foarte mari, în principiu, clienţii noştri sunt din zona IT sau din verticale de business puternice, cum este industria bancară, zona de utilităţi, chiar şi zona de producţie.“

    3. Invitat: George Dragne, fondator al Fotocutelefonul

    Ce face? Dezvoltă o platformă unde se regăsesc cursuri dedicate fotografiei cu smartphone-ul, aproape a atins pragul de 1.000 de cursanţi în nouă luni de la lansarea oficială pe piaţă. Planurile pe termen scurt vizează atragerea unui număr de 300 de cursanţi noi pe lună.

    „Vom depăşi în curând pragul de 1.000 de cursanţi, după nouă luni de funcţionare. Am vrea să ajungem la cel puţin 300 de cursanţi noi lunar, în următoarele 12 luni, iar cursul încer­căm să-l păstrăm la o medie de 250 lei pe acces pe viaţă (lifetime fee). Platforma oferă lecţii online, tutoriale video şi sfaturi detaliate care acoperă toate aspectele fotografiei cu telefonul. De la compoziţie şi iluminare, până la editarea şi partajarea imaginilor, utilizatorii pot învăţa tot ce au nevoie pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile fotografice.“

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Vlad Marincaş, cofondator şi CEO, Aqurate – platformă AI pentru recomandări de produse dedicată magazinelor online

    Ce e nou? Start-up local se pregăteşte în prezent pentru lansarea unei noi runde de finanţare în toamna acestui an, suma vizată fiind de circa 2 milioane de euro. Aqurate a atras la finalul anului 2022 o finanţare de 450.000 de euro, iar de atunci a reuşit să crească businessul ajungând recent să depăşească pragul de 100 de clienţi, majoritatea fiind din România.

    „Cred că suntem în punctul în care putem să scalăm. Noi am reuşit ca din momentul în care am primit banii din prima finanţare într-un timp relativ scurt, un an şi jumătate, să creştem bine într-un context, să zic, poate incert în zona de e-commerce, pentru că au fost foarte multe evenimente care au afectat magazinele online. Iar acum suntem în punctul în care vedem replicabilitate şi suntem în punctul în care avem o poziţie bună, avem destul «runway», dar credem că este momentul să apăsăm pe aceleraţie aşa că ne gândim la o finanţare nouă de aproximativ
    2 milioane de euro.“

    2. Invitat: Denis Tudor, cofondator şi CEO al Swisspod Technologies – soluţie de transport terestru de mare viteză.

    Ce e nou? Start-up-ul din Elveţia are deschisă în prezent o rundă de finanţare în valoare totală de 7 milioane de franci eleveţieni
    (7,2 mil. euro), sumă din care a reuşit să atragă deja circa jumătate.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Cine este femeia ce conduce una dintre cele mai mari bănci din România şi care sunt planurile ei pentru viitor

    BRD este echipată strategic pentru a contribui la dezvoltarea economiei în România şi pentru a impulsiona creşterea în următorii ani. „Din punct de vedere istoric, de-a lungul celor 100 de ani de la crearea acestei bănci, BRD a demonstrat că este banca pentru dezvoltarea României. Prin urmare această creştere este în ADN-ul BRD şi, printre alte atribute, este un element diferenţiator”, spune Maria Rousseva, CEO al băncii româneşti cu capital francez.

    Privind înainte, ea reafirmă ambiţia BRD de a fi o bancă universală de top în România, de a avea eficienţă mai mare prin simplificare şi rapiditate, precum şi de a ocupa o poziţie de top în finanţarea tranziţiei verzi. Iar  creşterea organică rămâne pentru BRD prima prioritate strategică pentru apărarea poziţiei de top printre băncile mari.

    „Încrederea clienţilor în a face afaceri şi a lua credite este esenţială pentru dezvoltarea economiei româneşti. Băncile, inclusiv BRD, joacă un rol esenţial în dezvoltarea acestei încrederi prin garantarea unui sistem bancar solid şi profitabil, capabil să genereze suficient capital pentru creşterea viitoare”, spune Maria Rousseva, CEO al BRD-SocGen, a patra cea mai mare bancă din România după active.

    BRD este echipată strategic pentru a contribui la dezvoltarea economiei în România şi pentru a impulsiona creşterea în următorii ani, dă asigurări Maria Rousseva, al cincilea director general al BRD după 2009 şi prima femeie devenită CEO al băncii româneşti cu capital francez. „Să luăm exemplul ultimelor 18 luni de performanţă comercială spectaculoasă a BRD. Din decembrie 2022 am câştigat 100 bps (100 puncte de bază – n.red) în cota de piaţă globală pe creditare, crescând portofoliul cu 7,3 miliarde de lei, o creştere de aproape 20%. Este important să subliniem faptul că această creştere a fost  generată de ambele segmente, predominant cel corporate, cu +33%, dar şi cel de retail, cu +12%.

    Şi cel mai important, creşterea continuă. Această performanţă comercială, completată de o disciplină continuă privind costurile şi gestionarea riscurilor, susţine rezultatele noastre financiare excelente”, a explicat şefa BRD într-un interviu. BRD şi-a confirmat capacitatea de a progresa şi creşte în mediu bancar dinamic existent, susţine ea. Iar din punct de vedere istoric, de-a lungul celor 100 de ani de la crearea acestei bănci, BRD a demonstrat că este banca pentru dezvoltarea României, adaugă ea. „Prin urmare pot spune că această creştere este în ADN-ul nostru şi, printre alte atribute, este un element diferenţiator.”

    Cât despre fundamentele actuale ale economiei româneşti, şefa BRD spune că acestea sunt solide, susţinute de Uniunea Europeană şi de programele de stat care oferă un sprijin economic semnificativ. „Ne aşteptăm la o accelerare a creşterii PIB de la 2,1% în 2023 la aproximativ 3% până în 2025. Acest impuls economic, împreună cu factori precum creşterile salariale, urbanizarea şi inovarea tehnologică, sunt de natură să stimuleze creşterea atât a creditelor, cât şi a depozitelor, la o rată medie spre ridicată de o singură cifră. Creşterea concurenţei între bănci va spori şi mai mult accesibilitatea creditelor, făcând împrumuturile şi mai interesante pentru clienţi”, adaugă Maria Rousseva, care a primit în noiembrie 2023 aprobarea BNR pentru a deveni director general al BRD pentru următorii patru ani. Privind înainte, Rousseva reafirmă ambiţia BRD de a fi o bancă universală de top în România, de a oferi o  experienţă de înaltă calitate clienţilor, de a avea eficienţă mai mare prin simplificare şi rapiditate, precum şi de a ocupa o poziţie de top în finanţarea tranziţiei verzi.

    „Suntem hotărâţi să ne urmăm planul strategic Horizons 2027 şi să oferim o experienţă integrată şi permanentă  clienţilor noştri în toate punctele de contact, digitale sau fizice. Acest lucru include nu numai investiţii în noi tehnologii, ci şi în formarea personalului pentru a asigura interacţiuni fluide în fiecare etapă a parcursului clientului, produse dedicate nevoilor clienţilor noştri şi noi soluţii de finanţare, precum blue finance sau susţinerea femeilor-antreprenor, împreună cu alte produse de finanţare verzi care permit tranziţia României către o economie mai sustenabilă.”

    Dar cât de mult creditează BRD companiile, economia României?

    Soldul creditelor totale acordate de BRD a crescut în primul semestru (S1)  din 2024 până la 42,7 mld. lei, cu mai mult de 14% peste nivelul din S1/2023. Pentru întregul grup BRD, soldul creditelor nete, inclusiv creanţele din leasing, a ajuns la 45 mld. lei la sfârşitul lunii iunie 2024, reflectând o creştere de două cifre, de 14% în termeni anuali, depăşind performanţa pieţei, evoluţie determinată în principal de finanţările corporate. Pe segmentul companii, creditarea BRD a continuat să înregistreze o performanţă puternică, soldul creditelor nete având o creştere de 22,3% an/an la finalul lunii iunie 2024, evoluţie alimentată atât de IMM-uri (14,3% an/an), cât şi de companii mari (27% an/an). BRD a transmis că sprijină în continuare afacerile româneşti prin implicarea activă în programe guvernamentale şi acordarea de noi finanţări companiilor care îndeplinesc criteriile specifice de eligibilitate.

    La finalul lunii iunie 2024, creditele nou aprobate prin programul IMM Plus au ajuns la 3,1 mld. lei, în creştere cu 90% în termeni anuali faţă de S1/2023. În plus, activitatea de leasing a menţinut un ritm de creştere substanţial, de 20,3% an/an la sfârşitul lunii iunie 2024, conform datelor băncii. „Cererea de credite pentru companii rămâne semnificativă.  Unul dintre factorii determinanţi este şi extinderea programelor guvernamentale de sprijin pentru IMM-uri, cum ar fi programul IMM Invest Plus. Sectorul Global Transaction Banking este, de asemenea, activ cu servicii precum factoringul şi soluţiile de cash management care contribuie de asemenea la creştere. Aceste servicii sunt esenţiale pentru companiile care doresc să îşi gestioneze fluxul de numerar şi să îşi extindă operaţiunile”.

    Vorbind despre sectoarele considerate viabile pentru finanţare, şefa BRD a adus în discuţie sectoarele care demonstrează rezilienţă şi potenţial de creştere în ciuda incertitudinilor economice, inclusiv multe dintre industriile tradiţionale, dar şi sectoarele legate de tehnologie, energie regenerabilă şi cele implicate în transformarea digitală. IMM-urile, în special cele care inovează în domeniul logisticii şi al serviciilor digitale, sunt, de asemenea, parteneri importanţi pentru finanţare datorită adaptabilităţii şi potenţialului lor de creştere, explică CEO-ul băncii româneşti cu capital francez. „Având în vedere că subiectele ESG (Environmental, Social, and Governance -n.red.) şi strategiile de tranziţie devin din ce în ce mai importante pentru evaluarea riscurilor, cu siguranţă companiile care investesc în reducerea poluării, îmbunătăţirea eficienţei energetice şi renunţă la activităţile cu impact negativ asupra mediului, întărindu-şi capacitatea de adaptare la schimbările climatice, se află în mod special în atenţia noastră.” În ceea ce priveşte creditele acordate întreprinderilor mari, acestea înregistrează o creştere de două cifre, pe măsură ce întreprinderile se extind şi investesc în noi proiecte, susţine Maria Rousseva. „Acest trend probabil va persista pe măsură ce companiile încearcă să profite de oportunităţile de creştere, dar şi să investească în propria lor rezilienţă. Am înregistrat volume de credite în creştere şi în zona IMM-urilor, deoarece, printre alţi factori, continuarea programului IMM Invest Plus a facilitat acest lucru, cu 3 miliarde de lei deja aprobaţi (deşi nu sunt încă utilizaţi integral).”

    BRD este dedicată sprijinirii companiilor prin diverse soluţii de finanţare adaptate nevoilor acestora, a menţionat şefa băncii. „Acordăm prioritate în special finanţării durabile, oferind împrumuturi şi produse financiare care ajută întreprinderile să facă faţă provocărilor economice. Ne desfăşurăm activitatea într-un cadru strict de gestionare a riscurilor pentru a aborda riscurile potenţiale, inclusiv riscurile financiare (capital, lichiditate şi credit), operaţionale, de conformitate şi de securitate informatică. Astfel, ne asigurăm că BRD rămâne un partener de încredere pentru clienţii săi, persoane fizice şi companii care doresc să îşi îndeplinească proiectele în vremuri bune sau în perioade dificile.” Şi în segmentul de retail există o cerere puternică, atât pentru creditele ipotecare, cât şi pentru cele de consum, a menţionat şefa BRD. „Clienţii adoptă rapid noile caracteristici digitale, cum ar fi programul de loialitate al BRD, care oferă cashback şi care a câştigat o tracţiune semnificativă cu peste 300. 000 de mii de utilizatori în prima lună de funcţionare. În contextul ratelor ridicate ale dobânzilor, clienţii se concentrează pe economisire, ceea ce face ca BRD să îşi diversifice oferta cu diverse depozite la termen, fonduri mutuale şi produse de asigurare de viaţă pentru a răspunde acestor nevoi.” În prima jumătate a anului 2024, BRD a înregistrat o creştere solidă şi a creditării în zona de retail, atingând un nivel record al volumului de credite noi acordate persoanelor fizice, în valoare totală de 5,2 miliarde de lei. „Această dinamică puternică este de aşteptat să continue şi în a doua jumătate a anului”, anticipează şefa BRD. Pe segmentul retail, soldul creditelor nete acordate de BRD a crescut cu 8,5% an/an la finalul lunii iunie 2024, cu o contribuţie solidă atât din partea persoanelor fizice, cât şi a clienţilor companii mici. Volumele de credite nou acordate persoanelor fizice au înregistrat o creştere record, ajungând la 5,2 mld. lei (51% an/an în S1/2024), evoluţie susţinută de cifre solide atât pentru creditele de consum (38% an/an în S1/2024), cât şi pentru creditele pentru locuinţe (68% an/an în S1/ 2024). Întreprinderile mici au contribuit, de asemenea, la creşterea segmentului, soldul creditelor nete înregistrând un avans de 46% an/an la sfârşitul lunii iunie 2024, ca urmare a îmbunătăţirii proceselor de creditare şi a ofertei de produse, dar şi a performanţelor bune în cadrul programelor guvernamentale, potrivit datelor BRD. „Ne aşteptăm ca activitatea de creditare a BRD în moneda locală (lei) să rămână puternică, datorită ratelor favorabile ale dobânzilor şi concentrării strategice a băncii pe sprijinirea activităţilor economice interne. Stabilitatea monedei locale şi produsele de creditare competitive vor continua să atragă atât clienţii de retail, cât şi pe cei corporate care doresc să îşi finanţeze nevoile în lei. În ceea ce priveşte împrumuturile în valută, în special în euro, BRD menţine o politică strictă – banca acordă împrumuturi în valută numai clienţilor care sunt acoperiţi în mod natural sau specific, sau care au capacitatea de a rezista în faţa unor posibile şocuri valutare. Această abordare protejează atât banca, cât şi pe clienţii săi de volatilitatea de pe pieţele valutare, asigurând stabilitatea financiară.”

    „În ceea ce priveşte riscul de credit, BRD menţine un apetit prudent pentru risc, cu o analiză riguroasă pe tot parcursul procesului de creditare. Costul riscului a fost extrem de scăzut în 2023, datorită numărului limitat de cazuri noi de neplată şi recuperărilor puternice în cazul creditelor existente. Deşi se înregistrează o uşoară creştere a costului riscului în 2024, acesta rămâne sub media pe termen lung. Această abordare controlată a gestionării riscurilor reprezintă o asigurare a faptului că BRD continuă să îşi sprijine clienţii în mod eficient, protejându-şi în acelaşi timp stabilitatea financiară.”

    Legat de dobânzi, la începutul lunii iulie Banca Naţională a României a decis o reducere cu 25 de puncte de bază a ratei dobânzii de politică monetară, reducând-o de la 7,00% până la 6,75%, iar în luna august a mai operat o ajustare a ratei-cheie, până la 6,5%. Această decizie marchează prima modificare după aproape 18 luni de stabilitate la un nivel ridicat al ratei dobânzii, aliniindu-se consistent cu scăderea semnificativă a inflaţiei din ultimele luni, spre 5%. În consecinţă, în perspectivă şi dobânzile la creditele în lei vor scădea, încurajând finanţarea economiei. „Ne aşteptăm ca ratele dobânzilor să intre pe un trend descrescător, îndreptându-se spre faza descendentă a ciclului ratelor de dobândă. Cu toate acestea, având în vedere incertitudinile geopolitice şi contextul macroeconomic, trebuie să rămânem prudenţi cu privire la ritmul de scădere a dobânzilor.” În ceea ce priveşte riscul de credit, Maria Rousseva spune că BRD menţine un apetit prudent pentru risc, cu o analiză riguroasă pe tot parcursul procesului de creditare. „Costul riscului a fost extrem de scăzut în 2023, datorită numărului limitat de cazuri noi de neplată şi recuperărilor puternice în cazul creditelor existente. Deşi se înregistrează o uşoară creştere a costului riscului în 2024, acesta rămâne sub media pe termen lung (nivelul Through the Cycle). Această abordare controlată a gestionării riscurilor reprezintă o asigurare a faptului că BRD continuă să îşi sprijine clienţii în mod eficient, protejându-şi în acelaşi timp stabilitatea financiară.” BRD înregistrează o creştere organică constantă şi regulată, confirmându-şi poziţia printre băncile de top, aminteşte şefa băncii. „Cotele de piaţă în creştere reflectă strategia noastră de creştere a bazei de clienţi şi de creare a unor relaţii de încredere pe termen lung cu clienţii noştri. Credem că pricingul nostru este relevant şi, datorită eforturilor de eficientizare şi gestionării riguroase a riscurilor, intenţionăm să obţinem o rentabilitate satisfăcătoare şi durabilă, a spus Rousseva, care a preluat conducerea BRD de la Francois Bloch în 2023, anul în care banca a coborât de pe locul 3 pe poziţia 4 în topul celor mai mari instituţii de credit după active din România, cu o cotă de piaţă de circa 10%.“

    În ceea ce priveşte achiziţiile, şefa BRD spune că sunt analizate cu atenţie oportunităţile atunci când acestea apar. „Evaluăm echilibrul dintre beneficiile potenţiale şi eforturile necesare, luând în considerare şi agenda noastră internă de transformare, pentru a lua decizii înţelepte.” La sfârşitul lunii iunie 2024, bilanţul consolidat al BRD depăşeşte 86 de miliarde de lei. Acesta reprezintă un ritm solid de creştere organică în ultimele 6 trimestre, cumulând mai mult de 12 miliarde de lei, adică 17% comparativ cu decembrie 2022. „Acest lucru este aproape echivalent cu dimensiunea unei «achiziţii». De aceea, plasăm creşterea organică ca primă prioritate strategică pentru apărarea poziţiei de top printre băncile mari.” Dacă la finalul anului 2022, banca BRD avea active de 71,5 mld. lei, în iunie 2024 banca a ajuns la active de 83,6 mld. lei, mai mari cu 17%. Iar la nivelul întregului grup BRD, activele au trecut de 86 mld. lei la finalul primului semestru din 2024. BRD a obţinut în primul semestru din 2024 un profit net de 675 mil. lei, în scădere cu circa 10% faţă de câştigul din S1/2023, cu toate că atât creditarea, cât şi veniturile au crescut. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost în S1/2024 de aproape 694 mil. lei, cu 9,6% sub nivelul din acelaşi interval din 2023. Venitul net bancar al BRD a avansat în S1/2024 cu 5%, până la aproximativ 1,9 mld. lei, în condiţiile creşterii veniturilor nete din dobânzi cu 8%, la aproape 1,4 mld. lei. Şi încasările nete din comisioane au crescut în prima jumătate a anului, cu 6%, la 367 mil. lei.  Cheltuielile operaţionale ale băncii româneşti cu capital francez au fost pe o tendinţă ascendentă şi au ajuns la aproape 1 mld. lei după o creştere cu 10% faţă de nivelul din S1/2023. La nivelul întregului grup BRD, veniturile totale au crescut cu 5,7% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023, până la aproape 2 mld. lei. Iar cheltuielile operaţionale au crescut în S1/2024 cu 8,9% faţă de anul trecut, evoluţie determinată în principal de noua taxă pe cifra de afaceri, costurile cu personalul şi efectul de bază legat de diminuarea contribuţiei cumulate la fondurile de garantare a depozitelor şi de rezoluţie în T2/2023, potrivit explicaţiilor transmise de bancă. BRD se diferenţiază de concurenţă prin mai multe atribute, adaugă Maria Rousseva. „Unul dintre acestea este oferta sa extinsă şi cuprinzătoare de servicii bancare universale. Într-adevăr, BRD este capabilă să ofere soluţii financiare convingătoare – de la servicii bancare zilnice pentru mass market până la soluţii sofisticate personalizate pentru corporaţii mari şi multinaţionale. Acest lucru este posibil datorită standardelor profesionale ridicate şi dedicării echipelor noastre, precum şi capacităţii lor de a acţiona ca o singură echipă, care este, de asemenea, un atribut apreciat de clienţii noştri.” Dincolo de serviciile bancare de bază, BRD a dezvoltat o ofertă şi în domeniul asigurărilor şi al serviciilor de gestionare a activelor, completează şefa băncii. De exemplu, BRD Asset Management este numărul 1 în ceea ce priveşte activele administrate începând cu luna mai. Vorbind despre digitalizare, Maria Rousseva mărturiseşte că BRD a investit foarte mult în ultimii ani în noi instrumente şi noi caracteristici ale produselor. „Acest proces reprezintă un efort masiv, care a mobilizat sute de colegi din domeniul IT & business, precum şi din punct de vedere financiar, cu investiţii de zeci de milioane de euro. Digitalizarea a permis obţinerea unor rezultate semnificative. De exemplu, în retail, am ajuns la 1,6 milioane de utilizatori ai aplicaţiei noastre mobile YOU BRD (Ă20% faţă de anul precedent), adică aproape 3 din 4 din baza noastră de clienţi activi. Şi continuăm să extindem şi să îmbunătăţim în mod regulat experienţa lor bancară digitală.” Chiar dacă bancherii cred cu tărie că viitorul serviciilor bancare zilnice este în mare parte digital, reţeaua de sucursale brick-and-mortar rămâne o necesitate, consideră şefa BRD. „Într-adevăr, acest lucru permite întâlnirea cu clienţii noştri – persoane fizice sau companii, pentru a le oferi cele mai bune sfaturi, în special legate de deciziile lor importante, cum ar fi finanţarea personală sau finanţarea afacerilor. În prezent, suntem încă într-un proces de reechilibrare între digital şi reţea, dar vom ajunge curând la punctul de echilibru.”

     

    Cum vede şefa BRD piaţa bancară din România?

    În ceea ce priveşte profitabilitatea, sistemul bancar românesc este solid şi profitabil, susţinut de rezerve de capital solide, lichiditate importantă şi o calitate solidă a activelor, spune şefa BRD. La jumătatea anului 2024, băncile menţin o rată de capitalizare de peste 22%, un raport credite/depozite sub 60% şi o rată de acoperire cu lichiditate (LCR) de peste 200%. În plus, rata medie a creditelor neperformante (NPL) este sub 2,5%, indicând o calitate excelentă a activelor. Mediana ROE depăşeşte costul capitalurilor proprii, anul fiscal 2023 raportând o rentabilitate ridicată şi un ROE de aproximativ 20%.”Cu toate acestea, este esenţial să recunoaştem că în 2023 costul riscului a fost extrem de scăzut, sugerând o potenţială normalizare în trimestrele viitoare.” În plus, trebuie să ţinem cont de faptul că, începând cu 2024, a fost implementată  o taxă temporară specifică pentru bănci, aminteşte şefa BRD. „Această taxă pe cifra de afaceri a băncilor are impact asupra profitabilităţii sistemului bancar. Taxa este definită ca reprezentând 2% din veniturile brute (top line), dar dacă este raportată la profitul înainte de impozitare (bottom line), reprezintă aproape 8% (desigur, în funcţie de costul riscului). Această taxă afectează capacitatea sectorului bancar de a genera capital nou pentru a finanţa creşterea economiei.” În general, la ora actuală, piaţa bancară din România rămâne intens competitivă, în special între primele şapte bănci. Iar acest mediu concurenţial impune băncilor să fie inovatoare şi eficiente pentru a-şi menţine poziţia pe piaţă şi pentru a asigura satisfacţia clienţilor, în opinia Mariei Rousseva. Referindu-se la clienţii din România, CEO-ul BRD recunoaşte că aceştia devin din ce în ce mai exigenţi, aşteaptă soluţii bancare personalizate şi mai avansate din punct de vedere tehnologic. „Băncile răspund prin îmbunătăţirea platformelor digitale şi prin valorificarea analizei datelor pentru a oferi produse şi servicii personalizate.” Legat de reglementare, în următoarele luni vor fi parcurşi mai mulţi paşi importanţi:  implementarea Basel IV începând cu 2025, care va avea impact asupra calculului RWA (şi, prin urmare, asupra necesarului de capital), dar şi prima publicare a raportului CRSD, noua raportare de sustenabilitate, conform ESRS – European Sustainability Reporting Standards. BRD este pregatită în acest sens, deoarece a început deja de câţiva ani raportarea voluntară, dă asigurări Rousseva. BRD îşi gestionează planificarea capitalului pentru a echilibra în mod echitabil dividendul pentru recompensarea acţionarilor şi alocarea de fonduri proprii pentru finanţarea creşterii. În plus, banca a finalizat o tranzacţie de transfer de risc semnificativ (SRT) cu IFC-Banca Mondială în martie 2024, care sporeşte capacitatea de a accelera iniţiativele de finanţare sustenabilă. De asemenea, această tranzacţie contribuie la pregătirea BRD pentru implementarea Basel IV, asigurând o bază solidă pentru creditarea viitoare, a concluzionat şefa BRD.   

     

     

    Cine este Maria Rousseva, al cincilea director general al BRD după 2009 şi prima femeie devenită CEO al băncii româneşti cu capital francez?

    1.Œ Maria Koytcheva Rousseva, al cincilea director general al BRD-SocGen după 2009, a primit în noiembrie 2023 apobarea BNR pentru a prelua conducerea băncii româneşti cu capital francez pentru următorii 4 ani, fiind prima femeie ajunsă la şefia acestei bănci. Ea fusese desemnată la începutul lunii august 2023 pentru această poziţie de către consiliul de administraţie al BRD.

    2. Are o experienţă de circa 24 de ani în domeniul bancar, din care 19 ani în funcţii de conducere în cadrul grupului francez Societe Generale.

    3.Ž În octombrie 2022, Maria Rousseva primise aprobarea BNR pentru funcţia de director general adjunct global corporates în cadrul BRD pentru un mandat de patru ani, în locul lui Yves Lallemand, al cărui mandat încetase prin ajungere la termen în  iunie 2022. Pentru a prelua atunci această poziţie în boardul executiv al băncii, ea renunţase în 2022 la mandatul său de membru în consiliul de administraţie al BRD, unde era din iulie 2021.

    4. Înainte de a ajunge la BRD, Maria Rousseva a fost membru al boardului Rosbank, subsidiara din Rusia a grupului francez Société Générale, unde a lucrat împreună cu Francois Bloch, pe care l-a înlocuit apoi la conducerea BRD. Bloch a condus BRD timp de 7 ani, începând cu decembrie 2016, şi a decis să renunţe la mandat din septembrie 2023 pentru a prelua alte responsabilităţi în grupul francez Societe Generale.

    5. Maria Rousseva a ajuns la conducerea BRD în anul când banca a coborât pe locul 4 în topul celor mai mari instituţii de credit după active din România, cu o cotă de piaţă de circa 10%.

    6.‘ Ea este absolventă a Universităţii de Economie Naţională şi Mondială Sofia, Bulgaria, specializarea în relaţii economice internaţionale şi are o diplomă de master în Studii comerciale la Universitatea Leipzig din Germania.

    7. Privind retrospectiv, vedem că Maria Rousseva a ajuns în grupul francez Societe Generale din toamna anului 2005 şi a ocupat de-a lungul timpului o serie de funcţii de conducere în ţări precum Bulgaria, Serbia, Slovenia, Rusia şi apoi România.

    8. Înainte de a ajunge în grupul francez Societe Generale, Rousseva a fost director corporaţii multinaţionale în cadrul HVB Bank Biochim, Bulgaria (aprilie 2002 – octombrie 2005).

     

     

    Principalii indicatori financiari ai BRD

    1.Œ BRD-SocGen, a patra bancă de pe piaţa românească după active, este listată la BVB şi are o capitalizare bursieră de peste 14 mld. lei; acţiunile băncii au crescut cu peste 35% de la începutul acestui an, cotaţia ajungând la peste 20 lei/acţiune.

    2. Soldul creditelor acordate de BRD companiilor a fost în creştere cu 22,3% an/an în S1/2024, ascensiune alimentată atât de IMM-uri (Ă14,3% an/an), cât şi de companii mari (Ă27% an/an).

    Ž3. Pe retail, soldul creditelor nete ale BRD a crescut cu 8,5% an/an în S1/2024.

    4. BRD a obţinut în S1/ 2024 un profit net de 675 mil. lei, în scădere cu circa 10% faţă de câştigul din S1/2023, cu toate că atât creditarea, cât şi veniturile au crescut. La nivelul întregului grup BRD, profitul net a fost în S1/2024 de aproape 694 mil. lei, cu 9,6% sub nivelul din acelaşi interval din 2023.

    5. Venitul net bancar al BRD a avansat în S1/2024 cu 5%, până la circa 1,9 mld. lei, în condiţiile creşterii veniturilor nete din dobânzi cu 8%, la aproape 1,4 mld. lei. Şi încasările nete din comisioane au crescut în prima jumătate a anului, cu 6%, la 367 mil. lei. 

    6. Cheltuielile operaţionale ale băncii româneşti cu capital francez au fost pe o tendinţă ascendentă şi au ajuns la aproape 1 mld. lei după o creştere cu 10% faţă de nivelul din S1/2023.

    6. La nivelul întregului grup BRD, veniturile totale au crescut cu 5,7% comparativ cu S1/2023, până la aproape 2 mld. lei. Iar cheltuielile operaţionale au crescut în S1/2024 cu 8,9% faţă de anul trecut, evoluţie determinată în principal de noua taxă pe cifra de afaceri, costurile cu personalul şi efectul de bază legat de diminuarea contribuţiei cumulate la fondurile de garantare a depozitelor şi de rezoluţie în T2/2023, potrivit BRD.

  • Ce trebuie să ai ca să convingi investitorii că meriţi să creşti?

    Între 0,5 şi 6 milioane de euro are disponibili Early Game Ventures pentru a investi în firmele aflate la început de drum. În condiţiile în care tracţiunea este o consecinţă a investiţiei, nu un lucru necesar pentru a obţine finanţarea, Cristian Munteanu, Managing Partner al Early Game Ventures, dezvăluie care sunt condiţiile pentru acordarea sumelor care alimentează creşterea firmelor aflate la început de drum.

     

    Teza de investiţii a Early Game rămâne în mare aceeaşi ca la primul nostru fond: căutăm să investim la early stage (pre-seed, seed şi serie A) în companii de tehnologie inovatoare, cu idei îndrăzneţe şi echipe competente. Faţă de primul nostru fond, care a avut o dimensiune de 26 milioane de euro, din acest nou fond vom investi sume mai mari, începând de la aproximativ 500.000 euro şi până la 6 milioane de euro şi, foarte important, vom face şi investiţii în afara României, în special în Europa Centrală şi de Est”, spune Cristian Munteanu. Early Game a anunţat public la finalul lunii aprilie un nou fond, de 60 milioane de euro, din care plănuieşte să investeacă în startup-uri tech în următorii cinci ani.

    Care este elementul comun, „firul roşu”, care este specific strategiei de investiţii? „Aş spune că lucrul care ne defineşte e faptul că ne asumăm (aproape) întotdeauna poziţia de lead investor într-o rundă de finanţare. Cu alte cuvinte, ne asumăm să conducem runda, luăm iniţiativa, aducem alături de noi alţi investitori, atunci când este cazul, negociem cu antreprenorii condiţiile şi termenii investiţiei şi contribuim cu cea mai mare parte din bani”. De această abordare se leagă şi deviza, formulată ca un hashtag: #LeadEarly. Altfel spus, „ne bazăm deciziile de investiţii pe analizele şi pe convingerile proprii, nu aşteptăm confirmări de la alţi investitori. #LeadEarly înseamnă curaj: curajul de a conduce runda de investiţii şi, de multe ori, de a investi singuri”, afirmă Cristian Munteanu. Tot el adaugă că #LeadEarly înseamnă convingere, prin investiţii la început în viaţa unui startup şi „nu ne dorim să vedem tracţiune comercială, ci alte lucruri precum dedicarea fondatorilor, ambiţie, putere de muncă, competenţă. Pentru noi tracţiunea este rezultatul investiţiei şi nu o condiţie pentru a investi. #LeadEarly mai înseamnă încredere: încredere în oamenii în care investim, în viziunea lor şi în capacitatea lor de a executa. În cele din urmă, #LeadEarly înseamnă etică: credem în caracter şi în valori, în transparenţă şi în curajul de a spune lucrurilor pe nume.”

    Early Game are câteva domenii preferate pentru investiţii, cum ar fi securitatea cibernetică, startup-urile deep tech, cele din enterprise software sau developer tools. Primele investiţii, cele patru care for fi finalizate în scurt timp, dovedesc acest lucru. Dar Early Game urmăreşte cu interes şi de alte industrii, ca agritech, fintech, startup-uri care dezvoltă produse şi tehnologii pentru domeniul energetic sau industrial. Dar „nu suntem foarte interesaţi de startup-urile din zona de lifestyle. Aş include aici modelele de business B2C în industrii precum fashion, fitness sau wellbeing. La fel, suntem reţinuţi când vine vorba despre startup-uri din domeniul medical, mai ales dacă este vorba despre hardware medical, despre noi medicamente sau instrumente medicale. Avem un NU clar pentru startup-urile din crypto/web3 sau modele tokenizabile şi, evident, pentru startup-urile din domeniile restricţionate prin mandatul nostru: intermedieri financiare, jocuri de noroc, pornografie etc.”, explică reprezentantul Early Game Ventures.

    Ce anume urmăreşte concret, societatea? „Pot da ca exemplu modul în care ne uităm la startup-urile din agritech. Una dintre principalele probleme ale acestor startup-uri ţine de colectarea de date”, argumentează Cristian Munteanu. În agricultură, mai ales în agricultura mare, detaliază tot el, la culturile de cereale, spre exemplu, sistemele informatice au nevoie de date foarte diverse: nivelul de precipitaţii, umiditatea în sol la adâncimi diferite, PH-ul solului, nivelul UV, toate lucrurile care afectează dezvoltarea plantelor, inclusiv informaţii despre daunătorii sau bolile care pot apărea la plante. Soluţia cea mai la îndemână a fost până de curând, instalarea de sonde/senzori care să colecteze aceste date. „Doar că, pentru a fi relevante datele, este nevoie de un număr mare de astfel de sonde instalate pe terenurile agricole, ceea ce nu este scalabil. De aceea, ne dorim să discutăm cu startup-uri care vin cu soluţii bazate pe procesarea datelor din satelit sau a datelor culese de drone.”

    Cristian Munteanu mai dă un alt exemplu: există o teză de investiţii care spune că „România (dar şi multe alte state) nu este API-ficată”. Cu alte cuvinte, nu există suficiente surse de date structurate, necesare pentru dezvoltarea altor produse şi servicii tehnologice. Nu există date în timp real despre traficul din marile oraşe, despre consumul media, despre producţia agricolă naţională, despre nivelul preţurilor în magazine şi pieţe, despre piaţa de real estate (spre exemplu, care este nivelul chiriilor oriunde în ţară, la orice oră). Este o nevoie acută de date structurate în toate industriile.

    Cum trebuie să arate startup-urile care vin către Early Game pentru finanţare? „Un lucru foarte important: nu startup-urile trebuie să se plieze pe cerinţele noastre, ci noi, investitorii, trebuie să fim capabili să recunoaştem valoarea acolo unde ea există şi să ne pliem pe nevoile startup-urilor. Cu alte cuvinte, deşi am spus că ne dorim să investim începând de la 500.000 euro în sus, dacă un start-up valoros are nevoie de mai puţini bani, trebuie să fim flexibili şi să investim un tichet mai mic”. Pe de altă parte, dacă un start-up foarte promiţător lucrează la o tehnologie nouă, „trebuie să înţelegem că va avea nevoie de un timp mai îndelungat de R&D şi, automat, va avea nevoie de mai mult timp până îşi va comercializa tehnologia şi va genera venituri. La Early Game suntem conştienţi că fiecare startup este diferit şi încercăm să ne adaptăm şi să susţinem startup-urile în care credem, nu cu ce ne dorim noi să oferim, ci cu ce îşi doresc ei, fondatorii”, conchide Cristian Munteanu.   

    Profil EGV:

    1.ΠLansarea primului fond: decembrie 2019.

    2. Valoare totală: 26 milioane de euro.

    3.Ž În primii 5 ani de la lansare, EGV a făcut investiţii în 28 de start-up-uri, în domenii precum AI, securitate cibernetică, enterprise software sau developer tools. A marcat exit din patru dintre acestea. Cea mai recentă decizie de exit se leagă de CODA Intelligence, care a fost cumparată de compania americană PDQ.

    4. Rata internă de rentabilitate după aceste patru exituri este de 45%.

    5. În aprilie 2024, Early Game a lansat al doilea său fond, din care va investi 60 de milioane de euro în următorii 5 ani, în proporţie de 70% în start-up-uri din România şi 30% în zona CEE.

    Carte de vizită Cristian Munteanu

    1. Conduce fondul de investiţii cu capital de risc Early Game Ventures (EGV), cel mai activ investitor în startup-uri tech din România în 2021 şi 2022, şi al şaptelea cel mai activ fond de VC din CEE, conform The 2022 European Capital Report.

    2. Are 15 ani de experienţă în marketing şi advertising, lucrând pentru brand-uri internaţionale şi coordonând proiecte şi echipe în ţări din CEE.

    3. De mai bine de 10 ani, a ieşit din industria de marcom şi a intrat în lumea start-up-urilor de tehnologie. Ca fondator de startup, s-a mutat în SUA, mai întâi în Seattle (SUA), iar mai apoi în San Francisco.

    4. Din 2017 şi-a început activitatea ca investitor profesionist şi s-a dedicat lansării Early Game, fond de VC care a devenit activ în ianuarie 2019.

    5. Dincolo de activitatea de VC, Cristian Munteanu este skydiver şi BASE jumper, jucător de Starcraft şi pasionat de anime.