BusinessMagazin

Tag: familie

  • Familia Mihalescul din Rădăuţi, afaceri de 76 milioane de euro cu distribuitorul de electrocasnice Marelvi. Marelvi deţine depozite în Rădăuţi, Bucureşti şi Deva

    Distribuitorul de electro­casnice Marelvi Impex din Rădăuţi, judeţul Suceava, controlat de familia de antreprenori locali Mihalescul, a raportat pentru 2020 o cifră de afaceri de 366,6 mil. lei (76 mil. euro), în creştere cu apr­o­ximativ 12% faţa de anul an­t­erior, potrivit calculelor ZF pe baza da­telor de la Minis­te­rul Finanţelor. Com­pania a avut anul trecut un profit net de 7,8 mil. lei (1,6 mil. euro), mai mult cu 37% faţă de anul precedent, când Marelvi Impex a realizat un câştig net de peste 5,7 mil. lei (1,2 mil. euro), conform datelor publice. Compania a ajuns anul trecut la un număr mediu de 179 de angajaţi, cu 25 de oameni mai mult decât în 2019. 

    Distribuitorul de electrocasnice Marelvi a fost fondat de antre­prenorul local Dumitru Mihalescul acum două decenii şi jumătate, ajungând în pre­zent să dis­tribuie branduri pre­cum Arctic, Beko, Whirl­pool sau Liebherr către aproximativ 500 de magazine, atât in­de­pendente, hiper­marketuri, reţele, ma­gazine online, cât şi pro­du­cători de mo­bilier, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei. Înce­pând din 2016, compania a extins businessul cu o divizie de apa­ratură comercială Liebherr, iar în 2019 a încheiat un parteneriat cu brandul Faber, specialist în domeniul hotelor.

    Marelvi deţine depozite în Rădăuţi, Bucureşti şi Deva. Alături de acestea, depozitul central din Rădăuţi se constituie în centru de livrare şi comandă logistică, atât pentru depozitele regionale, cât şi pentru marii clienţi ai companiei. Portofoliul de produse Marelvi cuprinde peste 30 de branduri (peste 25.000 de articole) ai producătorilor de produse electronice şi electrocasnice. Compania distribuie toate categoriile de produse electronice şi electrocasnice, cu o flotă proprie de 14 camioane, însă colaborează şi cu diverşi transportatori. Marelvi a închiriat în urmă cu doi ani 8.400 de metri pătraţi în parcul logistic dezoltat de polonezii de la MLP Group în nord-vestul Capitalei, lângă Chitila. Spaţiul include facilităţi de depozit şi servicii precum şi 200 de metri pătraţi de birouri şi zone de recreere.

    Dumitru Mihalescul, fondatorul Marelvi, a început activitatea sa în antreprenoriat acum 26 de ani. Iniţial a fost şeful departamentului de service al Arctic pe regiunea Moldovei. Apoi, producătorul de electrocasnice Arctic, care deţine o fabrică de frigidere şi congelatoare la Găeşti în judeţul Dâmboviţa, a decis să construiască o serie de depozite zonale, iar Dumitru Mihalescul se ocupa de cel din Bucovina. Era înainte de anii 2000 când s-a gândit că nu-i ajunge salariul ca să trăiască aşa cum voia el, iar de la acel moment existau oportunităţi de business în România. A pornit la drum cu trei opţiuni – benzinării, materiale de construcţii şi electrocasnice. Pentru că ştia zona, a ales să îşi concentreze atenţia pe electrocasnice.

    În momentul în care Arctic şi-a schimbat politica de business, după 2000, antreprenorul a fost pregătit şi a depus o ofertă pentru a prelua distribuţia produselor. Pentru că businessul său depăşise cifra de afaceri de un milion de euro a fost chemat la negocieri şi a reuşit să câştige contractul de distribuţie. Acum are în portofoliu cele mai importante branduri de electrocasnice din piaţă, în topul celor mai bine vândute fiind Arctic – Beko, Whirlpool – Indesit (parte a aceluiaşi grup) şi Liebherr, potrivit celor mai recente date ZF.

    Principalul business al Marelvi este acela de distribuţie al produselor electrocasnice către retailerii independenţi din oraşele mici şi medii, în total aproximativ 500 de astfel de magazine. Antreprenorul îşi amintea că în anii ‘90 independenţii erau cei care controlau piaţa, Altex şi Domo figurând alături de Mondo sau Rombiz, printre ei. Astăzi, jucătorii mici au pierdut teren în lupta cu cei specializaţi. Piaţa este dominată de Altex şi Flanco, de jucătorii online precum eMag, dar şi de lanţurile de hipermarketuri şi cash&carry. Pe lângă retailerii independenţi, Marelvi lucrează şi cu retailerii mari din piaţă pe brandurile Liebherr şi Daewoo pentru care este unic importator în România.

     

  • Maşina de familie care nu se mai vinde la noi, dar pe care românii o aduc din Germania

    Renault nu mai vinde în România această maşină de familie. Dar românii o apreciază în continuare atât de mult, încât o aduc din Germania.

    Renault Grand Scenic este maşina de familie după care românii încă mai suspină. Astfel se explică faptul că aceia care îşi doresc un model cu şapte locuri, trec monovolumul francez pe listă. Cel mai simplu pentru ei este să-l aducă din Germania. Unii dintre ei aleg chiar să-l cumpere nou din reprezentanţă. Constructorul francez nu mai vinde Grand Scenic în ţara noastră, dar nici pe plan local. Compania a ales astfel să răspundă cererii mari de SUV-uri. Aşa se face că, la această oră, în portofoliul său există nu mai puţin de patru modele cu gardă mare la sol. Este vorba despre Captur, Kadjar, Koleos şi noul SUV Coupe, Arkana.

    Renault Grand Scenic a rămas totuşi pe lista celor care îşi doresc un model cu şapte locuri şi nu îşi permit, de exemplu, un BMW X7 sau evită modele produse de Grupul Volkswagen.

    În Germania, nouă, din reprezentanţă, această maşină de familie poate fi achiziţionată cu un preţ de pornire de 27.350 de euro. Este preţul trecut în dreptul versiunii entry-level, Zen, cu motorizarea TCe 115 GPF şi transmisie manuală.

    Maşina vine echipată standard cu jante din oţel de 20 de inci, senzori de parcare şi o listă lungă de sisteme de asistenţă. Un ecran tactil de 7 inci, geamuri fumurii, aer condiţionat reglabil pe două zone completează lista de dotări.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Afaceri de la zero. Familia Vraja din Satu-Mare cultivă legume şi fructe pe 15 hectare sub brandul Vraja Legumelor în comuna Botiz. „Următorul pas este să investim în procesare“

    Alin Vraja, un tânăr din Satu Mare, a dus mai departe ferma din comuna Botiz, pe care familia lui o îngrijeşte încă de pe vre­mea când el era copil şi care astăzi se numeşte Vraja Legumelor. Suprafaţa culti­vată cu fructe şi legume este de 15 hectare, iar pasul următor vizează extinderea şi pe partea de procesare, pentru cultura de căpşuni, produsul cel mai căutat de către clienţi.

    „Am început să mă dedic fermei încă din copilărie. Văzând cât de implicaţi şi devotaţi sunt părinţii mei, am încercat să fiu şi eu de folos încă de atunci. Au trecut anii şi am plecat la facultate cu gândul să mă întorc la fermă, unde era nevoie de cineva care să o ducă mai departe. Noi am început în urmă cu 6-7 ani să dezvoltăm suprafaţa, pentru că aveam doar un hectar şi jumătate. De atunci am tot reuşit să creştem până la 15 hectare. În perioada care urmează vrem să ne dezvoltăm din punct de vedere al echipamentelor de lucru şi ne-am orientat către echipamente care ajung la 200.000 de euro, fiind vorba şi de echipamente care presupun procesarea. Avem un proiect în zona de procesare, tocmai pentru cultura de căpşuni. În zona noastră, prea puţini dintre oamenii care sunt producători s-au axat şi pe procesare. Am zis că vrem să încercăm să fim primii care fac asta. Ne-am propus să procesăm dulceaţă şi sirop de căpşuni. Sper să avem primele borcane cu brandul nostru anul acesta“, a spus Alin Vraja, administratorul fermei.

    El spune că pandemia a avut un efect ne­gativ asupra achiziţiei utilajelor de pro­cesare, iar planul pe care îl avea, acela de a începe procesarea în această primăvară, nu a putut fi realizat, întrucât aceste echipamente nu au ajuns încă la fermă.

    În ferma de la Botiz se găsesc legume precum roşii, varză, castraveţi, gogoşari, ardei, ceapă, vinete sau ţelină, iar fructele cultivate sunt căpşuni, pepene roşu şi pepene galben. Pe lângă cele 15 hectare, în cadrul fermei sunt şi cinci solarii.

    În momentul de faţă, spune Alin Vraja, legumele şi fructele sunt comercializate în piaţa angro, în cantităţi mari, însă afacerea familiei are şi o bună colaborare cu super­marketurile.

    „Am lucrat şi în judeţele din apropiere, cum ar fi Maramureş şi Bihor, unde am avut o colaborare directă cu Carrefour. Cei care cumpără din supermarketuri sunt tot clienţii noştri şi încercăm să le satisfacem nevoia cât mai bine“.

    Un alt punct de comercializare a produselor este chiar la standul fermei Vraja, care se deschide la începutul sezonului de vară şi unde se vând produse cât mai proaspete. La acest stand, aflat în apropierea fermei, cumpără oameni din zonă, dar şi turişti din ţară sau din străinătate.

    În viitorul apropiat, spune Alin Vraja, se va dezvolta şi un site prin intermediul căruia se vor vinde produsele.

    Anul 2020 a fost unul bun pentru business, pandemia având un impact negativ asupra acestuia doar în ceea ce priveşte achiziţia liniilor de procesare. În rest, menţionează administratorul fermei, oamenii au vrut încă de la început să-şi facă stocuri, trend care s-a văzut în vară şi în toamnă, astfel că preţurile s-au menţinut.

    Cifra de afaceri a ajuns la 50.000 de euro anul trecut.

    Afacerea administrată de Alin Vraja şi familia sa funcţionează şi cu alţi câţiva angajaţi, întrucât este un business ce necesită mai multă forţă de muncă, aspect care, de altfel, reprezintă şi cea mai mare problemă.  „Dacă am fi avut în ultimii trei ani forţa de muncă pe care ne-o dorim, am fi reuşit să ne dezvoltăm şi mai mult până în prezent din punct de vedere al suprafeţei. Dacă nu reuşim să ne dezvoltăm spre acest segment, încercăm să găsim altele, de aceea ne-am şi orientat spre procesare“.

    În perioada următoare, în culturile de la fermă îşi vor face loc tomatele de culoarea roz, un alt produs emblematic al afacerii.

    Alin Vraja recunoaşte că un business în agricultură nu este deloc uşor sau comod, însă ceea ce l-a determinat să continue şi să ducă ferma Vraja Legumelor la un nivel cât mai înalt a fost dragostea faţă de pământ, faţă de bucuria pe care o are atunci când observă rezultatele muncii.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Afaceri de la zero. Familia Vraja din Satu-Mare cultivă legume şi fructe pe 15 hectare sub brandul Vraja Legumelor în comuna Botiz. „Următorul pas este să investim în procesare“

    Alin Vraja, un tânăr din Satu Mare, a dus mai departe ferma din comuna Botiz, pe care familia lui o îngrijeşte încă de pe vre­mea când el era copil şi care astăzi se numeşte Vraja Legumelor. Suprafaţa culti­vată cu fructe şi legume este de 15 hectare, iar pasul următor vizează extinderea şi pe partea de procesare, pentru cultura de căpşuni, produsul cel mai căutat de către clienţi.

    „Am început să mă dedic fermei încă din copilărie. Văzând cât de implicaţi şi devotaţi sunt părinţii mei, am încercat să fiu şi eu de folos încă de atunci. Au trecut anii şi am plecat la facultate cu gândul să mă întorc la fermă, unde era nevoie de cineva care să o ducă mai departe. Noi am început în urmă cu 6-7 ani să dezvoltăm suprafaţa, pentru că aveam doar un hectar şi jumătate. De atunci am tot reuşit să creştem până la 15 hectare. În perioada care urmează vrem să ne dezvoltăm din punct de vedere al echipamentelor de lucru şi ne-am orientat către echipamente care ajung la 200.000 de euro, fiind vorba şi de echipamente care presupun procesarea. Avem un proiect în zona de procesare, tocmai pentru cultura de căpşuni. În zona noastră, prea puţini dintre oamenii care sunt producători s-au axat şi pe procesare. Am zis că vrem să încercăm să fim primii care fac asta. Ne-am propus să procesăm dulceaţă şi sirop de căpşuni. Sper să avem primele borcane cu brandul nostru anul acesta“, a spus Alin Vraja, administratorul fermei.

    El spune că pandemia a avut un efect ne­gativ asupra achiziţiei utilajelor de pro­cesare, iar planul pe care îl avea, acela de a începe procesarea în această primăvară, nu a putut fi realizat, întrucât aceste echipamente nu au ajuns încă la fermă.

    În ferma de la Botiz se găsesc legume precum roşii, varză, castraveţi, gogoşari, ardei, ceapă, vinete sau ţelină, iar fructele cultivate sunt căpşuni, pepene roşu şi pepene galben. Pe lângă cele 15 hectare, în cadrul fermei sunt şi cinci solarii.

    În momentul de faţă, spune Alin Vraja, legumele şi fructele sunt comercializate în piaţa angro, în cantităţi mari, însă afacerea familiei are şi o bună colaborare cu super­marketurile.

    „Am lucrat şi în judeţele din apropiere, cum ar fi Maramureş şi Bihor, unde am avut o colaborare directă cu Carrefour. Cei care cumpără din supermarketuri sunt tot clienţii noştri şi încercăm să le satisfacem nevoia cât mai bine“.

    Un alt punct de comercializare a produselor este chiar la standul fermei Vraja, care se deschide la începutul sezonului de vară şi unde se vând produse cât mai proaspete. La acest stand, aflat în apropierea fermei, cumpără oameni din zonă, dar şi turişti din ţară sau din străinătate.

    În viitorul apropiat, spune Alin Vraja, se va dezvolta şi un site prin intermediul căruia se vor vinde produsele.

    Anul 2020 a fost unul bun pentru business, pandemia având un impact negativ asupra acestuia doar în ceea ce priveşte achiziţia liniilor de procesare. În rest, menţionează administratorul fermei, oamenii au vrut încă de la început să-şi facă stocuri, trend care s-a văzut în vară şi în toamnă, astfel că preţurile s-au menţinut.

    Cifra de afaceri a ajuns la 50.000 de euro anul trecut.

    Afacerea administrată de Alin Vraja şi familia sa funcţionează şi cu alţi câţiva angajaţi, întrucât este un business ce necesită mai multă forţă de muncă, aspect care, de altfel, reprezintă şi cea mai mare problemă.  „Dacă am fi avut în ultimii trei ani forţa de muncă pe care ne-o dorim, am fi reuşit să ne dezvoltăm şi mai mult până în prezent din punct de vedere al suprafeţei. Dacă nu reuşim să ne dezvoltăm spre acest segment, încercăm să găsim altele, de aceea ne-am şi orientat spre procesare“.

    În perioada următoare, în culturile de la fermă îşi vor face loc tomatele de culoarea roz, un alt produs emblematic al afacerii.

    Alin Vraja recunoaşte că un business în agricultură nu este deloc uşor sau comod, însă ceea ce l-a determinat să continue şi să ducă ferma Vraja Legumelor la un nivel cât mai înalt a fost dragostea faţă de pământ, faţă de bucuria pe care o are atunci când observă rezultatele muncii.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Cum a ajuns o piartră găsită de un puşti de 12 ani să valoreaze azi 80 milioane de dolari

    Când Roy Spencer, un băieţel de 12 ani, a găsit în 1938, în Queensland, Australia, o piatră neagră, tatăl său, miner într-un centru de exploatare minieră a bijuteriilor, nu şi-a dat seama că ceea ce părea un simplu cristal negru era de fapt un safir de 1, 156 carate. 

    Tratat timp de nouă ani ca răţuşca cea urâtă din povestea lui Hans Christian Andersen, safirul stea a fost folosit ca opritor pentru uşă în casa familiei Spencer. Abia când Harry Spencer, tatăl copilului, a aflat că safirele pot fi găsite în toate culorile curcubeului (mai puţin cele roşii, acelea fiind rubine), şi-a dat seama că poate obţine o avere, găsind cumpărătorul potrivit. Acesta nu a întârziat să apară.

    Aflând de safirul scos la vânzare, bijutierul armean Harry Kazanjian a călătorit din Los Angeles în Queensland, oferindu-i minerului 18,000 de dolari (aproape 185,000 de dolari în valoarea actuală).

    Convins că sub forma brută a pietrei se află ceva mai preţios, după doua luni de gândire, Kazanjian s-a decis să taie safirul, în urma acestei operaţii găsind înăuntru modelul unei stele cu şase colţuri, care poate fi văzut privind safirul cu o singură sursă de lumină deasupra capului. 

    Chiar daca a trebuit să sacrifice 423 de carate tăind piatra, valoarea de după a safirului stea era de 1 milion de dolari în 1949.

    “The Black Star of Queensland” (Steaua neagră a Queensland-ului n-red.), cum a fost numit preţiosul safir, a fost transformat într-un pandativ încadrat de 35 de diamante şi este unul dintre cele mai faimoase din lume, valoarea lui actuală fiind de aproape 80 de milioane de dolari.
     

  • China anunţă o politică demografică fără precedent: Trei copii per familie. Rata de fertilitate din ţară a ajuns la nivelul celor mai îmbătrânite societăţi din lume, precum Italia şi Japonia

    China a anunţat luni că fiecare cuplu va putea creşte maxim trei copii, schimbare majoră faţă de limita actuală de doi copii, în condiţiile în care datele au surprins un declin dramatic al naşterilor din cadrul celei mai populate ţări din lume, potrivit CNBC.

    În 2016, China a renunţat complet la politica de un copil per familie pe care a adoptat-o la începutul anilor 1980, alegând în schimb o limită de doi copii per familie care nu a reuşit să alimenteze creşterea numărului de naşteri din ţară, având în vedere costurile masive impuse de viaţa în marile oraşe chineze.

    La începutul lunii, autorităţile au declarat că populaţia a crescut în ultimul deceniu într-un ritm extrem de slab, similar celui din anii 1950, rata de fertilitate fiind de 1,3 copii per femeie în 2020, asemănătoare cu societăţile tot mai îmbătrânite din Japonia şi Italia.

    În 2020 s-au născut oficial 12 milioane de copii în China, cu 2,65 de milioane mai puţin faţă de 2019, în scădere cu 18%, iar datele preliminare de anul acesta indică un declin de 15%.

    Recensământul realizat la fiecare zece ani arată că populaţia Chinei a crescut la 1,41 miliarde de oameni între 2010 şi 2020, în creştere cu 5,38%. Informaţiile reflectă o creştere anuală de 0,53%, mai mică decât media de 0,57% raportată între 2000 şi 2010.

    Schimbarea de politică va veni cu „măsuri de susţinere care vor ajuta la îmbunătăţirea structurii demografie a ţării noastre, făcând astfel faţă îmbătrânirii populaţiei şi menţinându-ne avantajele în ceea ce priveşte resursele umane”, reiese dintr-un comunicat al agenţiei de presă Xinhua.

    Prin măsuri se găsesc „reducerea costurilor educaţionale pentru familii, sprijinirea persoanelor aflate în căutare unei locuinţe, garantarea intereselor legale ale femeilor aflate în câmpul muncii şi combaterea oferirii masive de zestre”, neintrând în detalii în ceea ce priveşte ultimul aspect, conform ABC News.

     

  • Jobul de vis: o familie ultra-bogată oferă până la 120.000 de euro unui cuplu care să se mute pentru ei în Bahamas

    O familie super bogată oferă până la 120.000 de dolari pe an unui cuplu pentru ca ei să se ocupe de administrarea proprietăţilor lor aflate pe o insulă din Bahamas, precum şi în Naples, Florida, potrivit unui anunţ citat de presa internaţională. Cei care aplică şi au succes va trebui să muncească între 8 am şi 5 pm de luni până vineri şi vor avea parte de cazare la ambele proprietăţi. 

    Recrutorul Polo & Tweed a postat „jobul de vis” recent, menţionând că sunt în căutarea unei perechi de oameni care să îi ajute să administreze două case – în Naples, Florida şi pe o insulă privată din Bahamas. Oricine poate să aplice, dacă are, desigur, un permis de muncă în Statele Unite. 

    Familia respectivă – care şi-a păstrat anonimatul în anunţ – face parte din rândul ultra-bogaţilor lumii şi are doi copii adulţi, care locuiesc în continuare cu părinţii lor şi îşi împart timpul între cele două reşedinţe ale familiei. Cei care vor reuşi să obţină jobul,vor avea grijă de un domeniu aflat în Florida unde se află trei case cu nouă dormitoare şi o proprietate din Bahamas care are patru dormitoare în fiecare dintre case. Familia, care are deja angajaţi grădinari şi personal care să se ocupe de piscină, caută „un cuplu cu experienţă în administrarea treburilor domestice, care să devină un membru pe termen lung al echipei şi care să ajute la administrarea şi îngrijirea locuinţelor lor”. 

    Lucy Challenger, fondatorul recrutorului Polo & Tweed, a declarat pentru Daily Star că job-ul reprezintă o oportunitate care apare o dată în viaţă. Cuplul va primi până la 120.000 dolari pe an pentru administrarea celor două proprietăţi. Programul de muncă este între luni şi vineri, între 8 am şi 5 pm, cu munca ocazională în weekend (aceasta fiind considerată muncă suplimentară). 

    Sursa: DailyMail

     

  • Povestea românului care la vârstă de 10 ani era trimis la ocnă, la muncă silită şi cum a reuşit să ajungă la conucerea unei companii recunoscută in toată lumea

    A venit în Statele Unite în anii ’50 ca refugiat politic şi a reuşit să-şi construiască o carieră care a culimnat cu numirea în funcţia de CEO al companiei internaţionale de advertising Young&Rubicam, scrie CNN Money. Născut în România în 1939, Peter Georgescu a fost despărţit de părinţii lui în 1947, atunci când instaurarea Cortinei de Fier în Europa i-a împiedicat pe aceştia să se întoarcă în ţară, dintr-o călătorie de afaceri în New York.

    A locuit cu bunicii după acest episod, dar a fost arestat şi trimis la ocnă, la muncă silită, la numai 10 ani, împreună cu fratele său. În 1953, părinţii care între timp deveniseră cetăţeni americani au fost obligaţi de diplomaţii români din America să devină spioni, dacă vor să-şi mai vadă copiii, a povestit Georgescu pentru CNN. După ce aceştia au refuzat, au apelat la FBI pentru a-i ajuta să-şi reupereze copiii din România. În sprijinul lor a intervenit însuşi preşedintele Eisenhower, astfel că băieţii au reuşit să-şi reîntâlnească părinţii în Statele Unite, în 1954.

    După reîntregirea familiei, Georgescu a fost invitat să înveţe la exclusivista Exeter Academy, chiar dacă în acel moment nu ştia limba engleză. Pe el, “visul american” l-a ajutat să devină cea mai bună versiune a sa. “Nu numai că sunt în viaţă datorită Americii şi a poporului american, dar am obţinut ajutor pe tot parcursul vieţii”, a spus imigrantul din România.

    De aceea, Georgescu este mâhnit de felul în care a ajuns societatea americană şi de faptul că este scindată, nu numai la nivel de venituri şi oportunităţi, dar şi în ceea ce priveşte valul anti-imigraţionist alimentat de administraţia Trump. “America este o ţară de imigranţi. Puterea şi energia pe care imigranţii o aduc Americii este extraordinară. Ei au văzut întotdeauna această ţară ca pe un tărâm al oportunităţilor, un loc unde pot învăţa şi în care îşi pot trăi viaţa după valorile pe care le împărtăşesc de ani de zile.

    Acum nu mai recunosc această ţară, care a preferat să spună ‘America de primul loc’”, a explicat Georgescu într-o emisiune televizată. Ultima lui carte – “Capitalists, Arise: End Economic Inequality, Grow the Middle Class, Heal the Nation”, face un apel la sectorul privat să ia atitudine în acest sens. „Problema este aceea că marile corporaţii au mai mulţi acţionari care pun interesele lor mai presus de cele ale cosumatorilor.

    Sigur, acţionarii sunt importanţi, dar la fel de importanţi sunt consumatorii. Şi angajaţii. Şi comunitatea din care fac parte”, a spus el. În opinia lui Georgescu, “corporaţiile nu-şi mai permit să se dezvolte fără să le pese de comunitate sau de naţiune.” Sau să nu le pese de angajaţi. “Angajaţii trebuie să fie trataţi bine, pentru că un angajat nefericit nu-şi va petrece nopţile gândindu-se cum să crească productivitatea şi cum să fie mai bun în ceea ce face”, a mai spus omul de afaceri.

  • Vaccinarea anti-COVID la medicul de familie nu dă roade. Campania a început cu stângul la Timişoara

    Vaccinarea în cabinetele medicilor de familie a început miercuri la Timişoara, însă cei 50 de medici din proiectul pilot au vaccinat, în trei zile, doar 10 pacienţi. 

    Ţinta de 100.000 de vaccinări pe zi e încă departe. Asul din mâneca autorităţilor e sortit eşecului. E vorba de medicii de familie care ar trebui să accelereze campania. Asta nu se întâmplă, însă, în realitate.

    O demonstrează situaţia de la Timişoara: 50 de medici au vaccinat, în trei zile, doar 10 pacienţi. Coordonatorul proiectului spune că dozele nu au ajuns la timp.

    „Miercuri am primit 10 medici, joi au primit încă 19 medici, vineri au primit restul de 20 de medici. Pentru că maşina de la DSP nu putea să transporte mai mult de 10 cutii”, spune Mihai Iacob, medic de familie.

    Câţi medici, atâtea explicaţii. Elisabeta Spătaru spune că nu a avut timp să se organizeze, aşa că abia săptămâna viitoare va începe administrarea serului.

    „Trebuie să înţelegeţi că aceste cabinete nu sunt centre de vaccinare. Sunt cabinete medicale, care au şi bolnavi programaţi. Eu aveam deja programate consultaţiile. Nu sunt bolnavii cronic, ci sunt gravidele, sunt vaccinurile la copii pe care le fac în cabinet. Nu pot să amestec lucrurile. Partea de vaccinare, noi trebuie să o facem în afara orelor de cabinet cu bolnavii şi în funcţie de disponibilitatea pacienţilor”, explică Elisabeta Spătaru, medic de familie .

    Adevărat motiv e altul, spune Adina Popescu. Pacienţii sunt sceptici când vine vorba despre vaccinul folosit de medicii de familie. Ea are încredere în serul AstraZeneca şi spune că această campanie negativă din jurul vaccinului este nefondată.

    „Vedeţi ce ştiri apar într-una, vizavi de efectele secundare, care sunt oricum foarte mici faţă de numărul mare care s-a făcut de vaccin AstraZeneca. Dar totuşi, oamenii asta aud, asta văd, asta citesc şi sunt speriaţi. Şi lumea nu doreşte”, spune medicul de familie Adina Popescu.

  • Hotelul de pe litoral al familiei Halep, Lotus Studios, se va deschide pe 29 aprilie şi va funcţiona doar pe perioada sezonului estival

    Hotelul Lotus Studios din Mamaia al familiei Halep se va deschide pe 29 aprilie, acesta va funcţiona doar pe perioada sezonului estival, spune Nicolae Halep, fratele tenismenei Simona Halep, cel care administrează hotelul de pe litoral.

    Clădirea a fost dezvoltată de către familia Halep şi are 64 de apartamente dintre care 21 vor fi închiriate în regim hotelier. Apart-hotelul este administrat de compania SH Resort, care îi are ca acţionari pe Nicolae şi Stere Halep, fratele, respectiv tatăl sportivei.

    „Este un bloc de 64 de apartamente şi am păstrat câteva, vor funcţiona sub formă de apart-hotel. Avem mai multe apartamente, am şi vândut din cele date scoase la vânzare. Încă se lucrează la site, am dat drumul la paginile de Facebook şi de Instagram, deschidem pe 29 aprilie şi vom funcţiona până la 1 octombrie sau 1 noiembrie, în funcţie de cum vor veni turiştii”, spune pentru ZF Nicolae Halep.

    Paginile hotelului de pe reţelele de socializare au fost deschise pe 1 aprilie, iar de atunci au existat solicitări din partea turiştilor cu privire la cazare şi preţ.

    Apart-hotelul se află în staţiunea Mamaia, judeţul Constanţa, în apropierea plajei Ammos. Lacul Siutghiol se află la 2,8 km de LotuStudios, iar Tabăra Navodari este la 5 km. Cel mai apropiat aeroport este Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu, situat la 14 km de cazare.