BusinessMagazin

Tag: faliment

  • Bere, faliment şi durere: inflaţia şi costurile prea mari aruncă fabricile mici de bere est-europene într-o luptă pentru supravieţuire. Vor fi înghiţite şi distruse de giganţii multinaţionali?

    Grupa Zywiec, unul dintre cei mai mari producători de bere din Polonia, a anunţat săptă­mâna aceasta reorganizarea producţiei, ceea ce ar însemna concentrarea  investiţiilor pe anumite fabrici şi închiderea celei din Lezajsk, una dintre cele mai vechi din ţară. Comunitatea din Lezajsk s-a revoltat şi vrea să preia fabrica de bere, care are o tradiţie de câteva sute de ani.

    Această poveste evidenţiază două aspecte ale industriei berii din Europa de Est. Pe de-o parte este tendinţa companiilor mari de a pre­lua fabrici mici, cu istorie, pe care le închid, iar pe de alta este criza costurilor cu care se con­fruntă producătorii de bere. După cum o rezu­mă un specialist ungur, numai cei puternici vor supravieţui. Sau cei care se adaptează.

    Grupa Zywiec aparţine de Heineken. Fa­brica de bere din Lezajsk avea în 2021 un pic mai mult de 100 de angajaţi. Compania şi-a justificat decizia prin nevoia de a se adapta la condiţiile pieţei, de a consolida lanţurile de aprovizionare şi de a construi o afacere solidă prin concentrarea resurselor pe celelalte patru fabrici ale sale. Brandul Lezajsk va rămâne în portofoliul său. Însă primă­ria din Lezajsk a acuzat Grupa Zywiec că astfel o­preşte dezvoltarea comu­nei. Fabrica de bere nu este prima pe care com­pania o închide, scrie Bankier.pl.

    În Polonia, la fel ca în alte părţi ale Europei de Est, percep­ţia publicului este că multinaţionalele de bere achiziţionează producători mai mici locali, cu tradiţie, doar pentru a le lua brandul şi apoi a-i închide. În Ungaria, anul 2022, când inflaţia a explodat, a fost unul bun din punctul de vedere al vânzărilor de bere în sensul că acestea au crescut deşi multe restaurante s-au închis. Producţia a fost apropiată de cea din anul anterior. Însă 2023 se anunţă cumplit. Doar cei puternici vor supravieţui, scrie Napi.hu. Criza energiei i-a împins pe produ­cătorii mici în pragul falimentului.

    Pandemia de COVID-19, care a închis restaurantele şi a blocat turismul, a decimat sectorul microberăriilor, iar actuala criză a costurilor poa­te înjumătăţi numărul firmelor cu activitate. Doar afacerile cu rezerve serioa­se sau cu mai multe puncte de sprijin vor supravieţui a­cestui an. Zsolt Gyenge, preşedintele Asociaţiei Be­ra­rilor Mici, crede că 2023 va aduce cea mai mare criză din­tre toate, la ea contribuind ener­gia prea scumpă, restaurantele care continuă să se închidă şi inflaţia persistentă.

    Primul val de panică a lovit în toamnă, când toţi berarii şi-au văzut facturile la gaze şi electricitate sărind în aer, cu creşteri de şapte până la zece ori. Pe deasupra, materiile prime s-au scumpit cu 40-50%. Salariile trebuie şi ele majorate. Gyenge a povestit cum la începutul a­nului unul dintre clienţii săi a cerut nota fina­lă de plată pentru că nu va mai comanda bere.

    El face referire la restaurantele care-şi în­chid uşile. Asociaţia sa nu are o contabilitate exactă a fabricilor mici de bere din Ungaria, dar ştie că unii berari se află într-o situaţie mai dificilă decât alţii. Avantajaţi sunt cei care au contracte pe termen lung cu furnizorii de ener­gie, care s-au orientat spre export sau care-şi vând berea în propriile restaurante. Gyenge are o fabrică mică de bere în Fót. După 35 de ani de afaceri, spune el, nu se pregăteşte pen­tru închidere, ci ca să supravieţuiască. Pentru aceasta, fabrica sa de bere şi-a umplut toate rezervoarele şi butoaiele cu bere şi a instalat oriunde a putut pe acoperiş panouri solare.

    A costat mult, dar roadele eforturilor se vor vedea la vară, când cererea va fi mai mare. În Cehia, capitala est-europeană a berii, Staro­pramen a anunţat la sfârşitul anului trecut în­chiderea fabricii de bere Pardubice, pe care a cumpărat-o în urmă cu doar doi ani. Ca şi în cazul Lezajsk, brandul va rămâne în portofo­liul companiei mari şi berea va fi produsă la altă fabrică. Staropramen este al doilea cel mai mare producător de bere din Cehia şi este o subsidiară a Molson Coors Brewing Com­pany, un colos din America de Nord.

    Ca şi în cazul Lezajsk, comunitatea locală din Pardubice s-a revoltat.

    Primarul a spus că decizia nici măcar nu a fost discutată cu el şi că a aflat de ea din presă. Fabrica de bere, a povestit primarul, este una din bijuteriile familiei. Are o istorie de un veac şi jumătate. Unii se adaptează. Fabrica de bere Žateck s-a închis în 2022 după 220 de ani de funcţionare din cauza costurilor prea mari. Dar afacerea nu va muri complet. Se transformă într-o afacere mai mică, cu echipament modern, mai eficient la consumul de energie. Noua instalaţie produce deja, dar fabrica are cu 45 de angajaţi mai puţin, potrivit Radio Praga. Tot în Cehia, una dintre cele mai noi microberării pariază pe un specific mai ciudat: produce bere zoologică. Adică fabrica funcţionează într-un safari local, un loc unde turiştii pot întâlni animale exotice şi de acum încolo pot să bea bere exotică. Unul din modelele oferite este Bere Rinocerul alb, 4,4% alcool, iar altul Bere Rinocerul negru, 5,8% alcool. Safari Pivovar este probabil a doua zooberărie din Europa. Între timp, Carlsberg, unul dintre cei mai mari producători de bere din Europa, a anunţat că se aşteaptă la scăderea consumului şi că majorările de preţuri sunt necesare. De asemenea, compania şi-a anunţat speranţa că poate reveni pe piaţa din Rusia, de unde în prezent este în retragere.

    Fabrica de bere Žateck s-a închis în 2022 după 220 de ani de funcţionare din cauza costurilor prea mari. Dar afacerea nu va muri complet. Se transformă într-o afacere mai mică, cu echipament modern, mai eficient la consumul de energie. Noua instalaţie produce deja, dar fabrica are cu 45 de angajaţi mai puţin, potrivit Radio Praga.

     

  • Încă un gigant din domeniul crypto intră în FALIMENT. Creditorul crypto şi două dintre subsidiarele sale de creditare au cerut falimentul joi seară la New York

    Creditorul crypto Genesis Global Holdco şi două dintre subsidiarele sale de creditare au cerut falimentul joi seara la New York, fiind cel mai recent jucător din crypto care a căzut după prăbuşirea exchange-ului FTX.

    Falimentul marchează sfârşitul unei ere în care împrumutul de active crypto a alimentat tranzacţiile efectuate atât de investitorii individuali, cât şi de cei instituţionali care urmăreau randamente ridicate. Scăderea accelerată a preţurilor monedelor virtuale, care a început la sfârşitul lui 2021, a dus la prăbuşirea multor companii care depindeau de acest model de afaceri.

    Genesis a rezistat mai mult decât altele. Spre exemplu, Celsius Network LLC şi Voyager Digital Ltd., alţi creditori crypto, au declarat falimentul în iulie.

    Firma a cerut protecţia legii falimentului alături de Genesis Global Capital LLC şi Genesis Asia Pacific Pte. Ltd., două filiale. Subsidiara de tranzacţionare a instrumentelor derivate şi la vedere, activitatea de custodie şi divizia de brokeraj a Genesis Global Trading nu sunt incluse în cerere şi continuă operaţiunile de tranzacţionare cu clienţii, a precizat Genesis.

     

  • Un nou faliment de răsunet în crypto: Unul dintre cele mai cunoscute nume e la pământ

    Creditorul crypto Genesis Global Capital se pregăteşte să depună actele pentru intrarea în insolvenţă sau chiar în faliment săptămâna aceasta, conform unor surse citate de Bloomberg.

    Divizia de creditare a Digital Currency Group a purtat negocieri confidenţiale cu mai mulţi creditori, pe fondul unei crize de lichiditate. Compania a fost avertizată de aceştia că va trebui să intre în insolvenţă sau chiar în faliment dacă nu va reuşi să găsească bani.

    Sursele Bloomberg au subliniat că în continuare se poartă discuţii, iar situaţia încă se mai poate schimba.

    Problemele de lichiditate au început să apară pentru Digital Currency Group odată cu prăbuşirea fondului de hedging Three Arrows Capital. Genesis a suspendat retragerile de fonduri în noiembrie, la scurt timp după dezastrul FTX. Şi Genesis ţinea o parte din fonduri pe exchange-ul FTX.

    Au existat mai multe propuneri negociate la masa dintre creditori, Genesis şi Digital Currency Group, însă părţile nu au ajuns încă la un acord.

  • Cât de mare a ajuns paguba lăsată în urmă de City Insurance după ce a intrat in faliment

    Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) a plătit despăgubiri în contul falimentului City Insurance în valoare de 665,6 mil. lei (135 mil. euro) pentru 68.791 cereri de plată, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii FGA.

    Din totalul cererilor analizate în 2022, 60.686 de cereri de sunt aferente creditorilor de asigurări ai City insurance, cu o valoare achitată de 583,2 mil. lei. De asemenea, din totalul plăţilor efectuate în cursul anului trecut, 47,8 mil. lei au fost achitate creditorilor de asigurare ai societăţii Astra, în timp ce 30,6  mil. lei au fost achitate creditorilor de asigurare ai societăţii Carpatica Asig.

    Plăţile în cazul celor două societăţi de asigurare aflate în faliment au ajuns astfel la o valoare de 554,8 mil. lei în cazul Astra, respectiv 498 mil. lei pentru Carpatica Asig.

    Începând cu 29 noiembrie 2021 şi până la finele anului 2022, FGA a achitat, pentru creditorii de asigurare ai City Insurance, aproximativ 603 mil. lei, pentru 64.568 cereri de plată avizate în cadrul Comisiei Speciale a FGA, dintr-un total de 250.692 cereri de plată înregistrate.

    În primă fază, FGA a înregistrat un număr de 260.764 cereri de plată, însă ca urmare a unui process intern de verificare, un număr de 10.072 cereri de plată au fost închise ca dubluri sau ataşate altor cereri de plată înregistrate anterior.

    Anul 2022 a marcat creşterea cotei de contribuţie pentru asigurările generale încasate de către FGA, de la societăţile de asigurare, de la 1% la 2,5%, aspect care a dus la încasarea unei contribuţii medii lunare de 24,8 mil. lei. Anul curent a adus o nouă creştere a cotei de contribuţie pentru asigurările generale de la 2,5% la 4%., fapt care duce la o creştere medie lunară a încasărilor, până la un nivel prognozat de 46 mil. lei.

    Pentru anul în curs, FGA şi-a propus implementarea unor soluţii de ordin tehnic menite să contribuie la uşurarea procesului de soluţionare a cererilor de plată depuse de către creditorii de asigurare ai societăţilor în faliment. Analiza cererilor de plată se va concentra, cu precădere, asupra cererilor înregistrate de către creditorii de asigurare ai societăţii City Insurance, fără a neglija însă obligaţiile de plată aferente celorlalte societăţi de asigurare aflate în faliment.

     

  • Clienţii FTX vor să beneficieze de plăţi prioritare în cazul falimentului din SUA

     

    Avocaţii vor argumenta că utilizatorii exchange-ului falimentar FTX trebuie să fie trataţi mai degrabă ca deţinători de active decât ca şi creditori, scrie Financial Times.

    Un grup de clienţi FTX va încerca să asigure o rambursare mai rapidă pentru persoanele care au bani blocaţi în exchange-ul dispărut, convingând o instanţă din SUA că activele digitale ale clienţilor rămân proprietatea lor.

    Avocaţii care reprezintă un grup de clienţi FTX care aveau un total de 1,6 miliarde de dolari blocaţi când acesta s-a prăbuşit luna trecută spun că intenţionează să argumenteze că acele fonduri sunt deţinute de FTX ca active „de custodie”, ceea ce înseamnă că ar trebui să fie rambursate rapid, mai repede decât în procedura de faliment extinsă pentru imperiul crypto al lui Sam Bankman-Fried.

    Statutul depozitelor clienţilor a apărut ca o problemă juridică cheie în valul de faliment ale firmelor de criptomonede din acest an, inclusiv colapsul creditorilor Celsius Network şi Voyager Digital. Clienţii se confruntă cu includerea în categoria „creditori generali negarantaţi”, ceea ce înseamnă că ar avea probabil o lungă perioadă de aşteptare pentru a recupera banii şi ar putea primi mai puţin decât le este datorat.

    FTX se confruntă cu până la 1 milion de creditori în cadrul procedurii de faliment din capitolul 11 din Delaware, inclusiv clienţi, furnizori şi creditori, care vor trebui să concureze între ei pentru prioritate pentru a primi rambursarea din activele rămase ale companiei. Acţiunea clienţilor FTX este menită să evite ca aceştia să fie ultimii la rând pentru rambursare.

    „Dacă activele aparţin clientului, nu există nicio linie. Sunt doar activele lor”, a spus Erin Broderick, consilier al firmei de avocatură Eversheds Sutherland, care reprezintă grupul de clienţi FTX.

    FTX, fondată de Bankman-Fried, a îngheţat retragerile clienţilor în noiembrie, după ce un val de clienţi s-a grăbit să lichideze. Broderick susţine că termenii şi condiţiile exchange-ului sprijină clienţii care au „drepturi de proprietate” asupra fondurilor rămase în conturile lor. Ea a spus că firma plănuieşte să adreseze o cerere instanţei cel târziu la începutul noului an pentru a recunoaşte statutul clienţilor.

    FTX nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

    La începutul acestei luni, un judecător care a supravegheat falimentul din SUA a cripto-creditorului Celsius a ordonat ca unui număr mic de clienţi să li se ramburseze activele care nu au fost niciodată amestecate cu alte sume de bani ale companiei. Judecătorul în cauză încă decide problema dificilă a modului de tratare a fondurilor altor clienţi.

    Celsius a cerut instanţei să trateze fondurile clienţilor care au fost ţinute în custodie ca fiind deţinute de clienţi, în timp ce activele promise să primească rate mari de dobândă în programul „earn” al creditorului ca fiind proprietatea companiei.

    Creditorul BlockFi a cerut luni unei instanţe americane să îi permită redeschiderea retragerilor de către clienţi a unor criptoactive, ceea ce le-ar permite „clienţilor să acceseze activele digitale care sunt deţinute de ei şi care au fost deţinute în conturile lor Wallet pe platforma BlockFi”, a transmis compania într-un comunicat.

    Drumul spre recuperarea de către clienţii FTX este şi mai complicat de acuzaţiile conform cărora până la 10 miliarde de dolari din cele aproximativ 16 miliarde de dolari pe care le-a deţinut exchange-ul au fost împrumutate sau transferate către Alameda Research, o firmă de tranzacţionare privată deţinută şi de Bankman-Fried.

    Fostul miliardar în vârstă de 30 de ani a negat faptele greşite intenţionate. El a fost arestat în Bahamas săptămâna trecută, după ce procurorii federali americani l-au acuzat de fraudă.

    Eversheds Sutherland va argumenta că, dacă unele active ale clienţilor nu mai sunt disponibile pentru a fi rambursate, clienţii ar trebui să primească în continuare prioritate în comparaţie cu alte grupuri de creditori.

    „Credem că este destul de clar că, în termenii furnizării serviciului, clienţii deţin titlul de proprietate asupra activelor lor”, a spus Sarah Paul, partener şi co-şef global al criminalităţii corporative şi investigaţiilor la firma de avocatură. „O consider una dintre primele probleme care trebuie rezolvate.”

  • Lumea crypto mai primeşte o lovitură: Core Scientific, una dintre cele mai mari platforme de minat bitcoin din SUA, a cerut intrarea în faliment

    Core Scientific, una dintre cele mai mari platforme de minat bitcoin cotate la bursă în Statele Unite a cerut intrarea în faliment, în timp ce companiile se luptă cu scăderea preţurilor la jetoane şi cu creşterea costurilor pentru activitatea de producere a criptomonedelor, care necesită un consum mare de energie, raportează Financial Times.

    Compania a declarat că intenţionează să continue să funcţioneze şi să producă bitcoin în timp ce va încerca să ajungă la un acord de restructurare cu finanţatorii săi.

    Platforma de minat criptomonede cotată la Nasdaq este un element constitutiv al indicelui Russell 2000, un indice de referinţă larg răspândit al companiilor americane mai mici, ceea ce înseamnă că falimentul său va afecta portofoliile multor investitori şi va adânci problemele industriei crypto. Valoarea sa de piaţă a atins aproape 3 miliarde de dolari în aprilie, dar de atunci a scăzut la mai puţin de 100 de milioane de dolari, potrivit datelor FactSet.

    Acţiunile Core Scientific au scăzut cu 98% în acest an.

    “Depunerea acestor dosare a fost necesară din cauza scăderii performanţelor operaţionale şi a lichidităţilor companiei, care au fost afectate de scăderea prelungită a preţului bitcoin [şi] de creşterea costurilor energiei electrice”, a precizat Core Scientific într-o declaraţie.

    Preţul bitcoin, cea mai mare criptomonedă, a scăzut cu peste 65% în acest an în raport cu dolarul, atingând minimele ultimilor doi ani.

  • După furtună: Gigantul prăbuşit FTX are un nou CEO plătit cu bani grei pentru restructurarea companiei şi scoaterea din faliment. Salariul său de 2,6 milioane de dolari este plătit exclusiv din buzunarele investitorilor

    John J. Ray este noul director executiv al celebrei platforme de tranzacţionare FTX, care are acum responsabilitatea de a restructura compania şi a o scoate din faliment. Potrivit documentelor, noul CEO încasează aproximativ 1.300 de dolari pe oră la care se adaugă şi alte „cheltuieli”, pentru a rezolva problema a ceea ce procurorii americani numesc „una dintre cele mai mari fraude din istoria SUA”, scrie CNBC.

    Salariul complet al noului CEO se ridică la 2,6 milioane de dolari, care sunt plătiţi de investitorii blocaţi în haosul FTX. Ray şi echipa sa nu lucrează direct pentru companie, ci mai degrabă ei acţionează în acelaşi fel în care avocaţii şi bancherii operează procedura de faliment. Asta înseamnă că echipa este plătită imediat şi are prioritatea chiar înainte ca investitorii FTX să primască despăgubiri pentru pierderile suferite în urma colapsului platformei.

    În trecut, pentru munca depusă John J. Ray a facturat nu mai puţin de 120.000 de dolari pentru două luni în care a lucrat la un caz de faliment. În cazul FTX, în funcţie de complexitatea problemei, factura emisă poate depăşi sau nu acest prag.

    CEO-ul lucrează împreună cu o echipă formată din patru oameni, cu experienţă ca directori financiar, directori de informaţii sau în administraţiei, iar aceştia încasează împreună nu mai puţin de 4,225 dolari pe oră sau 8,45 milioane de dolari pe an.

    Până în prezent sub conducerea lui John J. Ray, FTX a reuşit să recupereze aproape un miliard de dolari, însă chiar şi în aceset context, investitori mai au de aşteptat ani buni până să-şi vadă banii înapoi. Actualul CEO FTX şi-a pus amprenta şi pe cazuri de faliment precum Enron sau Nortel, unde restructurarea şi despăgubirile s-au întins pe o perioadă de zece ani.

  • Noi detalii din falimentul de răsunet care a zguduit industria crypto: FTX permitea traderului Alameda să împrumute fonduri nelimitate

    FTX a permis firmei de tranzacţionare Alameda Research să împrumute fonduri de la bursa de criptomonede “fără limite efective”, potrivit directorului său executiv numit în instanţă, subliniind profunzimea legăturilor dintre grupurile de active digitale care au eşuat luna trecută, a raportat Financial Times.

    John Ray III a oferit noi detalii despre FTX şi Alameda înainte de audierea din Congres programată pentru marţi cu privire la prăbuşirea bursei de criptomonede. Ray a fost numit pentru a-l înlocui pe fondatorul FTX, Sam Bankman-Fried, care este, de asemenea, programat să depună mărturie în faţa comisiei pentru servicii financiare a Camerei Reprezentanţilor din SUA.

    Relaţia opacă dintre FTX, cu sediul în Bahamas, şi Alameda se află în centrul dezastrului corporativ care a dus la dispariţia unei burse evaluate cândva la 32 de miliarde de dolari, la anchete judiciare şi la potenţiale pierderi pentru milioane de creditori, inclusiv pentru investitorii de retail.

    Bankman-Fried, care a înfiinţat FTX şi Alameda, a declarat mult timp că cele două grupuri au funcţionat independent. De la prăbuşirea acestora, el a declarat că nu a încercat niciodată să comită fraude, dar a recunoscut că a făcut greşeli şi că a avut deficienţe de management.

    Ray, care a fost desemnat de un judecător să gestioneze falimentul FTX, a declarat că activele clienţilor de la bursa internaţională a FTX s-au amestecat cu activele de pe platforma de tranzacţionare Alameda. “În al doilea rând, Alameda a folosit fondurile clienţilor pentru a se angaja în tranzacţii în marjă, ceea ce a expus fondurile clienţilor la pierderi masive”, se arată în mărturia sa.

    El a adăugat că filiala americană a FTX, care a fost înfiinţată ca entitate separată de bursa internaţională, “nu a fost operată independent”. Acest lucru a făcut necesară plasarea ambelor entităţi în faliment în SUA, a declarat Ray.

    Grupul de întreprinderi FTX s-a prăbuşit în cele din urmă din cauza “concentrării absolute a controlului în mâinile unui grup foarte mic de persoane extrem de neexperimentate şi lipsite de cunoştinţe”, potrivit spuselor lui Ray.

    Directorii “nu au reuşit să implementeze practic niciunul dintre sistemele sau controalele necesare pentru o companie căreia i se încredinţează banii sau activele altor persoane”, a adăugat el.

    Ray, care a supravegheat falimentul Enron, a enumerat mai multe “practici de management inacceptabile”. Printre acestea se număra accesul directorilor executivi la sistemele care stocau activele clienţilor, “fără controale de securitate care să îi împiedice să redirecţioneze aceste active”.

    El a adăugat că au fost folosite chei private de acces la sute de milioane de dolari în active criptografice fără controale sau criptare şi că a existat o “lipsă de documentaţie completă” pentru aproape 500 de investiţii făcute cu fonduri FTX.

    Ray a adăugat că FTX “a intrat într-o criză de cheltuieli din 2021 până în 2022”, timp în care au fost cheltuite aproximativ 5 miliarde de dolari pe investiţii care acum “ar putea valora doar o fracţiune din ceea ce s-a plătit pentru ele”.

    Persoanele din interiorul FTX au primit împrumuturi şi plăţi de peste 1 miliard de dolari de la companie, a precizat el.

  • Unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti de modă, cu o istorie de 100 de ani, a capitulat în faţa masivei concurenţe externe

    Producătorul de încălţăminte Clujana, cu o istorie de peste 100 de ani pe piaţă, a intrat oficial în faliment, conform unui raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti. Astfel, după mai mulţi ani de dificultăţi financiare, unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti de modă a capitulat în faţa masivei concurenţe externe.

    „Adunarea generală extraordinară a acţionarilor (…), cu votul pentru al acţionarului majoritar prezent, Consiliul Judeţean Cluj, ce deţine 93,44% din totalul acţiunilor societăţii, a hotărât declanşarea procedurii de faliment”, conform raportului.

    Pentru producătorul de încălţăminte problemele nu sunt ceva recent, în 2018 Clujana intrând în insolvenţă. Doi ani mai târziu, compania ieşea din reorganizare, conform unui anunţ al administratorului judiciar de la acea vreme, CITR. Dezvoltarea reţelei de distribuţie şi diversificarea liniei de produse erau daţi drept factorii ieşirii din insolvenţă în 2020.

    Totuşi, doi ani mai târziu, firma a intrat direct în faliment. Clujana nu şi-a publicat rezultatele financiare în 2020 şi 2021, doi ani dificili pentru modă dat fiind că pandemia i-a ţinut pe oameni mai mult în case şi astfel, ei nu au mai cumpărat la fel de des haine şi pantofi. În 2019 însă, ultimul an pentru care există date publice, cifra de afaceri a Clujana era de doar 1,85 mil. lei, cu 71% mai mică decât în 2018. Spre comparaţie, în 2014-2016, businessul era de circa 10 mil. lei Tot atunci erau 300-400 de salariaţi, faţă de 120 în 2019.

    Piaţa de modă este una puternic concurenţială, cu multe nume străine, dar şi cu branduri româneşti puternice. Unele dintre acestea din urmă aduc produse tot din import, în timp ce doar câteva grupuri au operaţiuni integrate. În total, în România, sunt zeci sau chiar sute de jucători în segmentul de încălţăminte, conform estimărilor ZF.

    Clujana, unul dintre cele mai vechi branduri româneşti, era după Primul Război Mondial cea mai mare fabrică de încălăţăminte din România, însă istoria companiei este una extrem de zbu­ciumată. Mai exact, firma este naţionalizată în anul 1948, iar în 1999 intră în faliment şi este închisă din punct de vedere operaţional, deşi în momentul acela număra 8.000 de salariaţi.
    În 2003 aceasta se redeschide după ce guvernul de la acea vreme a decis trecerea pachetului majoritar de acţiuni în proprietatea judeţului Cluj şi sub administrarea Consiliului Judeţean. Datoria de 5 milioane de euro faţă de stat a fost convertită în acţiuni în 2004. Două decenii mai târziu, Clujana „moare” iar.

     

     

  • A venit scadenţa City Insurance. Românii vor scoate din buzunar cel puţin 100 de milioane de euro. Creşterea contribuţiei asigurătorilor la FGA de la 2,5% la 4% va fi doar pe zona asigurărilor generale

    ♦ În ultimul an cota de contribuţie a crescut de la 1% la 4% ♦ Ştefan Prigoreanu, CEO al Millenium Broker: Nu mai poate vorbi nimeni despre preţurile la RCA că ar putea să mai dea înapoi ♦ Proiectul de normă care modifică cotribuţiile asigurătorilor ar urma să intre în vigoare începând cu luna ianuarie 2023.

    Falimentul City Insurance, cea mai mare prăbuşire de pe piaţa asigurărilor din istorie, duce la o nouă majorare a cotribuţiilor pe care asigurătorii trebuie să le plătească Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA), nivelul ajungând la 4%, de la 2,5% în prezent, potrivit unui proiect de normă publicat pe site-ul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    „(…) pentru anul 2023, cota de contribuţie pentru asigurările generale este 4%; cota se aplică asupra volumului de prime brute încasate începând din luna ianuarie 2023 din activitatea de asigurări directe aferentă asigurărilor generale“, se arată în proiectul de normă al ASF.

    Ştefan Prigoreanu, CEO al Millenium Broker, a explicat pentru ZF că această creştere a contribuţiilor la FGA cu siguranţă este necesară, dar în acelaşi timp va însemna un nou factor care contribuie la creşterea preţurilor poliţelor RCA, pe lângă inflaţie, preţurile la energie şi costul reparaţiei.

    „Această creştere a contribuţiilor la FGA cu siguranţă este necesară, altfel nu ar fi avut loc. S-ar părea că efortul pe FGA este mai mare decât estimările iniţiale, ca urmare a plăţilor efectuate până acum, dar şi a falimentelor Astra, Carpatica şi City Insurance. Este un factor care influenţează, contribuie la o creştere a preţurilor. Este doar unul din factorii care contribuie la o creştere a preţurilor. Inflaţia existentă, preţurile existente la energie, reparaţie, contribuţia la FGA, toate acestea îşi pun amprenta şi rezultă preţurile care sunt“, susţine Ştefan Prigoreanu.

    El a mai adăugat că înainte nu era aşa de clar că presiunea falimentului va fi aşa de mare pentru că altfel s-ar fi mărit din prima la 4%. „Înainte nu cred că era aşa de clar că presiunea va fi aşa de mare pentru că altfel s-ar fi mărit din prima la 4%. Pe de altă parte, este bine că s-a mărit treptat pentru că poate exista posibilitatea de a se face faţă cu o contribuţie de 2,5%. Nu s-a întâmplat acesta lucru şi acum se măreşte la 4%. Sperăm să rămânem aici pentru că este o creştere semnificativă. Într-o perioadă scurtă de un an de zile am ajuns de la 1%, la 4%. Nu mai poate vorbi nimeni despre preţurile la RCA că ar putea să mai dea înapoi“, a mai explicat CEO-ul Millenium Broker.

    Ultima majorare a contribuţiilor plătite de asigurători la FGA a fost pe data de 2 februarie 2022, moment în care ASF a adoptat norma care a crescut contribuţiile de la 1%, la 2,5%, în timp ce contribuţiile din zona asigurărilor de viaţă au rămas la nivelul iniţial de 0,4%.

    Pentru o imagine de ansamblu asupra plăţilor companiilor de asigurări, având în vedere evoluţia pieţei asigurărilor din ultimii ani, ZF estimează că subscrierile pieţei vor atinge pragul de 15 mld. lei la finalul anului 2022. Dacă se menţin ponderile în totalul subscrierilor de 83% pe zona asigurărilor generale şi 17% pe zona asigurărilor de viaţă, niveluri consemnate în prima jumătate a anului 2022, atunci piaţa asigurărilor generale va ajunge la subscrieri de 12,5 mld. lei, iar piaţa asigurărilor de viaţă ar fi la un volum al subscrierilor de 2,5 mld. lei. Prin urmare, asigurătorii au de plătit momentan o contribuţie la FGA pe zona asigurărilor generale de 2,5%, însemnând 312 mil. lei.

    Luând în calcul acelaşi volum al subscrierilor pentru anul viitor, dar aplicând noua contribuţie, de 4%, atunci asigurătorii vor trebui să plătească aproape 500 mil. lei. către FGA, ceea ce înseamnă că în anul 2021, când contribuţia era de 1%, asigurătorii au plătit, la un volum al subscrierilor pe zona asigurărilor generale de 11,6 mld. lei, circa 116 mil. lei.

    Estimarea iniţială de la începutul anului 2022 privind suma de care ar avea nevoie FGA pentru a acoperi gaura lăsată de falimentul City Insurance era de 1,53 mld. lei. Estimarea ZF din aceeaşi perioadă este de cel puţin 2,5 mld. lei, mai ales dacă se adaugă şi sumele plătite de Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR).

    Începând cu anul 2023, românii vor avea din nou de a face cu creşteri la preţurile poliţelor pe zona asigurărilor generale, incluzând tarifele din zona RCA, având în vedere că majorarea contribuţiilor înseamnă o presiune semnificativă pe bugetele asigurătorilor.

    Pe de altă parte, evoluţia pieţei asigurărilor în anul 2022 a adus subscrieri record pentru companiile care sunt active pe zona RCA. În primul rând cei peste 3 milioane de şoferi care erau clienţi ai City Insurance şi-au găsit alte companii de asigurări, ceea ce a însemnat o creştere a riscului pentru restul jucătorilor. Acest lucru, împreună cu o creştere destul de bruscă a preţurilor la poliţele RCA, de la simplu la dublu, chiar triplu, odată ce City Insurance care practica aşa numitele preţuri de dumping, cu mult sub nivelul optim care putea permite gestionarea despăgubirilor, s-a prăbuşit, asigurătorii rămaşi şi-au refăcut strategiile, dar în acelaşi timp stacheta a crescut la un alt nivel.

    Prin urmare, conform celor mai recente date publicate de ASF pentru primele şase luni din 2022, asigurătorii, care aveau şi RCA în portofoliu au înregistrat creşteri colosale, ajungând până la dublarea subscrierilor, iar cel puţin în cazul Groupama, noul lider al pieţei, compania aproape că şi-a triplat subscrierile. Piaţa asigurărilor din România a ajuns la subscrieri totale de 8,75 mld. lei la finalul primelor şase luni din 2022 în creştere cu 37% faţă de perioada similară a anului trecut. Din totalul subscrierilor la finalul lunii iunie 2022, 83% au venit din zona asigurărilor generale, adică 7,27 mld. lei, în timp ce 17% au fost subscrieri pe zona asigurărilor de viaţă, respectiv 1,48 mld. lei.

    FGA a plătit până pe data de 31 august 2022, cele mai recente date transmise de Fond, suma de 385 mil. lei, în contul a 40.305 cereri de plată a păgubiţilor City Insurance. Numărul total de cereri înregistrate până la acea dată era de aproximativ 248.000. Soldul disponibil al FGA la 18 iulie 2022 era de circa 440,6 mil. lei.

    Asigurătorului City Insurance, fostul lider al întregii pieţe a asigurărilor din România, i-a fost retrasă autorizaţia de funcţionare, s-a constatat starea de insolvenţă şi s-a demarat promovarea procedurii de faliment împotriva companiei de către ASF pe data de 17 septembrie 2021.

    Ulterior, pe data de 9 februarie 2022 City Insurance a intrat oficial în faliment prin decizia Tribunalului Bucureşti, CITR fiind desemnat lichidatorul judiciar al companiei. În urma sa, City Insurance a lăsat o expunere la masa credală de 8,4 mld. lei şi peste 3,1 milioane de şoferi care au întâmpinat probleme până când poliţele emise de City Insurance au expirat sau până când şi-au reînnoit asigurările.

    De-a lungul timpului, City Insurance a avut o strategie agresivă de captare a pieţei RCA oferind cele mai mici preţuri din piaţă pentru o poliţă RCA. Acest lucru a dus la o cotă de piaţă de peste 45% şi preluarea conducerii întregii pieţe, deşi societatea avea probleme încă din anii 2016-2017. Din cauza unor decizii care au fost luate fără o analiză detaliată asupra posibilităţii companiei de a plăti despăgubirile sau privind sumele pe care această societatea le avea în conturi, ASF i-a permis să-şi continue activitatea. Şase ani mai târziu City Insurance s-a prăbuşit marcând cel mai mare faliment din industria asigurărilor din România.

    Ultima majorare a contribuţiilor plătite de asigurători la FGA a fost pe data de 2 februarie 2022, când ASF a crescut contribuţiile pe asigurări generale de la 1%, la 2,5%. Din 2023 cota urcă de la 2,5% la 4%.

    Estimarea iniţială de la începutul anului 2022 privind suma de care ar avea nevoie FGA pentru a acoperi gaura lăsată de falimentul City Insurance era de 1,53 mld. lei.

     Estimarea ZF din aceeaşi perioadă este de cel puţin 2,5 mld. lei, mai ales dacă se adaugă şi sumele plătite de Biroul Asigurătorilor de Autovehicule din România (BAAR).