BusinessMagazin

Tag: extindere

  • Este OFICIAL! Legea Pensiilor a fost modificată: Reduceri de vârstă de pensionare cu 2 ani pentru mai multe categorii de persoane

    Lista localităţilor în care locuitorii se pot pensiona mai devreme, fără a fi penalizaţi, a fost extinsă, de astăzi- 21 septembrie 2020, cu noi localităţi după intratea în vigoare a Legii nr. 207/2020.

    Mai exact este vorba despre Legea nr. 207/2020 – modificarea alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 858 din 18 septembrie 2020 şi care a intrat în vigoare din data de 21 septembrie.

    Această listă a fos extinsă pentru a doua oară în această lună. Prima modificare a survenit ca urmare a publicării Legii nr. 201/2020 în Monitorul Oficial nr. 833 din 10 septembrie 2020 şi care a intrat în vigoare din data de 13 septembrie.

    Prezenta lege aduce modificări alin. (5) al art. 65 din Legea nr. 263/2010 prin introducerea mai multor localităţi în lista actuală fără a modifica condiţiile de până acum.

    Astfel, persoanele care au locuit în aceste localităţi, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizare: loc. Victoria şi Făgăraş din jud. Braşov, Galaţi; Ciulniţa din jud. Ialomiţa şi loc. Brazi şi Ploieşti din jud. Prahova.

    Pentru a beneficia de aceste facilităţi, persoanele trebuie să fi locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate şi pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi.

    După aceasta modificare, textul alineatului (5) al articolului 65 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice are următorul cuprins:

    “(5) Persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracţiei, preparării şi arderii cărbunelui sau a şisturilor bituminoase, a extracţiei şi preparării minereurilor de uraniu, a extracţiei şi prelucrării minereurilor feroase şi neferoase cu conţinut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, de amoniac şi derivate, de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat şi siliciu ori de radiaţii din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, cianuri, de pulberi metalice şi/sau de cocs metalurgic, a prelucrării ţiţeiului sulfuros, desulfurarea benzinei, a ţiţeiului parafinos şi neparafinos, a distilării ţiţeiului în vederea producerii păcurii şi a uleiurilor, respectiv în localităţile Baia Mare, Călăraşi, Copşa Mică, Drobeta-Turnu Severin, Slatina, Târgu Mureş, Târnăveni, Turnu Măgurele, precum şi în localităţile Aninoasa, Baia de Criş, Băiţa, Brad, Călan, Certej, Criscior, Deva, Ghelari, Hunedoara, Lupeni, Orăştie, Petrila, Petroşani, Şoimuş, Teliuc, Uricani, Veţel, Vulcan din judeţul Hunedoara, localităţile Abrud, Baia de Arieş, Lupşa, Roşia Montană şi Zlatna din judeţul Alba, localităţile Victoria şi Făgăraş din judeţul Braşov, localitatea Galaţi din judeţul Galaţi, localităţile Ciulniţa şi Slobozia din judeţul Ialomiţa, localităţile Brazi şi Ploieşti din judeţul Prahova, localităţile Iacobeni şi Vatra Dornei din judeţul Suceava, localităţile Margina, Nădrag şi Tomeşti din judeţul Timiş, localităţile Berbeşti şi Râmnicu Vâlcea din judeţul Vâlcea, pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizarea prevăzută la alin. (4).”

     

     

     

  • Românii „fug” la tratament peste graniţe chiar şi în pandemie. Ce condiţii le oferă clinicile străine

    „Aici, în Austria, am făcut multe, ne-am pregătit, iar sistemul nostru sanitar a gestionat destul de uşor situaţia. Nu am avut nevoie de foarte multe paturi la terapie intensivă, şi cred că acum ne-am obişnuit cu toţii cu noua normalitate, iar anul viitor cred că va fi bine”, mi-a spus Walter Ebm, unul dintre cei doi CEO ai clinicii. În Viena, unde clinica WPK îşi are sediul, oamenii au respectat de la bun început regulile impuse de autorităţi, s-au obişnuit să păstreze distanţarea socială, să poarte măşti şi au înţeles că este necesar să renunţe la anumite gesturi pentru a se proteja, adaugă executivul.

    De aceea, deşi în primăvară măsurile au fost stricte, asemănătoare cu cele din România, cu „festivaluri anulate, hoteluri închise, interdicţia formării unui grup mai mare de trei persoane, şi chiar şi acelea din aceeaşi familie”, acum regulile s-au relaxat, iar Austria a reuşit să rămână la un număr mic de cazuri de infectare – sub 300 la o populaţie de circa 9 milioane de oameni. „Am redeschis, dar nu totul, nu şi cluburile de noapte, care vor rămâne închise până anul viitor, pentru a se evita formarea unor focare”, detaliază el.

    În ceea ce priveşte compania pe care o conduce, deşi admite că pandemia i-a costat atât din punctul  de vedere al investiţiilor necesare luării măsurilor de siguranţă, cât şi în ceea ce priveşte numărul de pacienţi, Walter Ebm spune că au reuşit să se adapteze rapid şi speră că lucrurile vor reveni curând la normal. „În primele luni am pierdut aproximativ 2 milioane de euro, în urma reducerii numărului de pacienţi şi de medici şi a costurilor suplimentare, de exemplu cel al testelor efectuate. Dar sunt optimist şi sper că lucrurile vor intra pe un făgaş normal până la sfârşitul anului.” În 2019, Wiener Privatklinik a înregistrat un număr total de circa 12.800 de pacienţi, dintre care circa 30% pacienţi străini, majoritatea venind pentru tratarea afecţiunilor oncologice, o altă ramură importantă fiind şi cea a bolilor cardiovasculare. Din totalul pacienţilor străini, în jur de 40% au fost români, urmaţi de ruşi şi ucrainieni. În prima jumătate a acestui an executivul spune că procentajul a fost similar, însă numărul pacienţilor a fost uşor mai redus.

    Numărul românilor care au vizitat clinica a scăzut, de pildă, cu aproximativ 20%, însă cei care au venit totuşi „au apelat la terapii mai complexe”, spune el. În perioada în care graniţele au fost închise, executivul spune că terapiile şi tratamentele au funcţionat normal. „A existat întotdeauna o modalitate de a aduce oamenii aici. Au venit mai puţini în martie şi aprilie, dar apoi nu a fost nicio problemă. Singurele probleme au fost de natură birocratică, dar a fost posibil să îi aducem, le-am dat scrisori, pentru a demonstra că trebuie să vină din motive medicale.”

    În ceea ce priveşte cifra de afaceri, dacă la începutul acestui an reprezentanţii businessului estimau o creştere, Walter Ebm spune că acum ar fi mulţumit cu un rezultat similar celui de anul trecut, adică 55 milioane de euro, înregistrat la nivel de grup – din care fac parte clinica, un centru de bătrâni şi o divizie de farmaceutice. „Anul viitor ne aşteptăm la o creştere de circa 4-5%.” 

    Din rândul măsurilor luate pentru siguranţa echipei şi a pacienţilor clinicii, executivul menţionează testarea repetată a celor 400 de angajaţi, la fiecare 14 zile, chiar dacă nu prezintă simptome, dar şi a pacienţilor, care sunt nevoiţi să efectueze un test înainte de sosirea în Austria, urmat de un al doilea test procesat la clinică. „Avem această regulă: dacă cineva din România, de exemplu, vine la clinică, este tratat ca şi cum ar fi pozitiv, chiar dacă are deja testul făcut – i se face un nou test şi, dacă rezultatul e negativ, totul decurge normal.” În plus, personalul plecat în concediu este obligat să se testeze la întoarcere, având permisiunea de a reveni la lucru a doua zi după primirea unui rezultat negativ. De la debutul panedmiei au existat doar două cazuri de infectare în echipa WPK, în primăvară, iar în rândul pacienţilor au existat câteva cazuri, însă nu în interiorul clinicii – aceştia au fost depistaţi pozitiv la prima testare, înainte de a veni la tratament.

    O altă măsură a fost instalarea unor puncte de control pentru verificarea temperaturii corpului, iar la intrarea în clinică vizitatorii sunt instruiţi să îşi dezinfecteze mâinile şi le sunt oferite măşti. În ceea ce-i priveşte pe aceştia, numărul a fost restricţionat la un vizitator/pacient, şi asta doar „în cazuri excepţionale sau în situaţii medicale speciale”. Până acum, reprezentanţii clinicii au investit 500.000 de euro în măşti, teste, personal dedicat filtrelor de access, proceduri de prevenţie COVID şi măsuri luate pentru siguranţa angajaţilor şi a pacienţilor. Lunar, la WPK s-au efectuat în jur de 300 de teste.

    De asemenea, în interiorul clinicii a fost stabilit un nou protocol de curăţenie şi dezinfecţie, pentru care este folosit un robot ultraperformant cu raze UVC. Echipamentul este fabricat în Danemarca, dispune de o tehnologie cu o eficienţă de 99.99% în distrugerea virusurilor şi bacteriilor din aer şi de pe suprafeţe şi a presupus o investiţie de circa 60.000 de euro. Potrivit reprezentanţilor WPK, „este cel mai performant robot de dezinfecţie, certificat la nivel european şi validat de teste clinice efectuate la nivel internaţional”.

    Acesta emite un spectrul de lumină UVC care neutralizează agenţii patogeni din spaţiile închise în câteva secunde şi este proiectat să funcţioneze autonom, putând fi şi operat cu uşurinţă de către personalul responsabil cu curăţenia şi dezinfecţia, prin intermediul unei aplicaţii mobile. „Odată primită o comandă, acesta trasează harta cu zona în care trebuie să acţioneze şi se deplasează singur în saloane/sălile de operaţie de la diferite etaje. Dezinfectarea unui salon este realizată într-un interval de 10 minute, productivitatea fiind astfel semnificativ crescută faţă de metodele de dezinfectare clasice. Dispozitivul notifică personalul când procedura este finalizată”, explică reprezentanţii companiei.

    În paralel cu investiţiile destinate măsurilor de siguranţă contra coronavirusului, au existat o serie de investiţii şi în extinderea centrului de oncologie, WPK Central European Academy Cancer Center (WPK CEACC), căruia i s-au adăugat opt departamente de chirurgie oncologică, noile divizii fiind concentrate pe terapia chirurgicală pentru tratarea cancerului mamar, ovarian, pulmonar, de colon (inclusiv cu extindere peritoneală), de pancreas şi de prostată, dar şi afecţiunilor vasculare şi ortopedice, maligne şi benigne. Pentru următorii 3-4 ani Walter Ebm spune că au un buget de investiţii de circa 40 de milioane de euro, destinat atât extinderii centrelor medicale cât şi amenajării unui nou cămin de bătrâni. 

    Deşi nu iau în calcul, pe viitor, deschiderea unei clinici în afara Vienei, deoarece „e mai simplu să aducem pacienţii aici decât să găsim medici buni pe care să îi ducem în altă ţară”, reprezentanţii WPK au deschis totuşi două reprezentanţe în România, una în Capitală şi una în Timişoara, fiecare cu câte un angajat.  

  • Povestea antreprenorului care a inventat magazinul unde oricine îşi permite să cumpere ceva, chiar şi oamenii străzii

    Dave Gold s-a născut pe 5 iunie 1932 în Cleveland, Ohio, fiind al treilea copil al unui cuplu de imigranţi ruşi. În copilărie, el a muncit în magazinul părinţilor săi, înainte ca familia să se mute în Los Angeles, unde Gold a terminat liceul şi s-a înscris şi la colegiu. El a fost însă nevoit să renunţe la cursuri pentru a se ocupa de afacerea familiei, după ce tatăl său s-a îmbolnăvit.

    Odată cu preluarea companiei, antreprenorul a decis să încerce un nou model de business, şi anume, vânzarea unui sortiment de sticle de vin la un preţ fix, de 99 de cenţi. Ideea a avut succes instantaneu, aşa că Gold s-a gândit să o extindă asupra întregii game de produse din magazin. Astfel, pe 13 august 1982 el a inaugurat, în Los Angeles, primul magazin 99 Cents Only Stores. Până la apariţia acestuia, conceptul de „dolar store” reprezenta un loc în care puteai găsi produse la preţuri derizorii dar expirate sau cu defecte. Antreprenorul i-a oferit însă un nou sens, intrând cu magazinele sale nu doar în cartierele sărace, ci şi în cele de lux.

    Lanţul de retail a devenit un simbol al SUA după ce fotograful german Andreas Gursky a imortalizat rafturile unui magazin din Hollywood al companiei, iar imaginea a fost expusă în cadrul Muzeului de Artă Modernă din New York şi vândută ulterior în cazul unei licitaţii pentru suma record de peste 3 milioane de dolari.

    Compania s-a extins rapid cu peste
    350 de magazine şi două centre de distribuţie în patru state: California, Texas, Arizona şi Nevada, devenind liderul discounterilor din vestul Statelor Unite.

    În ciuda faptului că Gold a făcut parte din lista Forbes 400, în care sunt incluşi cei mai bogaţi americani, el a ales să ducă însă o viaţă normală, mult diferită de cea a altor multimilionari. Timp de cinci decenii a locuit în aceeaşi casă de clasă mijlocie, alături de soţia sa, Sherry, şi mulţi ani la rând a condus aceeaşi maşină, îmbrăcându-se totodată în haine modeste. Antreprenorul a murit pe 22 aprilie 2013, în urma unui atac de cord.

    În 2017, ultimul an pentru care există date disponibile, compania a înregistrat o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de dolari, un profit de 53 de milioane şi un număr de 17.000 de angajaţi.

  • Ce strategie a abordat L’Oréal România în context pandemic, după ce, în 2019, a avut cel mai bun an de la intrarea pe piaţa locală

    „Suntem de 23 de ani pe piaţa din România. În 2019 am înregistrat o creştere double-digit în raport cu anul anterior, care se dovedise a fi cel mai bun de la înfiinţarea L’Oréal România. Ce am făcut, aşadar, a fost să continuăm trendul ultimilor zece ani şi să creştem peste media pieţei, atât la nivelul categoriilor de produse, cât şi la nivelul tuturor canalelor de distribuţie”, spune Vanya Panayotova, general manager L’Oréal România.

    Potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 518 milioane de lei şi un profit net de 50,9 milioane. Zona Europei de Est, din care face parte şi piaţa locală, a avut o pondere de 6,4% din vânzările totale ale grupului în 2019. Executivul spune că începutul lui 2020 a fost unul bun, care „ne-a confirmat prognoza de creştere, dar pandemia a venit cu provocări noi şi a schimbat cursul planificat al lucrurilor.  Ne-am mobilizat şi ne-am adaptat la noul context, aşa că prima jumătate a anului s-a încheiat într-o manieră mai optimistă decât cea prevăzută la începutul pandemiei.”

    În prezent, echipa L’Oréal România numără peste 300 de angajaţi. „Încă de la începutul pandemiei, ne-am asigurat că angajaţii noştri sunt în siguranţă şi, ca dovadă, toate echipele noastre au început să lucreze de acasă – mai întâi exclusiv şi acum prin rotaţie. Atunci când lucrează de la birou, angajaţii sunt organizaţi pe mai multe ture, sunt aşezaţi la o distanţă corespunzătoare, poartă mască pe tot parcursul programului, au acces la dezinfectant de mâini şi de suprafeţe şi au la dispoziţie toate instrumentele necesare pentru a lucra în siguranţă. În acelaşi timp, respectăm cu stricteţe toate măsurile impuse şi recomandate de autorităţi”, spune Vanya Panayotova.

    Potrivit ei, pandemia a adus o schimbare şi în tendinţele consumatorilor. „Magazinele noastre şi saloanele partenerilor noştri au fost închise timp de două luni, iar obiceiurile de consum s-au schimbat, aşa că anumite categorii au crescut în vânzări, în timp ce altele au scăzut.” Dacă în ultimii ani s-a remarcat un interes crescut pentru categoriile de
    make-up, executivul spune că povocările recente au generat modificări în obiceiurile de consum, iar produsele de îngrijire a tenului şi pielii au căpătat o pondere mai mare, încă dinaintea situaţiei generate de COVID-19.

    „Conştientizarea efectelor nocive ale poluării asupra tenului a crescut apetitul românilor pentru produse de curăţare şi hidratare, încă de anul trecut. Modificările de comportament generate de pandemia de COVID-19 au făcut ca produsele de curăţare şi îngrijire a pielii, împreună cu produsele de îngrijire a părului şi produsele mass-market de colorare să crească în pondere, în timp ce produsele de make-up şi de colorare profesională au scăzut în vânzări.” În plus, adaugă ea, comerţul online a cunoscut la rândul său o creştere puternică.

    În momentul de faţă, compania deţine în piaţa locală un portofoliu de 22 de branduri organizate în patru divizii operaţionale, respectiv divizia de produse mass-market, distribuită în magazine partenere precum lanţuri de supermarketuri sau drogherii (L’Oréal Paris, Garnier şi Maybelline) şi magazine proprii (NYX Profesional Make-UP), divizia de cosmetică activă, distribuită în farmacii (Vichy, La Roche-Posay şi CeraVe), divizia de produse de lux, prezentă în magazinele de profil (printre care Lancôme, Yves Saint Laurent, Armani Beauty, Atelier Cologne, Kiehl’s) şi cea de produse profesionale pentru saloane (L’Oréal Professionnel, Matrix, Kerastase şi Redken).

    Una dintre cele mai recente investiţii ale companiei a fost deschiderea în piaţa locală, în centrul comercial Băneasa Shopping Center, a primului magazin Yves Saint Laurent din Europa. „Investiţia a fost realizată la standardele internaţionale de calitate cerute de brand, dar folosind furnizori locali. Pentru primul an de activitate ne-am propus să ne concentrăm pe calitatea serviciilor oferite consumatorilor noştri, începând de la consilierea profesională şi personalizată a fiecărui client şi terminând cu serviciile de gravură a produselor alese”, spune Panayotova.

    Pentru noua unitate compania a ales să implementeze tehnologia Modiface pentru a le oferi consumatorilor posibilitatea de a „testa” virtual produsele din magazinul YSL. „Atât pe plan global, cât şi local, vrem să fim pionieri în industria frumuseţii, să le oferim consumatorilor servicii şi tehnologii inovatoare, aşa că luăm în calcul extinderea utilizării Modiface şi în alte unităţi sau în alte contexte de interacţiune cu consumatorii. Folosim tehnologia deja pe site-urile L’Oréal Paris, NYX Professional Make-Up sau L’Oréal Professionnel. Tot tehnologia Modiface stă la baza aplicaţiei Spotscan, de la La Roche Posay, care face o evaluare a tenului cu tendinţă acneică şi recomandări personalizate”, notează şefa companiei.
    Pentru următorul an, reprezentanţii businessului îşi propun să continue investiţiile în transformarea digitală a companiei, care reprezenta, încă dinaintea de declanşarea pandemiei de COVID-19, „un pilon strategic” al businessului şi, „implicit, în tot ceea ce ţine de e-commerce, comunicare în mediul digital şi în platformele noastre”. 

  • Unul dintre cele mai importante centre europene de tratare a cancerului, frecventat anual de mii de pacienţi români, se extinde cu 8 departamente noi de chirurgie oncologică

    WPK Central European Academy Cancer Center (WPK CEACC), parte a Wiener Privatklinik, unul dintre cele mai mari spitale private din Austria, se extinde cu opt departamente de chirurgie oncologică, venind în sprijinul pacienţilor internaţionali cu noi posibilităţi de tratament al cancerului aflat în diferite stadii de evoluţie.

     

    Noile divizii adăugate sunt concentrate pe terapia chirurgicală pentru: cancer mamar, cancer ovarian, cancer pulmonar, cancer de colon (inclusiv cu extindere peritoneală), cancer de pancreas şi de prostată, dar şi afecţiuni vasculare şi afecţiuni ortopedice maligne şi benigne. Intervenţiile vor fi efectuate de chirurgi cu supraspecializări în aceste arii de la spitalul AKH Viena, accentul fiind pus pe tehnici minim-invazive, beneficii care asigură pacienţilor şanse de recuperare considerabil îmbunătăţite.

    WPK Central European Academy Cancer Center este specializat în diagnosticarea şi tratarea cancerului, oferind pacientului oncologic o soluţie medicală integrată, de la radiologie de top, inclusiv PET-CT, oncologie medicală (chimioterapie, imunoterapie, terapia personalizată ţintită), la chirurgie oncologică supraspecializată, precum şi asistenţă paliativă, evaluarea riscului de cancer prin analize genetice şi a doua opinie medicală acordată de experţi de vârf în oncologie. 

    „Terapia personalizată a cancerului, bazată pe dovezi şi tehnici medicale de ultimă oră,  este principalul motiv pentru care pacienţi din întreaga Europă se adresează centrului nostru în fiecare an. Odată cu înfiinţarea noilor divizii, deservite de chirurgi cu compentenţe de vârf de la AKH Viena, intram într-o nouă etapă de dezvoltare, în care vom putea răspunde şi mai bine nevoilor individuale ale pacienţilor, la cele mai înalte standarde de grijă şi atenţie medicală. Colaborăm ca o echipă, uniţi de obiectivul comun de a oferi oamenilor speranţa unei vieţi de calitate şi de lungă durată, chiar şi în cazuri în care diagnosticul iniţial nu era optimist”, a declarat Prof. Univ. Dr. Christoph Zielinski, directorul WPK Central European Academy Cancer Center.

    Wiener Privatklinik (WPK), unul dintre cele mai mari spitale private austriece, tratează anual sute de români cu afecţiuni oncologice. Peste 1.000 de pacienţi români se adresează centrului medical în fiecare an, iar terapiile pentru diferite tipuri de cancer reprezintă aproximativ jumătate din tratamentele acordate.  

    Procesul de diagnosticare implică mai multe tipuri de investigaţii, inclusiv analiza ADN-ului tumoral, un test–cheie pentru determinarea cu precizie a diagnosticului şi individualizarea terapiilor pentru fiecare caz medical. Pacientul oncologic beneficiază de suportul unei echipe interdiscilinare de experţi (Tumor Board) care cooperează pentru a stabili cea mai eficientă strategie de tratament şi a urmări evoluţia stării de sănătate a acestuia pe parcursul tuturor etapelor terapeutice.

    Wiener Privatklinik deţine două reprezentanţe oficiale în România, în Bucureşti şi în Timişoara, unde persoanele interesate beneficiază de informaţii şi asistenţă completă pentru accesarea rapidă a investigaţiilor şi tratamentelor disponibile la Viena. 
     

  • Suntem cea mai fotografiată generaţie din toate timpurile, dar în acelaşi timp, generaţia care nu are poze fizice

    O dată cu ascensiunea – şi am putea spune chiar intruziunea – telefoanelor mobile în viaţa noastră atenţia ne este distrasă şi deviată de la foarte multe lucruri importante. Telefoanele ne-au adus însă şi un mare avantaj – putem imortaliza, prin poze sau video, cele mai frumoase şi semnificative momente petrecute alături de familie sau prieteni. În acelaşi timp, la o privire superficială în albumul cu fotografii al telefonului nostru, un procentaj ridicat dintre acestea sunt de obicei fie nereuşite, fie neimportante, iar o altă parte sunt sute sau mii de memeuri şi alte imagini primite si salvate automat prin reţelele de socializare. „Suntem cea mai fotografiată generaţie din toate timpurile, dar în acelaşi timp generaţia care nu are poze fizice. Când, spunem «generaţie» ne gândim, efectiv, la mileniali – ei fiind astăzi motorul în ceea ce înseamnă achiziţii online. milenialii sunt generaţia în timpul căreia s-a inventat telefonul, de la iPhone încoace, care face poze pe bune, generaţia care îşi face exponenţial mai multe poze decât oricare alta. Însă pe cât de multe poze digitale facem, pe atât de puţine poze tipărim sau avem fizic”, spune Ina Meriacre, în vârstă de 35 de ani, care din aceste considerente a decis să reînvie şi să reinterpreteze soluţia clasică a conservării amintirilor.
    În 2016, Ina Meriacre, originară din Republica Moldova, a pus bazele Celebook, un brand de fotocărţi tipărite în Olanda. Investiţia iniţială în proiect a fost de 100.000 de euro, în principal în tehnologie. „Cum spune gluma americană, finanţarea unui start-up la nivel de preseed, este de la cei 3 F – family, fools and friends. Într-un anumit punct, investiţiile sunt din resurse proprii. O mare parte din investiţiile din trecut şi cele actuale sunt destinate dezvoltării părţii tehnice şi tehnologice. În urma investiţiilor masive din ultimii ani, arhitectura noastră tehnologică ne permite acum să ne extindem foarte rapid în noi pieţe. Construim acest proiect ca unul regional, ce va cuprinde Europa Centrală şi de Est. În momentul în care vom fi gata să ne extindem în pieţele din regiune, cel mai probabil în cel
    de-al doilea semestru al anului următor, vom merge să căutăm un investitor strategic care va veni atât cu susţinerea financiară pentru lansarea în noi pieţe, cât şi cu know-how-ul aferent. Nicio piaţă nu este ca alta, astfel că să ai pe cineva alături, care deja a trecut prin procesele de lansare în noi pieţe, este un mare atu.” De la lansare încoace, Celebook România şi-a dublat an de an cifra de afaceri. În 2017 compania a înregistrat afaceri de 60.000 de lei, în 2018 a ajuns la o cifră de 150.000 de lei, în 2019 la 300.000 lei, iar pentru anul 2020 mizează pe o dublare a acestora, până la 600.000 de lei, în contextul în care în primul semestru al acestui an afacerile sunt deja la valori duble. Pe ce se bazează previziunile? „Celebook este un proiect pur online, fără a avea interacţiune fizică cu clienţii – toate măsurile luate au fost îndreptate pentru a-i proteja pe colegii noştri din birou. În perioada de pandemie, după acele prime săptămâni de groază, mulţi au încercat să îşi ajusteze viaţa şi să-şi rezolve anumite nevoi pe care mereu le amânau. Unii şi-au schimbat draperiile, alţii s-au apucat de citit, iar o altă categorie şi-a făcut ordine în poze, unul dintre cele mai des întâlnite «motive» pentru care să nu-şi facă o fotocarte fiind lipsa timpului. Cu toţii avem mii sau chiar zeci de mii de poze împărţite pe diferite dispozitive – CD-uri, hard-uri externe, laptopuri vechi, telefoane active sau inactive. În prima parte a anului, acest timp a fost disponibil pentru mulţi şi atunci lumea s-a pus pe aranjat poze şi tipărit fotocărţi. De asemenea, în timpul pandemiei a crescut foarte mult segmentul de home&deco – nu o spunem noi, ci jucători mari de profil din online precum Vivre Deco sau eMag. Din familia noastră de produse fac parte şi tablourile canvas personalizate. În procesul reorganizării casei multă lume preferă să aibă un tablou personalizat, care le aduce aminte de vremuri şi trăiri impresionante, versus un tablou cu imagini generice, care poate e frumos, dar nu trezeşte nicio emoţie. În această criză, afacerile online au fost mai privilegiate, dacă putem spune aşa. La un moment dat, am trecut cu brio cea mai grea perioadă şi ne construim planuri pentru un viitor pozitiv şi luminos. Însă, cu toţii trăim în aceeaşi ţară, iar dacă ar urma o criză mai profundă, cel mai probabil ne va afecta şi pe noi”, explică Ina Meriacre.
    Cât despre profitabilitate, “proiectul nostru activează într-o nişă destul de restrânsă conceptual, la care mai adăugăm şi noutatea produsului – aceste lucruri necesitând o anumită perioadă de înţelegere mai adâncă a pieţei şi de identificare a căilor de transmitere a mesajului principal. Profitul este încă un subiect «taboo», investim orice bani disponibili în promovare. Business planul nostru prevede o atingere a profitabilităţii în 2021, după ce depăşim 1 milion de lei afaceri, respectiv o acoperire a investiţiilor în anul 2022”, spune fondatoarea Celebook.
    Dar care este strategia de dezvoltare a businessului? „Cea mai mare provocare şi, totodată, cel mai important scop al momentului este de a ajunge la o audienţă cât mai mare. Avem 99% clienţi satisfăcuţi, avem o rată de loialitate de 40%, deci produsul e un market fit, însă, ca în orice business de nişă, este necesară acoperirea unui palier mare de potenţiali clienţi. Strategia de dezvoltare presupune două direcţii: oferta de produse noi, şi aici avem o supriză placută pentru clienţi – pe lângă fotocărţi în curând vom lansa un produs care nu este disponibil în România, dar care este foarte în trend în Vest, şi acţiuni de parteneriat şi expunere cu persoane influente pentru ca tot mai mulţi oameni să afle despre noi şi produsele noastre.”
    Oamenii au încărcat în fotocărţile Celebook, prin editorul online creativ, peste 1 milion de fotografii. Ina Meriacre spune că „generaţia milenialilor este obligată să ţină tradiţia şi să transmită mai departe urmaşilor aminitiri, întâmplări şi chiar istoria familiei lor în fotocărţi şi albume”.

  • AGROPOWER. O generaţie tânără preia frâiele afacerilor agricole puse pe picioare de părinţi după Revoluţie şi are planuri să crească de câteva ori veniturile sau să se extindă peste hotare

    „Schimbarea de generaţii înseamnă schimbare de atitudine, pentru că noi, cei tineri, ne dorim produse specializate, mai performante, iar comunicarea este mai eficientă“.

    Experienţa într-un domeniu total diferit de agricultură i-a ajutat să aducă un suflu proaspăt afacerii şi să o ducă la alt nivel, susţin tinerii ce azi au în mâini businessul părinţilor şi au planuri să crească de câteva ori cifra de afaceri a companiei ori să se extindă în afara graniţelor, unii dintre ei făcând primii paşi în direcţia propusă.

    Gheorghe Moraru s-a pregătit să devină arhitect şi chiar a intrat în breaslă pentru câţiva ani, lucrând în Cluj-Napoca la una dintre cele mai mari firme din domeniu, însă în urmă cu un deceniu a schimbat macazul şi s-a întors acasă să ducă mai departe businessul agricol pus pe picioare de tatăl său în 1995.

    „L-am crescut de la circa 600 de hectare la 1.000 de hectare şi de la 300.000 de euro cifră de afaceri anuală la 1 milion de euro, cu o rată a profitului de 20%“, îşi aminteşte Gheorghe Mo­raru, în prezent administrator al Morar Pan Com, com­pa­nie ce cultivă rapiţă, po­rumb, grâu, floarea-soarelui, ma­zăre, dar pro­duce şi seminţe de grâu, iar până de curând a produs şi de porumb în ju­deţul Călăraşi.

    În Dră­go­eşti, judeţul Ia­lomiţa, Mă­dă­lina şi Adrian Cocan, fiica şi ginerele lui Nicuşor Şerban, unul ditre cei mai mari cultivatori de cereale şi producători de lactate din ţară, au ridicat o fabrică de lactate lângă ferma de vaci de lapte Agroserv Măriuţa, să crească valoarea adăugată a produselor.

    Adrian Cocan, cu experienţă în vânzări, spunea în primăvara acestui an că se gândesc la extin­derea peste hotare şi speră ca până la finalul lui 2020 să ducă brandul Lăptăria cu Cai­mac în cel puţin o ţară din vestul Europei, bu­ge­tul de inves­tiţii pentru acest an fiind de 5 mi­lioane de euro.

    Pariul pe an­tre­prenoriat fă­cut de Nicuşor Şerban în 1998, an în care leul se de­preciase, a fost unul câştigător, avâd în vedere că în prezent cultivă cereale pe o suprafaţă de aproximativ 3.200 de hectare de teren agricol şi deţine un efectiv de circa 2.500 de capete de bovine, din care 1.000 dau lapte, ce ajunge să fie procesat şi ambalat în fabrica Lăptăria cu Caimac.

    O altă poveste despre cum să duci mai departe tradiţia agricolă a familiei este şi cea a lui Ştefan Oprea, din satul Munteni aflat la aproape 90 de kilometri de Galaţi, care a preluat Compania Oprea, specializată în exportul de cereale, de la tatăl său şi a început să producă cereale în sistem ecologic, planul său fiind să facă şi produse procesate bio.

    „În primă fază tatăl meu exporta întreaga can­titate de cereale, încă din 1994, iar eu am pre­luat afacerea în 2011, din dorinţa de a aduce plusvaloare producţiilor agricole prin pro­cesare. Am început să produc în sistem eco­logic, iar acum a crescut piaţa internă a pro­duselor ecologice. Cred că putem creşte dacă facem un lanţ direct“, a spus Ştefan Oprea.

    Afirmaţia a fost făcută în cadrul video­conferinţei ZF – Patria Bank „Im­portanţa parte­neriatelor în business. Dezvoltarea com­paniilor agro şi micro prin cooperare şi colaborare“. Antreprenorul a adăugat că îşi propune să acceseze fonduri europene pentru a transforma porumbul bio în mălai şi grâul în făină, iar ulterior în alte subproduse.

    Marius Chiric, un tânăr din judeţul Bacău, ce a lucrat o bună perioadă alături de părinţi în ferma familie, şi-a construit propriul business în 2011, Landteknic M&N, ajungând în prezent la 700 de hectare de teren cultivate cu cereale şi consideră că tehnologia şi digitalizarea vor deveni tot mai importante în dezvoltarea businesurilor din domeniul agricol, iar odată cu generaţiile noi de antreprenori acest trend va creşte.

    Planul său este să extindă businessul prin adăugarea serviciilor de depozitare şi procesare şi se gândeşte la introducerea unor activităţi de creştere a animalelor. De asemenea, el îşi doreşte ca în viitor să ajungă la 1.000 de hectare lucrate.

    „Schimbarea de generaţii înseamnă schimbare de atitudine, pentru că noi, cei tineri, ne dorim produse specializate, mai performante, iar comunicarea este mai eficientă. Multe lucruri sunt în curs de schimbare“, afirmă Vlad Popescu, tânărul de 32 de ani care a preluat compania cu îngrăşăminte organice a familiei, Norofert, iar în curând va livra primele produse în SUA.

    florentina.nitu@zf.ro

     

  • Mihaela Petruescu, head of asset services, Cushman & Wakefield Echinox: „Fii curioasă şi curajoasă! Din experienţă, curiozitatea te ajută mereu să te dezvolţi şi să creşti profesional

    Anul 2019 a fost, pentru Mihaela Petruescu, un an cu multe realizări pe plan profesional: „În primul rând, am extins şi consolidat echipa pe care o coordonez. 

    Puterea dată de echipă este un aspect la care ţin mult ca manager, pentru că, astăzi, oamenii au mult mai multe motive pentru care hotărăsc să rămână sau să plece dintr-o companie, pe lângă remuneraţie. De asemenea, am extins serviciile de administrare a proprietăţilor, am devenit singura companie din România care administrează proiecte comerciale, industriale şi de birouri şi am dezvoltat un program unic în piaţa locală în sectorul imobiliar, ce oferă cursuri specializate proprietarilor, chiriaşilor şi consultanţilor.”

    Pentru anul în curs spune că responsabilitatea sa principală rămâne dezvoltarea comunităţilor de angajaţi ce lucrează în clădirile din portofoliul companiei. „Ne-am propus să ne dezvoltăm în continuare portofoliul de proprietăţi şi să aducem şi alte noutăţi şi inovaţii în serviciile noastre.”

    Mihaela Petruescu consideră că femeile au un simţ al empatiei nativ, mai dezvoltat decât bărbaţii, şi astfel reuşesc să analizeze în detaliu atât limbajul verbal cât şi limbajul nonverbal al interlocutorului, ceea ce poate fi un plus atât într-o negociere, cât şi în înţelegerea nevoilor şi solicitărilor clienţilor. În opinia sa, echilibrul între viaţa personală şi profesională este un mit sau un obiectiv în funcţie de ce îşi doreşte fiecare de la cele două planuri. „Comunicarea şi munca în echipă sunt elemente cheie atât acasă, cât şi în business, aşa că încerc mereu să reechilibrez balanţa când timpul îmi permite.” 

  • Grecia extinde interdicţia de călătorie şi restricţiile pentru mai multe ţări, între care şi România

    Autorităţile elene au extins interdicţia de călătorie şi restricţiile pentru mai multe ţări. Măsura îşi propune să protejeze călătorii şi rezidenţii din Grecia de o creştere a noilor cazuri de coronavirus.

    Zborurile dintre Grecia şi Turcia rămân suspendate până la 31 august. Zborurile dintre Grecia şi Albania şi Macedonia de Nord vor continua să funcţioneze doar pe Aeroportul Internaţional Atena „Eleftherios Venizelos”, până la 31 august, relatează Greek Times.

    Toţi pasagerii care călătoresc în Grecia din Bulgaria, Malta, România şi Emiratele Arabe Unite vor continua să fie obligaţi până la 31 august să furnizeze un rezultat negativ al testului COVID-19 la sosirea în Grecia; testul nu poate fi mai vechi de 72 de ore înainte de sosirea lor în Grecia.

    Un rezultat negativ al testului va fi necesar şi pentru pasagerii din Albania, Belgia, Republica Cehă, Olanda, Macedonia de Nord, Spania şi Suedia.

    În plus, Autoritatea elenă de aviaţie civilă a prelungit până la 31 august interdicţia de intrare a cetăţenilor non-UE, cu excepţia pasagerilor din următoarele ţări, care vor putea călători în Grecia: Australia, Canada, Georgia, Japonia, Noua Zeelandă , Rwanda, Coreea de Sud, Thailanda, Tunisia, Uruguay şi Emiratele Arabe Unite.

    Toţi pasagerii care sosesc în Grecia trebuie să completeze un formular de localizare a pasagerilor (PLF) cu cel puţin o zi înainte de sosire, furnizând informaţii care vor include aeroportul de plecare şi adresa prevăzută pentru sejurul lor în Grecia.

  • Peste zece judeţe impun purtarea măştii şi în aer liber. În ce zone ale ţării ar putea fi extinsă măsura?

    Masca de protecţie devine obligatorie, în mai multe judeţe, şi în spaţiile aglomerate în aer liber.

    Pieţele, târgurile, obiectivele turistice şi chiar străzile aglomerate sau faleza mării, printre locurile în care vei purta mască în următoarea perioadă. În plus, gata cu dansurile la terase, baruri şi cluburi în aer liber.

    Purtarea măştii de protecţie în spaţiile deschise aglomerate devine obligatorie în tot mai multe judeţe din România, după ce Guvernul a împuternicit comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă să decidă când şi unde se vor aplica noile restricţii în perioada următoare.

    Până acum, masca devine obligatorie şi în aer liber, în majoritatea cazurilor de la 1 august, în următoarele 11 judeţe: Argeş, Dâmboviţa, Galaţi, Braşov, Vâlcea, Iaşi, Călăraşi, Prahova, Buzău, Constanţa şi Vrancea. Dacă Argeşul a fost primul judeţ care a adoptat o astfel de măsură, Vrancea este ultimul care se înscrie pe această listă.

    Primarii, în calitate de preşedinţi ai comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, sunt cei care stabilesc exact locurile în care masca va deveni obligatorie. Astfel, dacă mergi la mare în acest weekend, să ştii că de sâmbătă vei fi obligat să porţi mască pe faleză sau în zonele de promenadă, în toate staţiunile de pe litoral, între orele 18:00 şi 24:00.

    Nici la munte nu vei scăpa de masca facială. Şi la Braşov, începând de mâine, masca va fi obligatorie în pieţe şi târguri, dar şi pe străzile circulate intens de pietoni. Măsura ar putea fi impusă, de la începutul săptămânii viitoare, şi în Centrul Vechi din Bucureşti. O decizie în acest sens va fi luată luni, în şedinţa Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro