BusinessMagazin

Tag: exploatare

  • Inspecţia Muncii: Românii care lucrează în Marea Britanie, nemulţumiţi de program şi că nu găsesc post imediat

    Inspectorul general de stat de la Inspecţia Muncii, Dantes Nicolae Bratu, a participat împreună cu reprezentanţi ai Autorităţii pentru Autorizarea Agenţiilor de Plasare a Forţei de Muncă – GLA, în Marea Britanie, la operaţiunea de depistare a posibilelor cazuri de exploatare prin muncă ce implică cetăţeni români care desfăşoară activităţi în agricultură.

    Cooperarea româno-britanică a fost iniţiată în mai de Darryl Dixon, director de strategie GLA, care a solicitat sprijinul Inspecţiei Muncii din România pentru a pune bazele unui plan comun de combatere a exploatării prin muncă în care sunt implicaţi cetăţeni români.

    În cadrul acestei operaţiuni, a fost investigat un caz de exploatare prin muncă în care sunt implicaţi lucrători români recrutaţi prin agenţii de mediere din Romania şi plasaţi la agenţii de recrutare din Marea Britanie.

    Timp de trei zile, experţi din cele două ţări au făcut vizite la ferme unde lucrătorii români îşi desfăşurau activitatea, au discutat cu muncitorii şi au avut loc întâlniri cu reprezentanţii agenţiilor de recrutare implicate în medierea lucrătorilor. Inspecţia Muncii precizează că s-a pus accent pe identificarea posibilelor victime ale exploatării, s-au verificat condiţiile de muncă, respectarea prevederilor legale cu privire la salariul minim, respectarea normelor de sănătate şi securitate la locul de muncă şi modul de funcţionare a companiilor implicate în procesul de recrutare.

    “În urma interviurilor realizate cu lucrătorii identificaţi la ferme, au reieşit următoarele: lucrătorii şi-au exprimat nemulţumirea pentru lipsa de activitate care duce la absenţa salarizării, unii lucrători primesc de lucru imediat iar alţii trebuie să aştepte în unele cazuri şi câteva săptămâni până primesc de lucru, iar diferenţierea se face în funcţie de agenţia britanică de plasare la care au apelat, când li se oferă de lucru nu au un program regulat de muncă, astfel, lucrătorii nu pot să-şi estimeze cheltuielile de trai, să economisească bani sau să trimită bani acasă, sunt obligaţi să plătească cazarea chiar dacă nu primesc de lucru – 34 £/săptămână şi trebuie să plătească în plus pentru gaz şi electricitate”, se arată în comunicatul transmis, joi, agenţiei MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, operaţiunea a fost iniţiată de GLA ca urmare a primirii mai multor plângeri de la lucrătorii români cu privire la o serie de probleme privind recrutarea şi tratamentul de care beneficiază lucrătorii români în străinătate. Inspecţia Muncii a oferit asistenţă experţilor britanici despre companiile din România care plasează lucrători şi clarificări cu privire la modul în care cetăţenii români au fost recrutaţi şi plasaţi pe teritoriul Marii Britanii.

     

  • Zăcământ de aur explorat de o firmă fără angajaţi, administrată de un şef PSD

    O societate înfiinţată de un cetăţean american, fără angajaţi şi fără cifră de afaceri în ultimii ani, administrată de liderul PSD Costineşti, Emanuela Gavrilă, a primit de la autorităţile de mediu licenţa de explorare a zăcământului de aur din zona localităţii Baia de Arieş, judeţul Alba.

    Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a eliberat o licenţă de explorare privind exploatarea resurselor de minereuri polimetalice şi auro-argentifere din perimetrul Geamăna – Colţii Lăzarului, aflat în zona oraşului Baia de Arieş, din judeţul Alba, companiei Blueberry Ridge Minerals, iar primarul oraşului, Traian Pandor, a declarat corespondentului MEDIAFAX că societatea are astfel dreptul să realizeze prospecţiuni geologice în zonă pentru a obţine informaţii privind zăcământul de aur.

    Primarul din Baia de Arieş a spus că firma avea deja, din 2013, un certificat de urbanism eliberat de administraţia locală pentru realizarea de prospecţiuni geologice, iar ulerior a obţinut licenţa care îi permite să facă acest lucru, însă o viitoare exploatare propriu-zisă ar presupune alte avize şi autorizaţii de la autorităţile de mediu.

    Traian Pandor a adăugat că prospecţiunile pe care ar urma să le realizeze compania se vor face pe terenuri proprietate privată, care aparţin unor localnici, şi nu pe cele din domeniul statului, în zone greu accesibile.

    “Noi, ca administraţie locală, am eliberat doar certificatul de urbanism pentru prospecţiuni geologice şi am făcut-o în baza unor legi. Administraţia locală nu poate face altceva, pentru că nu eliberăm avize de mediu sau licenţe. Despre faptul că firma ar fi într-un apartament, că nu ar avea angajaţi, ceea ce mă întreabă în ultima perioadă presa, eu nu am de unde să ştiu”, a declarat Pandor.

    Întrebat ce părere au localnicii despre o posibilă exploatare minieră a aurului în zona Baia de Arieş, primarul a spus că “părerile sunt împărţite”.

    “Părerea mea personală este că Baia de Arieş a fost unul dintre cele mai dezvoltate oraşe din minerit. Acum e discutabilă tehnologia folosită pentru extracţia aurului, mai ales dacă ar fi vorba de cianuri. Nu sunt însă în măsură să vă răspund, aici trebuie să se pronunţe autorităţile competente. Dar vă spun că noi, la Baia de Arieş, avem nevoie de locuri de muncă ca de aer”, a afirmat edilul.

    El a adăugat că nu a avut niciun contact cu reprezentanţii firmei Blueberry Ridge Minerals, precizând că singura atribuţie a administraţiei locale în acest caz a fost eliberarea certificatului de urbanism pentru prospecţiuni geologice.

    Localnicii din zona Baia de Arieş susţin că încă de anul trecut au aflat despre faptul că o firmă ar urma să exploreze şi apoi să deschidă o mină de aur, iar unii ar fi fost şi contactaţi pentru a permite prospecţiuni geologice pe terenurile lor.

    Foştii mineri povestesc că zăcământul de la Baia de Arieş ar fi extrem de bogat şi, chiar dacă nu se ridică la mărimea celui de la Roşia Montană, tot ar fi vorba de zeci de tone de aur.

    Potrivit primarului Pandor însă, datele privind mărimea zăcământului de aur din zona Baia de Arieş sunt secrete.

    Conform site-ului Ministerului Finanţelor Publice, societatea Blueberry Ridge Minerals SRL a fost înfiinţată în 2011 la Deva, având ca obiect de activitate “extracţia altor minereuri metalifere neferoase”, iar de atunci şi până în 2015 nu a avut niciun angajat. În anul 2014, firma avea cifră de afaceri zero, venituri de 13.823 de lei şi cheltuieli de 80.261 lei, înregistrând o pierdere de 66.438 lei.

    Datele de la Registrul Comerţului arată că societatea a fost înfiinţată de cetăţeanul american John Ernest Dahlman ca acţionar unic, fiind administrată de Emanuela Gavrilă.

    Ema Gavrilă a explicat, într-o declaraţie acordată corespondentului MEDIAFAX, de ce compania nu are angajaţi şi de ce este pe pierdere.

    “Aşa cum se vede, compania este pe pierdere pentru că este o companie înfiinţată în mod expres pentru acest perimetru. Nu este o companie care prestează diverse alte activităţi, este o companie exclusiv pentru acest lucru. Eu am firmă din 1993. ştiu bine cum funcţionează administraţia unei companii. Vreau să subliniez că eficientizarea cheltuielor unei firme se face nu prin a ţine mulţi angajaţi într-un moment în care ei nu au ce face pe acolo, ci a externaliza serviciile. Am angajat companii de geologi, companii de topografi, firme specializate în efectuarea lucrărilor pe care noi a trebuit să le facem de-a lungul acestor patru ani de când funcţionăm. O companie de acest gen poate deveni profitabilă în momentul în care va produce aur, dacă va produce, nu ştim, s-ar putea ca în această zonă aurul să nu existe sau să existe într-o compoziţie foarte dificil de scos şi ineficientă ca şi costuri”, a declarat Ema Gavrilă pentru MEDIAFAX.

    Ea a mai precizat că nu ştie cât poate dura perioada de explorare.

    “Se fac foraje specifice acestor lucrări, se bagă tuburi în adâncime, se scot carote de minereu şi se duc la analize şi se vede dacă există sau nu minereu acolo. Poţi să faci un singur foraj şi să ai un rezultat de excepţie că este o rezervă fantastică acolo sau să faci trei ani aceste foraje. Nu se poate da un termen”, a explicat Ema Gavrilă, care a precizat că licenţele de explorare se acordă pe o perioadă de cel mult cinci ani.

    Ea a mai spus că ideea înfiinţării unei firme cu un asemenea specific i-a venit în urmă cu patru ani atunci când valoarea aurului pe piaţa internaţională era la un nivel ridicat, iar obţinerea acestei licenţe de explorare a fost un lucru uşor.

    “Am făcut firma în 2011, am citit legislaţia, a fost un lucru uşor, nimic complicat. Nu e nimic de ascuns şi nu e nicio minune ce am făcut eu”, a spus Ema Gavrilă.

    Ea a menţionat şi că firma pe care o administrează a fost singura interesată de perimetrul respectiv.

    “Am văzut în presă că ar mai fi aplicat cineva pe perimetrul nostru. Nu, am fost singurii, tocmai de asta a şi fost atât de uşor, nu a mai interesat pe nimeni perimetrul nostru. Probabil nu este atât de bun dacă nu a mai candidat nimeni, am fost singurii aplicanţi”, a mai declarat Ema Gavrilă.

    Emanuela Gavrilă este preşedinte al PSD Costineşti şi este cunoscută ca fiind o apropiată a senatorului Alexandru Mazăre, cu care ar fi avut o relaţie. Alexandru Mazăre este fratele fostului primar al Constanţei Radu Mazăre.

  • Dacă ai telefon Android s-ar putea să fi fost infectat deja

    Aproape toate dispozitivele cu sistem de operare Android sunt susceptibile unui hack, care poate executa un cod maliţios atunci când utilizatorul primeşte SMS-uri incorecte sau atunci când el este ademenit către un site maliţios, conform lui Joshua Drake, vicepreşedinte al firmei de securitate  Zimperium, scrie site-ul arstechnica.com

    Această vulnerabilitate afectează 950 de milioane de telefoane şi tablete care rulează Android. Vulnerabilitatea se află în “Stagefright”, o librărie de cod Android care procesează mai multe formate media. Cea mai gravă exploatare este utilizarea unui mesaj multimedia (MMS). Atacatorul are nevoie doar de numărul de telefon al gadgetului, apoi mesajul va executa un malware ascuns, fără ca posesorul device-ului să realizeze că a fost atacat.

    Spre deosebire de alte tipuri de atacuri, unde victima trebuie să deschidă un fişier pdf trimis de atacator, această vulnerabilitate poate fi declanşată în timpul nopţii, iar înainte ca utilizatorul să se trezească, atacatorul să şi elimine orice semne că telefonul a fost compromis.
    Joshua Drake a declarat că toate versiunile de Android, începând de la 2.2  sunt vulnerabile şi că fiecare dezvoltator în parte trebuie să repare bug-ul.

    Sistemul de operare Android are conceput un sistem de securitate care împiedică majoritatea aplicaţiilor să poată accesa datele utilizate de alte aplicaţii. În teorie, asta ar trebui să împiedice exploatarile “Stagefright” să fure informaţii de logare utilizate de o aplicaţie de online banking, de exemplu. Însă, avertizează Drake că totuşi exploatarea acestei vulnerabilităţi poate oferi acces atacatorului asupra microfonului şi camerei telefonului posesorului, fără ca acesta să ştie că este ascultat.

    Deocamdată, utilizatorii nu pot face nimic pentru a se proteja decât să aştepte şi să instaleze patch-ul când devine disponibil de la producător.

  • ONG: Proiectul Rovina, o nouă Roşia Montană. Apusenii, transformaţi într-o carieră de suprafaţă

    “Mining Watch România şi campania Salvaţi Roşia Montană condamnă Guvernul României pentru acordarea licenţei de exploatare a cuprului şi aurului pentru zăcământul Rovina. Strategia de transformare a Munţilor Apuseni într-o imensă carieră de suprafaţă avansează vertiginos prin licenţa primită de Carpathian Gold pentru acest perimetru. În acest fel, Guvernul Ponta permite demararea de noi proiecte devastatoare pentru mediu, ignorând zecile de mii de oameni care au ieşit în stradă împotriva mineritului cu cianuri la Roşia Montană, în toamna anului 2013”, se arată în comunicatul organizaţiei neguvernamentale.

    Reprezentanţii ONG-ului îl citează pe fostul director al Institutului Geologic Român Ştefan Marincea, potrivit căruia dezvoltarea de proiecte miniere în zonă ar duce la “generarea a nu mai puţin de 2.900 de hectare de deşeuri”.

    Proiectul de la Rovina presupune exploatarea în “imense” cariere de suprafaţă a 120 tone de aur şi 100.000 de tone de cupru, potrivit Mining Watch.

    “Rovina ar putea deveni astfel cea mai mare exploatare din România, dimensiunea celor două cariere – cu diametre de 500 şi 600 de metri şi adâncimi între 300 şi 400 de metri, depăşind chiar şi proiectul Roşia Montană. În prezent întreaga zonă este acoperită de terenuri agricole, păşuni şi pădure, toate obiectivele proiectului fiind situate pe zone nelocuite, dar în imediata vecinătate a satelor Rovina şi Merişor ce aparţin comunelor Criscior şi Bucureşci. În linie dreaptă, Rovina este situată la 20 de kilometri de Roşia Montană şi la doar 7 km de Brad, oraş ce numără 13.900 de locuitori”, mai arată ONG-ul.

    Reprezentanţii Mining Watch mai spun că Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) a acordat licenţă de exploatare pentru Rovina, unui operator privat, în totală lipsă de transparenţă, întrucât, până în prezent, ANRM nu a publicat pe pagina proprie informaţii privind noua licenţă şi acestea nu se regăsesc nici în lista de anunţuri publice.

    “Procedurile prin care Agenţia Naţională de Resurse Minerale gestionează şi vinde zăcămintele minerale sunt secrete, contractele prin care statul român cedează resursele minerale fiind în continuare considerate secret de serviciu. (…) ANRM se comportă de altfel ca stat în stat, în pofida faptului că resursele minerale fac obiectul, potrivit Constituţiei, exclusiv al proprietăţii publice. Deosebit de grav este faptul că în etapa de eliberare şi atribuire a licenţelor miniere, populaţia locală este trecută în totalitatecu vederea. Majoritatea celor care vor fi afectaţi în mod direct de proiectul minier nu deţin nici măcar informaţii de bază despre proiect, cei mai mulţi neînţelegând ce înseamnă cariere de asemenea dimensiuni”, se mai spune în comunicat.

    Carpathian Gold a obţinut din partea ANRM licenţă de exploatare a aurului de la Rovina, la 20 de kilometri de Roşia Montană, pe o perioadă de 20 de ani, prin intermediul subsidiarei Samax România, a anunţat compania canadiană.

    Acordarea licenţei reprezintă primul şi cel mai important pas în procesul de licenţiere. Potrivit legislaţiei din România, licenţa va intra în vigoare după evaluarea finală de către mai multe departamente guvernamentale şi după publicarea în Monitorul Oficial.

    Este pentru prima oară când România acordă o licenţă pentru exploatarea metalelor fără implicarea unei companii de stat, se arată într-un comunicat al Carpathian Gold.

    Compania urmează să actualizeze o evaluare economică preliminară din 2010, urmând să revizuiască costurile proiectului.

    Carpathian Gold este o companie de explorare şi producţie ale cărei principale activităţi sunt producţia de aur de la exploatarea Riacho dos Machados Gold din Brazilia, la care este singurul proprietar.

    În plus, compania se concentrează pe planurile de explorare şi dezvoltare de la proiectul Rovina Valley Au-Cu din România, unde este singurul proprietar.

    În 2013, subsidiara din România a Carpathian Gold, Samax România, înregistrată la Baia Mare, a obţinut venituri de 9,2 milioane de lei şi un profit de 3,5 milioane de lei, având în număr de 43 de angajaţi, potrivit celor mai recente date disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor.

    Zăcământul de la Rovina conţine cantităţi importante de aur şi cupru, respectiv 120 de tone de aur şi 100.000 de tone de cupru, declara în 2013 prefectul judeţului Hunedoara, Sorin Vasilescu.

    Concesiunile învecinate sunt deţinute de companii canadiene sau de statul român. Astfel, proiectul minier de la Roşia Montană este dezvoltat de către Roşia Montană Gold Corporation, controlată de grupul Gabriel Resources. În aceeaşi zonă, compania canadiană Eldorado Gold deţine concesiunea minieră de la Certeju de Sus. Situat în vecinătate este şi depozitul de cupru de la Roşia Poieni, cel mai mare din România, administrat de societatea de stat Cuprumin. Cu resurse estimate la 900.000 tone, la Roşia Poieni sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale României.

    Totodată, compania canadiană Eldorado Gold Corporation a anunţat la rândul ei, marţi, finalizarea cu rezultate pozitive a studiului de fezabilitate realizat de subsidiara Deva Gold, care deţine 80,5% din proiectul Certej din Munţii Apuseni, situat la aproximativ 12 kilometri nord-est de oraşul Deva. Potrivit studiului, Eldorado Gold estimează că va extrage aur şi argint în valoare de peste 3,1 miliarde de dolari, pe durata de 17 ani a proiectului de la Certej.

  • Astăzi este termenul limită pentru depunerea declaraţiilor privind veniturile

    Declaraţia 200 privind veniturile realizate din România se depune de către persoanele fizice care au realizat în anul 2014, în mod individual sau într-o formă de asociere, venituri în bani sau în natură din România, provenind din activităţi independente; cedarea folosinţei bunurilor; activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, pentru care venitul net se stabileşte în sistem real; transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise; operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

    Contribuabilii care au efectuat în cursul anului fiscal de raportare cheltuieli pentru acordarea de burse private, conform legii, şi solicită restituirea acestora şi cei care optează pentru virarea unei sume reprezentând până la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil pentru susţinerea entităţilor nonprofit vor completa secţiunea corespunzătoare din formular. Contribuabilii care îşi exprimă această opţiune pot solicita direcţionarea acestei sume către o singură entitate nonprofit sau unitate de cult.

    Declaraţia se completează în două exemplare, iar originalul poate fi depus la organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul îşi are adresa, unde se află domiciliul fiscal al împuternicitului sau curatorului fiscal, după caz, sau la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sursa de venit, pentru contribuabilii persoane fizice, fără domiciliu fiscal în România care realizează venituri. Copia se păstrează de către contribuabil sau de către împuternicitul acestuia.

    Formularul 201, “Declaraţie privind veniturile realizate din străinătate” se completează şi se depune de către persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România şi persoanele fizice care îndeplinesc, pentru anul 2014, condiţia de rezidenţă prevăzută în Codul fiscal,  care au realizat în anul 2014 venituri din străinătate, impozabile în România. Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice în anul fiscal de raportare, precum şi impozitul aferent plătit în străinătate, exprimate în unităţi monetare proprii fiecărui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului.

    Declaraţia privind veniturile din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit se completează şi se depune de către persoanele fizice care realizează, în anul 2015, în mod individual, venituri impozabile din România, din activităţi agricole pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, provenind din cultivarea produselor agricole vegetale; exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea; creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

    Declaraţiile menţionate se depun pe hârtie direct la registratura organului fiscal sau la oficiul poştal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Declaraţiile se pun gratuit la dispoziţia contribuabilului. Data depunerii declaraţiei este data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data depunerii la poştă, după caz. Formularele 200 şi 230 se pot transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, prin Spatiul Privat Virtual  sau pe baza unui certificat digital, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Nedepunerea formularelor 200, 201 şi 221 până la data de 25 mai 2015, inclusiv, se sancţionează cu amendă cuprinsă între 50 şi 500 lei.

    Modelul formularelor precum şi instrucţiunile de completare a acestora se găsesc pe portalul ANAF.
     

  • Un austriac a investit peste 7 milioane de euro într-o afacere românească cu vinuri

    „Lucrul la vie nu se opreşte niciodată. Facem pauză de la Crăciun până la începutul lui ianuarie iar apoi începem din nou, în forţă“, spune Ionuţ Dumitraş, inginer agronom la podgoriile Cramei Liliac, arătând cu gesturi largi via aşezată pe o pantă înclinată la circa 30 de grade, la Lechinţa, în Bistriţa-Năsăud.

    Păi cum adică se lucrează în vie tot timpul, vine întrebarea jurnalistului, care nu înţelege ce lucrări se pot face în timpul iernii. Ei bine, după ce se încheie recoltatul, prin octombrie, încep lucrările de fertilizare, iar la rădăcina fiecărei tulpini de viţă de vie trebuie pus îngrăşământ natural, într-o groapă săpată special. Aceste lucrări durează mai bine de două luni, pentru cele 52 de hectare ale Cramei Liliac, după care începe curăţarea viei, legarea acesteia, care mai durează câteva luni. În via de la Lechinţa sunt cultivate soiuri de struguri roşii, iar solul şi proprietăţile acestuia diferă mult de via de la Batoş, din judeţul Mureş, unde se ajunge după un drum de circa o oră de mers cu maşina, prin zone deluroase şi muntoase, cu oameni care vorbesc molcom, la fel ca ritmul în care îşi trăiesc viaţa. Ogoarele sunt aliniate corect, la fel ca şi viile.

    Unele vii din zonă sunt lăsate în paragină şi chiar de la distanţă se vede care sunt loturile pe care se lucrează intens, deosebite de cele năpădite de buruieni şi cu tulpini stufoase. Or tulpinile de viţă, aflăm în expediţia de la Batoş şi Lechinţa, trebuie curăţate de mlădiţe. În viile Cramei Liliac, din fiecare tulpină este lăsat să se dezvolte şi să crească un singure ciorchine, care să acumuleze astfel cât mai multă esenţă.

    „De multe ori le cerem oamenilor să taie ciorchinele la jumătate pentru că este prea greu pentru viţă şi pentru ca boabele rămase să acumuleze mai bine esenţele care se vor regăsi în paharul cu vin. În plus, arată şi bine“, spune Rudolf Krizan, oenologul care colaborează cu Crama Liliac. El preferă, dintre soiurile româneşti, Feteasca Neagră, care i se pare foarte aromat, regăsind în el gustul piperului verde. „Putem merge peste hotare cu Feteasca Neagră, se poate compara cu absolut orice vin roşu din lume“, spune Krizan, care vine aproape săptămânal la Batoş, pentru a urmări producţia vinului, de care se ocupă, în rest, două angajate.

    Oenologul spune că unele soiuri sunt recoltate mai târziu, pentru a creşte acumularea de zahăr, ceea ce duce şi la creşterea cantităţii de alcool, ulterior. „Aşa obţinem vinuri destul de tari.“ În mod obişnuit, pentru strugurii albi recoltarea se face în septembrie, iar cei roşii sunt culeşi în octombrie, poate chiar la început de noiembrie, în unii ani mai puţin însoriţi. Krizan crede că acum este vremea vinurilor extrem de fructate şi aromate, declarându-se un adept convins al vinurilor tinere. Atenţionează, gesticulând pentru a-şi sublinia ideile, când vorbeşte în germană, că de mare importanţă este mediul în care este păstrat vinul, cu temperatură şi umiditate constantă. „Nu sunt adeptul teoriei că vinurile vechi sunt cele mai bune, ci vrem să facem vinuri noi foarte bune, pe care să le vindem în momentul în care au potenţialul maxim. Iar dacă potenţialul maxim al unui soi este la trei luni după îmbuteliere, îl bei atunci, nu îl păstrezi cinci ani doar pentru a spune că ai un vin de cinci ani. Nu-mi place să beau vinuri învechite de zece ani, vinul e ca femeia, trebuie băut atunci când e în starea cea mai bună.“

    Investiţia în Crama Liliac a fost o întâmplare, povesteşte Victor Ciupercă, CEO al amb Holding, din care face parte amb Wine. Ajunsese la Batoş, în 2010, în căutare de teren agricol şi păduri şi a aflat că un investitor care plantase vie era în dificultate. „Era o zi ploioasă, mult noroi pe drum şi, când am ajuns în vârful dealului, Alfred Beck (n.r. – investitorul) a spus: «Aici este via mea!». Eu am spus că poate nu e cea mai înţeleaptă decizie, dar el a replicat: «De mâine te apuci de treab㻓, povesteşte Victor Ciupercă. Aşa a început povestea Liliac, prin cumpărarea unei vii de 14 hectare, iar pentru creşterea terenuri a fost nevoie să achiziţioneze suprafeţe mai mici, iar în unele cazuri proprietarii nu aveau acte sau nu erau în ţară.

  • Identificarea vinovaţilor înseamnă o treabă făcută pe jumătate

    Concret, săptămâna trecută Alexander Stubb a acuzat, într-o declaraţie acordată CNBC, compania Apple că a distrus economia ţării. „iPhone-ul a omorât Nokia, iar iPad-ul a distrus industria de hârtie“, spune Stubbs. Nokia şi hârtia sunt importante pentru economia finlandeză, producătorul de telefoane mobile fiind cea mai importantă companie din Finlanda până în 2007, atunci când Apple a lansat prima generaţie de iPhone. În anii ce au urmat, Nokia a intrat în declin, a fost cumpărată de Microsoft, restructurată, iar businessul a fost reorientat spre servicii şi reţele.

    Stubbs i-a acuzat pe cei de la Apple, cu toate că piaţa de smartphone-uri este dominată de Samsung şi de Android. Are totuşi dreptate într-o oarecare măsură, pentru că iPhone este produsul care a lansat o piaţă. Premierul greşeşte când acuză competiţia, când de fapt greşeala este în propria curte. Ştabii de la Nokia ar fi trebuit să intuiască schimbarea şi să încerce să se schimbe, să se adapteze; Nokia a trăit aceeaşi schimbare care se produce şi în industria media, de exemplu, schimbare care se lasă cu numărul cuvenit de victime.

    Demersul premierului finlandez, despre care cred că este bine intenţionat şi că, oricum, declaraţia a fost scoasă din context, ca să folosesc şi un clişeu, seamănă în bună măsură cu activitatea politicianistă dâmboviţeană, mult grăbită în a identifica vinovaţi, superlentă şi ineficientă, deloc doritoare în a găsi soluţii. Şi, pentru a vă convinge, spicuiesc alandala din catalogul vinovăţiilor locale, aşa cum apar în arhiva agenţiei Mediafax: „Bănicioiu: Vinovaţii pentru cele 400.000 de doze de vaccin antigripal neconform vor plăti“; „Ponta: La STS trebuie asumată răspunderea de către conducere, este greu de găsit un operator vinovat“; „Boc: Guvernul este vinovat pentru taxele pe care le impune românilor, nu FMI“ (anul este 2013); „Mencinicopschi: Nu mă simt vinovat, privatizarea a fost făcută de ADS; voi ataca decizia instanţei“; „Viceprimarul Capitalei, despre copilul omorât de câini: Vinovat este cel care are spaţiul privat“; „Boagiu: Nimeni nu se face vinovat de modul în care au fost deszăpezite drumurile şi calea ferată (februarie 2012)“; „Giurgea (PDL) îşi cere scuze după ce a afirmat că Verestoy ar fi vinovat de despăduriri din Harghita“ (octombrie 2010); „Directorul Administraţiei Bazinale Mureş: Verestoy, vinovatul numărul 1 de despăduririle din Harghita“ (septembrie 2010); „Iliescu: Băsescu e vinovat pentru anarhia şi lipsa de comunicare dintre instituţii“; „Sulfina Barbu: Adomniţei, vinovat de violenţa în şcoli, pentru că nu are strategie în domeniu“. Mă opresc aici, veţi fi prins ideea: mult zgomot degeaba pentru nimic.

    Fără să mai caute vinovaţi, colegii de la Ziarul Financiar au lansat proiectul „România 5%“, menit să creeze o platformă de relansare economică a României care să asigure o creştere anuală de 5%, timp de cel puţin un deceniu. Cum în vara aceastui an şi Business Magazin a avut o copertă pe care scria, simplu, 5%, reiterez căteva din ideile de atunci: un program naţional de combatere a sărăciei, sprijin pentru antreprenoriat şi pentru fermieri, recalificare pentru şomeri, taxe omeneşti, toate chestiunile simple care formează premisele unei dezvoltări durabile. Cu bugete multianuale, cu planuri şi gândire pe termen lung, cu mai puţine studii de fezabilitate şi cu mai multe rezultate concrete, fără clientelism politic, construind, în schimb, o elită economică şi culturală. Soluţiile crizelor pe care le traversăm nu sunt ascunse în cine ştie ce formule complicate, ar fi de ajuns ca oamenii să-şi facă bine treaba, să le pese.

    Identificarea vinovaţilor înseamnă o treabă făcută pe jumătate.

    Fără tablou, dar cu coperta de atunci, simplă ca o operă de artă.

  • Vocea Americii: România ar putea începe exploatarea gazelor de şist în 2020

    Deşi mare parte a Europei depinde de importurile energetice din Rusia, continentul are rezerve de gaze de şist estimate la 13.000 mld. mc de gaze de şist. Franţa, Polonia şi Ucraina au cele mai mari zăcăminte, însă au fost găsite rezerve şi în România, Bulgaria şi Marea Britanie.

    Totuşi, Europa se află departe de momentul când ar putea începe exploatarea comercială a gazelor de şist. Polonia, Marea Britanie şi România se aşteaptă ca exploatarea să înceapă în 2020, scrie Vocea Americii.

    La aceasta se adaugă opoziţia din partea grupurilor ecologiste, care reclamă că majoritatea perimetrelor de extracţie se află în preajma unor zone intens populate, expuse la poluarea aerului şi a apei ca urmare a operaţiunilor de fracturare hidraulică.

    Există, de asemenea, şi obstacole de ordin politic şi fiscal, ţinând cont de taxele impuse industriei energetice şi de reglementările stricte care creează probleme pentru companiile de profil. “Este mult mai complicat să extragi gaze în Europa Centrală decât în SUA. Deci trebuie să înţelegem mai bine amploarea problemelor şi cum pot fi ele depăşite”, afirmă Eric Stewart, preşedintele Consiliilor de Afaceri Româno-American şi Polono-American.

    “Cred că fracturarea hidraulică este un element care poate aduce securitate energetică în Europa, dar va fi nevoie de timp îndelungat. Sunt foarte multe alte lucruri care trebui să fie rezolvate”, a comentat Keith Smith, fost ambasador american în Lituania, actualmente expert în fracturare hidraulică.

  • Ponta spune că proiectul Roşia Montană este blocat fără sprijin politic: Eu însă susţin exploatarea

     Întrebat dacă Roşia Montană mai are o şansă în acest moment, Ponta a răspuns: “Până nu există o susţinere politică clară, nu”.

    El a precizat că, personal, consideră că este mai bine pentru ţară să fie exploatate toate resursele naturale, inclusiv aurul, cât timp sunt respectate toate normele de mediu.

    “Ori proiectul era ca la gazele de şist, nici nu a început şi deja se ştia că va fi ceva rău. Eu sunt pentru exploatarea resurselor naturale”, a adăugat Ponta.

    În 2011, când se afla în opoziţie, Ponta afirma că declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu în favoarea proiectului Roşia Montană sunt o încercare de a-şi proteja sponsorii din campania electorală şi că şeful statului se gândeşte doar la buzunarele sale şi niciodată la interesele României.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Maşina care merge cu aer. Se încarcă în 90 de secunde, consumă un euro la 200 km şi se conduce fără permis

    Primul pas în dezvoltarea unui mod de a produce energie nelimitată este, cel mai probabil, exploatarea aerului. Nu costă nimic (cel puţin în prima fază), există din abundenţă şi există peste tot în lume. Ideea de a folosi aer pentru propulsarea unui motor este una ce ar schimba complet modul în care oamenii se deplasează.

    Compania indiană Tata, cea care a creat cea mai ieftină maşină construită vreodată, vrea să lanseze pe piaţă prima maşină ce foloseşte, pe post de combustibil, aerul. Primul concept în această direcţie a fost dezvăluit în urmă cu doi ani, fiind un hibrid ce putea atinge o viteză maximă de 80 km/h, scriu cei de la autoevolution.com.

    Maşina ar schimba totul modul în care oamenii privesc transportul, fiind nepoluantă şi putând fi alimentată gratuit, din moment ce majoritatea statelor lumii oferă aer comprimat fără niciun cost.

    Momentan maşina nu a intrat în producţie, însă compania Tata a anunţat că până la sfârşitul anului, primele prototipuri ar putea fi date pentru drive test-uri.