Tag: Eurostat

  • Românii sunt printre europenii care stau cel mai puţin cu ochii în ecrane

    Europenii cu vârste cuprinse între 20 şi 74 de ani petrec după serviciu între două şi trei ore pe zi în faţa unui ecran.

    Un sondaj realizat în 15 ţări membre ale Uniunii Europene, între 2008 şi 2015, arată că timpul pe care adulţii îl petrec în afara serviciului şi implică activităţi legate de utilizarea ecranelor (cum ar fi timpul petrecut în faţa televizorului sau a altor mijloace de informare în masă, jocuri pe calculator sau alte activităţi bazate pe ecrane), variază între 3 ore în Grecia până la doar două ore în Italia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România se clasează în primele 10 ţări cu cea mai mică rată a şomajului din UE în martie

    Dintre statele membre, cele mai scăzute rate ale şomajului din martie 2018 au fost înregistrate în Republica Cehă (2,2%), Malta (3,3%) şi Germania (3,4%), iar cele mai ridicate rate ale şomajului au fost consemnate în Grecia (20,6% – datele pentru Grecia disponibile au fost din ianuarie) şi Spania (16,1%).

    Comparativ cu aceaşi perioadă a anului trecut, rata şomajului a scăzut în toate statele membre, cu excepţia Lituaniei, unde a rămas stabilă, şi a Estoniei – unde a crescut de la 5,3% la 6,5% între februarie 2017 şi februarie 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, pe primul loc în UE, cu cele mai multe „accidente mortale” la locul de muncă

    Conform statisticilor europene privind accidentele de muncă, “accidentele mortale” sunt definite drept cele care duc la moartea victimei în termen de un an de la producerea accidentului. În termeni mai generali, un accident la locul de muncă este definit ca un eveniment ce ce duce la vătămarea fizică sau psihică a persoanei în cauză.

    În statele membre, cele mai scăzute rate de incidenţă au fost înregistrate în Ţările de Jos (0,8 la 100.000 de lucrători, Suedia (1,2), Germania (1,3), Danemarca (1,4), Cipru (1,5) şi Regatul Unit (1,6), în timp ce la polul opus de află România cu cele mai mari rate de incidenţă (7,5), urmată de Portugalia (4,6), Luxemburg (4,4), Bulgaria şi Lituania (4,3).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Campioni la sărăcie. România are a treia cea mai mare rată de deprivare materială severă din UE

    În România, rata de deprivare materială severă a ajuns la 19,4% în 2017, a treia cea mai mare rată din UE, după cea din Bulgaria (30%) şi Grecia (21,1%), potrivit sursei citate.
     
    Cu toate acestea, România a înregistrat cea mai mare scădere a procentului persoanelor defavorizate din punct de vedere material, o scădere  de 4,4%, de la 23,8% în 2016, la 19,4% în 2017, potrivit Eurostat.
     
    Ţările cu cea mai mică rata de deprivare materială severă din UE, de sub 3%, sunt Suedia (0,8% în 2016), Luxemburg (1,6% în 2016), Finlanda (2%) şi Olanda (2.6%).
     
  • România ocupă locul 3 din UE în topul ţărilor cu cele mai mari deficite bugetare din 2017

    România apare în statistica europeană cu un PIB de 858,3 miliarde de lei în 2017 şi cu un deficit bugetar de 25,01 miliarde de lei – 2,9%, adică la limita superioară convenită prin Tratatul de la Maastricht. Cheltuielile au fost de 33,4% din PIB, iar veniturile – de 30,5% din PIB. Potrivit Eurostat, două state membre au avut deficite egale sau mai mari de 3% din PIB: Spania (3,1%) şi Portugalia (3%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: Românii generează cele mai puţine deşeuri din plastic din Uniunea Europeană

    După România se clasează Polonia cu 307 kg/locuitorşi Cehia cu 399 kg/locuitore, iar la polul opus, pe primul loc la generarea deşeurilor municipale se află Danemarca cu 777 de kg/locuitor, Malta cu 647 kg/locuitor şi Cipru cu 640 kg/locuitor.

    „În medie, în Uniunea Europeană se produc până la 15,8 milioane de tone de deşeuri de ambalaje din plastic într-un an, care corespund greutăţii aproximative a 83 de balene, 3.160 de elefanţi sau 19.504 de cai”, arată raportul.

    Dintre statele membre ale Uniunii Europene, cantitatea de deşeuri de plastic generată pe persoană a variat de la 12 kg în Croaţia până la 60 kg în Irlanda, această sumă crescând constant în ultimul deceniu pentru toate statele membre.

    Aproximativ 40% din aceste deşeuri sunt reciclate, cu cele mai mari cote în Slovenia (63%) şi cele mai scăzute în Finlanda (24%).

    „Producţia şi consumul reprezintă doi dintre paşii esenţiali ai economiei circulare”, arată raportul Eurostat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un român a primit pe oră în 2017 un sfert din câştigul orar mediu al unui francez sau german

    Potrivit datelor publicate joi de Eurostat, oficiul de statistică al UE, în 2017 România s-a poziţionat după Bulgaria în topul celor mai mici compensaţii ale angajaţilor pe ora lucrată – 5,1 euro în Bulgaria şi 5,5 euro în România, faţă de media UE de 23,1 euro.

    În ciuda creşterilor salariale din ultima vreme, este greu de crezut că ceva se va modifica în viitor, pentru că diferenţele sunt foarte mari.

    Polonezii, care sunt pe locul al treilea între cel mai puţin compensaţi salariaţi, au câştigat anul trecut cu 14% pe oră mai mult decât românii, iar ungurii cu 38%.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Eurostat: Românii au câştigat 5,5 euro brut pe oră în 2017, cel mai puţin din UE după Bulgaria

    În 2017, indemnizaţia salariatului primită pe ora lucrată a fost în medie, de 23,1 euro în Uniunea Europeană (UE) şi 26,9 euro în zona euro, comparativ cu 19,5 euro şi 21,8 euro cât se înregistra în 2007.

    În statele membre ale Uniunii Europene, remuneraţiile salariaţilor pe ora lucrată în 2017 au fost cele mai ridicate în Luxemburg (43,8 euro în 2016), urmată de Danemarca (38,7 euro) şi Belgia (37,9 euro în 2016). De asemenea, plata pe oră pentru un angajat din Franţa a fost de 33 de euro, în Olanda a fost de 33,7 euro în 2016 şi în Germania 32,3 euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: În România, terenul arabil costă mai puţin de 1 leu metrul pătrat, minimul pieţei din UE

    La exproprierile pentru construcţia de autostrăzi, statul le oferă proprietarilor, ca despăgubire, sume între 1,5 şi 3,5 lei pe metrul pătrat, arată ultimele proiecte normative lansate în acest sens de Ministerul Transporturilor.

    La nivel de state membre ale Uniunii Europene, preţul de aproape 2.000 de euro pe hectarul arabil este cel mai mic din Europa, iar la nivel de regiune, în Bulgaria – zona Yugozapaden – costurile pentru un hectar arabil sunt şi mai mici, 1.165 de euro/hectar.

    Cel mai mare preţ de achiziţie pentru un hectar arabil din UE a fost în Olanda: 63.000 de euro în 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE a avut un deficit comercial de 20 mld. euro în ianuarie 2018. Zona euro a înregistrat un surplus de 3 mld. euro

    Comparativ cu ianuarie 2017, când s-au înregistrat exporturi de 141,3 de miliarde de euro, în ianuarie 2018 cifrele arătau 150,5 miliarde de euro, în creştere cu 6,5%. Iar importurile din restul lumii au fost de 170,8 miliarde de euro, în creştere cu 7,6% faţă de ianuarie 2017 când se înregistrau 158,7 miliarde de euro, arată Eurostat. Asfel că ţările din Uniunea Europeană (UE 28) au înregistrat un deficit de 20,3 miliarde de euro în comerţul cu restul lumii în ianuarie 2018, faţă de 17,4 miliarde de euro cât înregistra în ianuarie 2017.

    Schimburile intracomunitare au crescut la 288,2 miliarde de euro in ianuarie 2018, în creştere cu 9% faţă de ianuarie 2017.

    În 2017, exporturile de bunuri din afara UE28 au crescut la 1.878,8 miliarde de euro, o creştere de 7,7% faţă de 2016, în timp ce importurile au crescut la 1.855,9 miliarde de euro, o creştere de 8,4% faţă de 2016. Astfel că UE28 a înregistrat un excedent de 22,9 miliarde de euro în 2017, în comparaţie cu 32,1 miliarde de euro în 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro