BusinessMagazin

Tag: Europa Centrala

  • A studiat dreptul apoi a avut o carieră în televiziune. Acum conduce un brand de mobilă de lux

    Parcursul profesional anterior a fost unul atipic: a studiat dreptul (este licenţiată în această disciplină şi a absolvit şi un master în drept), iar apoi a avut o carieră în televiziune şi a lucrat ca prezentator de ştiri în cadrul postului public.

    „Iniţial, am vrut să deschid o galerie de artă, apoi am avut în vedere deschiderea unei grădiniţe”, descria antreprenoarea într-un interviu anterior acordat revistei Business MAGAZIN gândurile avute înaintea debutului antreprenorial, după o pauză în care s-a dedicat familiei.

    Familia a reprezentat în continuare principalul pilon din viaţa Dianei Şucu şi după lansarea propriei afaceri. „Rolul meu principal este şi va fi să rămân mamă. Însă îmi place să cred că sunt un om obişnuit, modest care a atins standarde înalte profesionale, sociale dar şi financiare prin muncă”, povesteşte ea.

    În ceea ce priveşte implicarea anumitor oameni de afaceri în societate, în contextul climatului volatil al mediului de afaceri, Diana Şucu cataloghează drept lăudabilă implicarea lor. Ea este de părere că Executivul ar trebui să încurajeze munca şi independenţa economică.

    Dacă ar fi pentru o zi preşedinte, Diana Şucu s-ar concentra pe trei direcţii principale: 1. Protejarea independenţei justiţiei – „Cu pârghiile pe care legea i le pune la dispoziţie, preşedintele trebuie să garanteze libertatea magistraţilor de a impune legea.” 2. Concentrarea tuturor resurselor disponibile în România în educaţie: „Şcoli mai bune, profesori mai bine plătiţi, acces la informaţii corecte.” 3. Impunerea României în Europa pentru protejarea intereselor externe şi a Europei în România pentru protejarea democraţiei.

  • Statele din Europa Centrală şi de Est au nevoie de 615 de miliarde de Euro pentru a-şi finanţa proiectele de infrastructură până în 2025

    Mai mult de 80 de miliarde de Euro au fost investite în regiune în exerciţiul financiar european 2007-2013 din fonduri structurale şi de coeziune. Insă necesarul de finanţare a investiţiilor în infrastructură rămâne foarte ridicat, regiunea având nevoie de 615 miliarde de Euro până în 2025, potrivit informaţiilor PwC.

    După decenii de lipsă de investiţii, regiunea Europei Centrale şi de Est a făcut progrese fără precedent în îmbunătăţirea investructurii în ultimii ani: peste 5.600 de kilometri de autostradă fiind construiţi în ultimii 20 de ani. Acest lucru s-a datorat în bună măsură finanţărilor europene: peste 150 de miliarde de Euro din fondurile structurale au fost utilizate în această perioadă în regiune, la care s-au adăugat facilităţi adiţionale precum Connecting Europe sau finanţările oferite de Banca Europeană de Investiţii. În plus, investitorii privaţi au investit miliarde de Euro în proiecte de transport cheie în Polonia, Slovacia, Ungaria şi Croaţia. Autorii raportului PwC şi Atlantic Council subliniază faptul că deşi investitorii rămân interesaţi de astfel de oportunităţi în regiune, aceştia se aşteaptă la proiecte bine documentate şi cu un profil echilibrat de risc şi profitabilitate

    Potrivit raportului, una dintre provocările cruciale în regiunea ECE este aceea de a construi un proces eficient de finanţare a  proiectelor de infrastructură de transport care să reducă decalajul de dezvoltare între estul şi vestul Uniunii Europene. Cetăţeanul mediu din vechile State Membre ale Uniunii Europene are la dispoziţie de două ori mai mulţi kilometri de autostradă per capita decât cel din noile state membre.

    Pe baza experienţei PwC în gestionarea unor astfel de proiecte în ECE, dar şi a discuţiilor cu diferiţi actori relevanţi din domeniu, raportul propune şase recomandări pentru a aduce infrastructura de transport din regiune la nivelul necesar pentru a susţine ambiţiile de creştere ale ţărilor din ECE:

    1. Consens politic
    2. Coordonare la nivel regional
    3. Prioritizarea proiectelor
    4. Mobilizarea resurselor financiare din sectorul privat pentru a depăşi dificultăţile de finanţare
    5. Îmbunătăţirea eficienţei proiectelor de investiţii existente
    6. Monitorizarea constantă a lecţiilor învăţate.


    „În ciuda progresului înregistrat în ultimii ani, la nivelul ţărilor din regiune există în continuare un deficit de investiţii în infrastructura de transport. Este clar însă că necesarul de finanţare a acestor lucrări de infrastructură depăşeşte posibilităţile actuale ale bugetelor naţionale ale ţărilor din regiune, implicit şi pe cel al României. Tocmai de aceea trebuie căutate resurse financiare suplimentare în sectorul privat, prin punerea în aplicare a unei legislaţii viabile privind Parteneriatele Public-Privat. Din păcate, deşi în România avem bazele unei astfel de legislaţii, acesteia îi lipsesc normele de aplicare,  nefiind funcţională la acest moment”, a declarat Ionuţ Simion, Country Managing Partner, PwC România.

    „Având în vedere această nevoie de investiţii în infrastructură, ne aşteptăm ca sectorul construcţiilor din ECE să crească cu un ritm anual de 3,1%, depăşind astfel ritmul de creştere din ţările din Europa Occidentală în următorii 5 ani.”, a precizat Sorin Petre, Partener, Servicii de Evaluare şi Analiză Economică, PwC România, care este specializat, printre altele, în analiza economică a marilor proiecte de investiţii.

    „România îndeosebi are nevoie de investiţii masive pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport. Potrivit Indexului Competitivităţii Globale publicat de Forumul Economic Mondial, România înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte calitatea infrastructurii, de 3,61, în vreme ce media ţărilor UE 15 este de 5,65, iar media statelor din ECE este de 4.02. În exerciţiul financiar european 2007-2013, din totalul de 82 de miliarde de Euro de fonduri structurale şi de coeziune investite în regiune în proiectele de infrastructură de transport, România a atras mai puţin de 7%, în vreme ce Polonia a folosit peste 30% din această sumă”, a adăugat Ruxandra Chiriţă, Director, Servicii de Consultanţă pentru Sectorul Public, implicată de-a lungul timpului în numeroase proiecte ample de investiţii din sectorul public.

    Cum va arăta infrastructura de transport din regiune în viitor? Raportul îndrăzneşte să afirme că 75% din infrastructura din 2050 nu există în prezent în ţările din regiune – noile tehnologii vor avea un impact nu doar asupra modului în care este proiectată, construită şi operată infrastructura de transport, dar şi asupra cererii privind serviciile de transport. Acest lucru sugerează că o abordare regională a problemelor dezvoltării infrastructurii de transport ar fi mult mai eficientă şi ar maximiza şansele de succes, tocmai de aceea iniţiative regionale, aşa cum este nou lansata Iniţiativă a celor Trei Mări, pot juca un rol cheie.

  • A fost încheiată fuziunea dintre New Europe Property Investments şi Rockcastle Global Real Estate Company

    Tranzacţia a fost aprobată de acţionarii NEPI şi Rockcastle, care recunosc valoarea adăugată rezultată din fuziunea celor doua companii, precum şi oportunitatea de accelerare a obiectivelor strategice de creştere şi diversificare a portofoliului.

    Ca urmare a fuziunii, cele două companii au încetat tranzacţionarea acţiunilor pe JSE şi Bursa de Valori Bucureşti (BVB), în cazul NEPI, şi pe JSE şi Bursa din Mauritius, în cazul Rockcastle. Începând cu 12 iulie 2017, NEPI Rockcastle se tranzacţionează pe JSE şi Euronext Amsterdam, sub noul cod buriser NRP, cu o capitalizare bursieră la listare de 6,1 miliarde de euro.

    Compania se axează în continuare pe deţinerea, adminstrarea şi dezvoltarea de proprietăţi comerciale dominante în pieţe competitive din Europa Centrală şi de Est, deţinând poziţii de top în Romania (cel mai mare investitor imobiliar pe segmentul de retail), Polonia (al patrulea cel mai mare investitor pe segmentul de retail) şi Slovacia (a doua cea mai mare companie de pe acest segment) şi având o prezenţă puternică în Croaţia, Cehia şi Serbia. În prezent, NEPI Rockcastle deţine şi administrează 51 de proprietăţi operaţionale localizate în principal în şase ţări din Europa Centrală şi de Est, cu o valoare totală de aproximativ 4 miliarde de euro, precum şi şase dezvoltări în curs de construcţie.

    NEPI Rockcastle deţine, de asemenea, un portofoliu semnificativ de acţiuni listate şi lichide, ale unor mari companii imobiliare globale care domină prin performanţă pieţele pe care activează, având operaţiuni în S.U.A., Marea Britanie şi în Europa continentală, cu o valoare de peste 1 miliard de euro.

    Integrarea managementului şi a infrastructurii NEPI şi Rockcastle va îmbunătăţi platforma operaţională a noii companii, NEPI Rockcastle, creând sinergii strategice şi oportunităţi de vânzare şi marketing la o scară mai largă, precum şi administrarea eficientă a activelor, beneficiind de avantajul unei baze mai mari de clienţi şi furnizori de servicii.

    Managementul NEPI Rockcastle se va alinia în mod natural liniilor geografice ale noului grup, reflectând astfel poziţia complementară a portofoliului celor doua companii şi oferind o gamă completă de servicii internalizate, executate de o echipă de peste 350 de profesionişti cu experienţă în managementul activelor şi al proprietăţii, dezvoltare şi management de proiect, finanţe, investiţii, leasing şi marketing.

    În calitate de directori generali, Alex Morar şi Spiro Noussis vor colabora pentru a optimiza integrarea echipelor de management ale celor două companii, cu scopul de a pune în aplicare strategia grupului. Alex Morar se va concentra cu precădere pe dezvoltarea operaţiunilor din ţările acoperite anterior de NEPI (România, Slovacia, Croaţia şi Serbia), iar Spiro Noussis pe pieţele unde Rockcastle a fost prezentă (Polonia şi Republica Cehă).

    În urma implementării fuziunii, S&P a atribuit un rating BBB, cu perspectivă stabilă, pentru NEPI Rockcastle (cu un notch mai mare mare decât cel deţinut de NEPI), în conformitate cu ratingul preliminar atribuit la data de 2 iunie 2017. Totodată, S&P a majorat ratingul obligaţiunilor emise de NE Property Cooperatief U.A. şi garantate în prezent de NEPI Rockcastle de la “BBB-” la “BBB”.

     

  • Mutare surpriză la Wizz Air: Călătorii scapă de una dintre cele mai ‘urâte’ taxe

     Pasagerii vor putea transporta din octombrie, fără să fie taxaţi, un bagaj mare de mână cu dimensiunile 55x40x23cm (maximum 10 kilograme). În prezent, pasagerii pot transporta gratuit la bordul avionului doar un bagaj mic de mână de dimensiunile 42 x 32 x 25 de cm, în timp ce fiecare bagaj cu dimensiune mai mare  (56 x 45 x 25) este taxat cu 84 de lei pe cursă. Pentru bagajul de cală de 23 de kilograme pasagerii plătesc 145 de lei iar pentru cel de  32 de kilograme pasagerii scot din buzunare 173 de lei, potrivit datelor de pe site-ul companiei. Taxele din bagaje cresc considerabil preţul biletului de avion şi reprezintă o sursă importantă de venituri pentru companie.
     
     „ (…) Depunem eforturi pentru a ne asigura că experienţa Wizz de călătorie este cât mai uşoară şi lipsită de griji posibil, aşadar faptul că nu vor mai exista taxe pentru bagajul mare de mână pe toate zborurile companiei din 29 octombrie nu face decât să întărească angajamentul nostru faţă de această misiune”, a spus József Váradi, Wizz Air Chief Executive Officer.
     

  • Deloitte: apetitul pentru tranzacţii în Europa Centrală este foarte puternic

    Apetitul pentru tranzacţii este puternic, 63% dintre respondenţi fiind mai interesaţi să cumpere decât să vândă în lunile următoare. Optimismul de pe piaţă şi puterea economică merg mână în mână, iar rezultatele studiului reflectă acest lucru: 16% dintre respondenţi se aşteaptă la o îmbunătăţire a situaţiei economice din regiune în lunile următoare, dublu faţă de acum şase luni. Încurajator este faptul că doar unul din zece respondenţi se aşteaptă la o deteriorare a condiţiilor faţă de 30% în octombrie 2016.

    Declinul activităţii de private equity în perioada post-Brexit a pare a fi mai degrabă o pauză decât o paralizie, în special în Europa Centrală, unde activitatea de la sfârşitul anului trecut a pus din nou regiunea pe radarul investitorilor. Acest lucru se datorează unui număr ridicat de tranzacţii (inclusiv exit-uri) înregistrate, tendinţa fiind în creştere: aproape jumătate dintre respondenţi (47%) se aşteaptă la o creştere a activităţii de tranzacţionare, faţă de numai o treime înregistrată cu şase luni în urmă.

    ”Performanţa economică generează încredere, iar creşterea recentă a PIB, la nivel regional, se traduce în optimism, astfel că numărul celor care se aşteaptă la o îmbunătăţire a situaţiei de pe piaţă s-a dublat (16%), iar cei care se aşteaptă la o deteriorare a contextului economic din regiune a scăzut cu  două treimi (10%) ”, a spus Radu Dumitrescu, Partener Deloitte România.

    ”Cred că rezultatele macroeconomice bune într-un număr mare de ţări din regiune (tendinţă care ne aşteptăm să continue) sunt un bun indicator al existenţei unor oportunităţi, dar şi un stimulent pentru firmele mari de private equity să se orienteze către regiune şi să îşi continue investiţiile aici. Cred că vom vedea firmele de private equity concentrându-şi investiţiile în companii româneşti din domeniul tehnologiei, producţiei şi serviciilor. Cu siguranţă, companiile controlate în prezent de fondurile de investiţii vor continua să achiziţioneze afaceri mai mici din regiune , lucru care va accelera activitatea de M&A şi mai mult. Atâta vreme cât lichiditatea în exces este în continuare un fapt, mă aştept ca fondurile de investiţie să devină şi mai active în a identifica companii cu potenţial care să genereze o creştere semnificativă în viitor”.

    Liderii pieţei continuă să fie cei mai competitivi din regiune, cu toate că percepţia din  piaţă se schimbă, iar companii de mărime medie ţintesc aceeaşi piaţă: 42% dintre respondenţi se aşteaptă ca acest segment să fie cel mai competitiv din punct de vedere al investiţiilor în lunile care urmează, mai mult decât dublu faţă de sondajul precedent (20%). Acest lucru justifică numărul în creştere al afacerilor mature din regiune.

  • GFK: În România, retailul creşte peste media europeană

    Puterea de cumpărare în 2016: Cea mai mare creştere, în Europa Centrală şi de Est

    Reducerea şomajului şi o uşoară creştere a veniturilor au avut un impact favorabil în multe domenii. În 2016, consumatorii din UE au avut un venit mediu de 16,153 € de persoană pentru consum, chirie, economii şi contribuţii pentru pensii, o putere de cumpărare nominală mai mare cu +0,7% faţă de ​​anul anterior. Este important de remarcat faptul că diferenţele de curs valutar au o influenţă negativă, în special prin devalorizarea lirei sterline britanice. Ţările din Europa Centrală şi de Est au avut cele mai mari rate de creştere.

    Chiar dacă în creştere, puterea de cumpărare în România este printre cele mai mici din Europa. Situaţia este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herţegovina, Macedonia, Albania şi, partial, Turcia. Regiunile ţării unde puterea de cumpărare înregistrează un mic salt faţă de restul ţării sunt: Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Arad, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş.

    Prognoza cifrei de afaceri aferente retailului din spaţiile comerciale pentru 2017: Creştere economică robustă pentru ţările UE

    GfK estimează o creştere de 1,5% a afacerilor din retail. Dacă excludem Marea Britanie, cifra ajunge la peste 2%. Ţările campioane de anul trecut sunt în prim-plan şi în 2017. În special România (aproape 10%) şi Ungaria (în jur de 6%) au rate de creştere dinamice. GfK estimează o creştere între 4 si 5,5% pentru Croaţia, Bulgaria şi ţările baltice, iar în Polonia puţin peste  5%, graţie aprecierii zlotului polonez, precum şi creşterii veniturilor şi a preţurilor. După un declin de doi ani, retailerii din Grecia pot respira uşuraţi datorită unei creşteri de un procent prognozat pentru 2017.

    Ponderea cheltuielilor populaţiei în retail din cheltuielile totale: Creşterea puterii de cumpărare se reflectă doar parţial

    Tendinţa de declin a ponderii cheltuielilor populaţiei Europei în retail a continuat şi în 2016. Cifrele arată că această cotă este de 31% în 2016 faţă de 31,4% anul precedent. Europenii investesc o pondere din ce în ce mai mare din venitul lor în sănătate, gastronomie şi întreţinere.

    Inflaţie: Preţurile cresc treptat

    La +0,3%, creşterea preţurilor în 2016 abia dacă a depăşit inflaţia zero care a caracterizat 2015. Unsprezece dintre statele europene chiar au înregistrat deflaţie anul trecut. A fost în special cazul ţărilor din Europa de Est şi de Sud-Est. Printre ele se numără şi România cu o deflaţie de 1,2% în 2016 şi o inflaţie prognozată pentru 2017 de 1.6%.

    Comisia Europeană prognozează o rată a inflaţiei de 1,8% pentru 2017. Consumatorii estonieni (+2,8%) şi cei britanici (+2,5%) par a fi cei mai afectaţi anul acesta.

    Profitabilitatea spaţiilor comerciale: Dezvoltarea inegală a spaţiilor de retail

    Pe ansamblu, profitabilitatea a crescut în UE cu aproape un procent în 2016. Pentru că şi populaţia a crescut în acelaşi interval de timp, profitabilitatea spaţiilor a crescut cu 0,4%, ajungând la o medie de 1.17m² pe cap de locuitor. Dar valorile diferă foarte mult de la o ţară la alta. Austria şi Olanda nu au reuşit să atingă aceleaşi valori la acest capitol în 2016, comparativ cu anul precedent. Chiar şi aşa, aceste două ţări împreună cu Belgia continuă să aibă cea mai mare profitabilitate pe cap de locuitor a spaţiilor comerciale între ţările UE luate în considerare de studiu. Ratele de profitabilitate au crescut în Europa Centrală şi de Est pe fondul unei mai bune stări de spirit a consumatorilor şi a ratelor predominant peste medie de creştere a retailului. Extinderile şi deschiderile de magazine de mari dimensiuni au contribuit de asemenea la creşterea profitabilităţii spaţiilor de retail în Spania şi Italia.

    Ca şi anul anterior, cele mai mari rate de profitabilitate au venit din Luxemburg, Elveţia şi Norvegia, iar cele mai mici din Ucraina – care înregistrează doar 27% din profitabilitatea Luxemburgului.

    În România, spaţiul comercial aferent unui locuitor se află încă sub media europeană, la 0,7 m², şi cu o profitabilitate de sub 2500 eur/m².

    „Europa navighează în prezent în ape tulburi“, explică Antje Hille, GfK retail expert. „Coeziunea Uniunii Europene a fost pusă la încercare de mai multe ori în 2016. Alături de problemele recurente – criza refugiaţilor şi terorismul – noile provocări au fost reprezentate de Brexit, de creşterea tendinţelor naţionaliste în aproape toate statele membre şi de tensiunile politice din Turcia. În ciuda acestor evoluţii, economia europeană s-a dovedit robustă. Consumul privat în Europa reprezintă un stimul important pentru dezvoltarea economică. Retailul a profitat, chiar dacă ratele de creştere actuale au fluctuat substanţial între statele europene analizate.”

    Despre studiu

    Cifrele comunicate de GfK pentru cifra de afaceri şi puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu 2016 pentru monedele naţionale în cauză (aşa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană). 

  • MediHelp România: „Brexitul nu va afecta acoperirea oferită de planurile de asigurare în interiorul sau în afara Regatului Unit”

    Vestea apare, de asemenea, în contextul unui studiu al Moore Stephens, care arată că 40% dintre companiile asiguratoare din Marea Britanie intenţionează schimbarea modelului de operare datorită Brexit. Fiind cunoscută pentru colaborarea în totalitate cu asigurători de pe teritoriul Marii Britanii, pentru întregul grup cu prezenţă în Bulgaria, Ungaria, Polonia şi România, compania aduce în atenţie faptul că atât în timpul, cât şi după Brexit, actualii şi viitorii clienţi vor beneficia de acelaşi acces nelimitat la poliţa lor de asigurare, indiferent de ţara de provenienţă.

    „Chiar dacă lucrăm exclusiv cu parteneri britanici, procesul de procesare a cererilor de despăgubire nu va suferi modificări. MediHelp îşi va păstra poziţia de lider pe piaţa asigurărilor internaţionale de sănătate în Europa Centrală şi de Est atât pentru pachetele extensive de asigurare, cât şi datorită calităţii serviciilor de gestionare a cazurilor şi soluţionare a daunelor”, declară Lorena Ionescu, Customer Care Officer al MediHelp International. 

  • Un executiv român a primit pentru prima data o funcţie regională la Willis Towers Watson

    În acest nou rol, Anca Moldovan va fi responsabilă pentru gestionarea şi dezvoltarea relaţiilor de afaceri şi creşterea portofoliului de clienţi ai companiei. Potrivit reprezentanţilor companiei, este pentru prima dată când un coleg al biroului din România are o poziţie regională în cadrul Willis Towers Watson.

    Lider health & benefits şi pentru România, Anca Moldovan are o experienţă de 17 ani în brokeraj, fiind implicată în proiecte pentru retenţia angajaţilor clienţilor, precum şi adaptarea şi implementarea proiectelor de beneficii angajaţi în Gras Savoye Romania, acum Willis Towers Watson Romania. Anca Moldovan s-a alăturat companiei în 2006, acumulând experienţă în lucrul cu clienţii. Cea mai recentă funcţie a ei este cea de Head of Health & Benefits, unde conduce operaţiunile pentru a creşte cota de piaţă a asigurărilor de viaţă şi sănătate în România.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, noua funcţie o va aduce chiar în mijlocul strategiei regionale a departamentului de Health & Benefits, fiind responsabilă pentru înţelegerea pieţei regionale şi a celor individuale, coordonarea activităţii în interiorul regiunii şi crearea unei comunităţi de experţi în domeniul beneficiilor pentru angajaţi.

    Regiunea Europa Centrală şi de Est cuprinde Ungaria, Cehia, Grecia, Serbia, Croaţia, Ucraina, Georgia, Slovacia, Kazakstan şi România. Ca parte a noii sale poziţii, Anca va rămâne şi Head of Employee Benefits Department România.

    Willis Towers Watson este un lider mondial în domeniul consultanţei, al brokerajului şi al soluţiilor care îi ajută pe clienţii din întreaga lume să transforme riscul într-o cale de dezvoltare. Willis Towers Watson şi-a început activitatea în 1828 şi are 40 000 de angajaţi în peste 140 de ţări.

     

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Gabriela Matei, general manager Microsoft România

    Din ianuarie 2014, Gabriela Matei a condus operaţiunile Microsoft România pentru segmentul firmelor mici şi mijlocii, precum şi ecosistemul de parteneri prin care Microsoft îşi valorifică oferta pe piaţa locală, înglobând în prezent peste 1.700 de parteneri activi.

    Între anii 2012 şi 2014, în calitate de cloud director, a pus la punct şi a implementat strategia de cloud a Microsoft România, influenţând pozitiv atât rezultatele companiei, cât şi impactul tehnologiei în piaţa locală.

    Gabriela Matei este absolventă a Universităţii Politehnice din Bucureşti şi, înainte de a se alătura Microsoft, a lucrat pentru Vodafone România peste 15 ani, unde a avansat până la funcţia de chief commercial officer, Enterprise unit, fiind membru al boardului Vodafone România.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Gabriela Matei, general manager Microsoft România

    Din ianuarie 2014, Gabriela Matei a condus operaţiunile Microsoft România pentru segmentul firmelor mici şi mijlocii, precum şi ecosistemul de parteneri prin care Microsoft îşi valorifică oferta pe piaţa locală, înglobând în prezent peste 1.700 de parteneri activi.

    Între anii 2012 şi 2014, în calitate de cloud director, a pus la punct şi a implementat strategia de cloud a Microsoft România, influenţând pozitiv atât rezultatele companiei, cât şi impactul tehnologiei în piaţa locală.

    Gabriela Matei este absolventă a Universităţii Politehnice din Bucureşti şi, înainte de a se alătura Microsoft, a lucrat pentru Vodafone România peste 15 ani, unde a avansat până la funcţia de chief commercial officer, Enterprise unit, fiind membru al boardului Vodafone România.