BusinessMagazin

Tag: Erste

  • Ponta: Aştept de la OMV şi Erste “un parteneriat onest” cu Guvernul. Cota de 16% şi Codul Muncii nu se schimbă

    “Mă văd cu ei şi pentru a discuta lucruri foarte concrete care ţin de investiţiile făcute şi de Erste şi de OMV în România. Aşteptarea mea publică de la aceste mari companii este să continue să investească în România. Asta este să aibă un parteneriat cât mai bun şi cât mai onest cu Guvernul României şi cu autorităţile române şi, evident, ca în orice negociere, să obţinem condiţii pentru România cât mai bune”, a precizat Ponta.

    Întrebat dacă la întâlnirea cu reprezentanţii OMV va discuta şi despre preţul carburanţilor, premierul a răspuns că “vom discuta despre toate problemele care ţin de OMV România”.

    El a precizat că, din punctul de vedere al atractivităţii României pentru investitori, “mesajul pe care vreau să-l dau tuturor investitorilor, în special, sigur, celor austrieci, dar şi celorlalţi cu care mă voi vedea, este un mesaj de stabilitate şi predictibilitate”, inclusiv în privinţa cotei unice de impozitare de 16%.

    “România nu este neatractivă din cauza cotei de impozitare, dimpotrivă, aceasta e foarte scăzută faţă de nivelul european. România are probleme în ceea ce priveşte birocraţia, utilizarea fondurilor europene – multe companii austriece au venit în proiecte care implicau fonduri structurale şi de coeziune pe care nu reuşim, după cum ştiţi, să le absorbim foarte bine -, are probleme de corupţie – acolo unde este cazul şi ne-au sesizat, evident că e treaba justiţiei asta, nu a Guvernului – şi probleme în ansamblu de stabilitate a legislaţiei în ceea ce priveşte mediul de afaceri”, a adăugat Ponta.

    Conform premierului, nu va fi modificată nici legislaţia muncii. “Peste 90% din actualul Cod al muncii il considerăm bun. Sunt câteva modificări pe care vrem să le facem în reglementarea conflictelor de muncă, a contractelor colective, dar în ansamblu, pentru investitori, legislaţia noastră nu este o legislaţie rea”, a precizat el. “Problema rămâne în continuare a contribuţiilor de asigurări sociale. Or, acolo ştiţi foarte bine decizia noastră ca în 2013 să avem o reducere a acestor contribuţii. Nu am vrut să mă angajez în faţa investitorilor, nu pot să fac acest lucru până nu avem discutat clar cu Fondul Monetar şi cu Comisia Europeană proiecţia bugetului pe 2013. Până atunci, nu vreau să fac promisiuni anticipate.”

    “Apreciez orice companie, pentru orice loc de muncă creat sau orice salariu dat unui angajat român, deoarece cu toţii ştim că Europa trece printr-o perioadă dificilă şi foarte riscantă”, a declarat Victor Ponta la Forumul economic România – Austria, organizat luni la Viena de Camera Economică Federală (WKO). “Am venit în această primă vizită pentru a-mi exprima recunoştinţa faţă de toate companiile austriece care investesc bani şi creează locuri de muncă şi pentru a transmite mesajul că ne pasă de investiţiile dumneavoastră şi am dori să găsim modalităţi, nu numai pentru a le garanta, dar şi pentru a vă încuraja să investiţi mai mult şi să aveţi o mai mare încredere în viitorul ţării mele.”

    Vizita în Austria include şi întâlniri cu preşedintele federal, cu cancelarul, preşedintele parlamentului şi primarul Vienei. Victor Ponta este însoţit de Lucian Isar, ministru delegat pentru mediul de afaceri, Ovidiu Silaghi, ministrul transporturilor, de consilierii Mihnea Constantinescu şi Eugen Todorovici, precum şi de Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei.

  • BCR a terminat primul trimestru cu o pierdere de aproape 71 mil. euro

    Mai exact, cheltuiala trimestrială netă cu provizioanele de risc pentru credite şi avansuri a fost de 933,7 milioane lei, faţă de 457,4 milioane lei în primul trimestru din 2011, conform informaţiilor difuzate de bancă. Această evoluţie a condus la îmbunătăţirea ratei de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante (52,2% faţă de 50,1% la sfârşitul anului 2011) şi reflectă impactul performanţei scăzute a economiei româneşti asupra clienţilor corporativi ai BCR. Împrumuturile neperformante (NPL) reprezentau 22,4% din portofoliul total de credite la sfârşitul lunii martie. Segmentul corporate este principalul contribuitor în ceea ce priveşte volumele NPL nou-generate, deoarece IMM-urile încă se confruntă cu constrângeri severe de lichiditate şi unele companii mari au reintrat în incapacitate de plată.

    Grupul BCR şi-a menţinut poziţia de lider în sistemul bancar, cu o cotă de piaţă de circa 20,8% după active, în pofida unei uşoare scăderi a volumului activelor cu 1,6% (1.226 milioane de lei) faţă de începutul anului, până la 75.519,7 milioane de lei (17.234,1 milioane de euro).

    Venitul operaţional a scăzut cu 2,5% în comparaţie anuală, la 1.028,9 milioane de lei (236,6 milioane de euro), de la 1.054,8 milioane lei (250,4 milioane de euro), din cauza comprimării marjelor dobânzilor, a cererii scăzute de credite şi a presiunii concurenţiale în creştere, care au afectat venitul din dobânzi, situat la 750,4 milioane de lei (în scădere cu 7,6%). Venitul net din comisioane s-a majorat cu 1%, până la 155,6 milioane de lei (35,8 milioane de euro).

    Rezultatul net din tranzacţionare a crescut valoarea veniturilor cu 122,9 milioane de lei (28,3 milioane de euro), valoare de aproape trei ori mai mare faţă de finele lui martie 2011, determinată, în principal, de tranzacţiile valutare. BCR îşi menţine poziţia de lider pe piaţa de titluri şi obligaţiuni din România.

    Cheltuielile operaţionale au scăzut cu 6,1%, până la 418,9 milioane de lei (96,3 milioane de euro). Raportul cost-venit s-a îmbunătăţit la 40,7% la finele lunii martie 2012 (42,3% la sfârşitul lunii martie 2011).

    Portofoliul de credite a continuat să crească, mai ales datorită creditării din sectorul de retail. Soldul creditelor în acest sector a crescut cu 1,6% în comparaţie trimestrială, în special datorită segmentului creditelor ipotecare, unde finanţarea acordata de BCR a fost de aproape 395 milioane de euro in programul “Prima Casa 4”. Cota de piaţă a BCR în ceea ce priveşte creditarea generală s-a menţinut la aproximativ 21% la finele lunii februarie, menţinând statutul băncii de lider de piaţă, în vreme ce cota de piaţă pentru creditele imobiliare în euro a crescut la aproape 30% (circa 0,5% creştere în trimestrul I). BCR este, de asemenea, lider pe piaţa fondurilor UE, deţinând, în prezent 40% din proiectele aprobate, dintr-un total de peste 12,65 miliarde de euro reprezentând oportunităţi de finanţare din fonduri UE care se adresează investitorilor privaţi şi autorităţilor locale.

    Volumul depozitelor atrase s-a menţinut aproape constant, în special datorită clienţilor de retail. BCR rămâne principalul jucător pe piaţa depozitelor primare (20% cotă de piaţă). Depozitele clienţilor rămân principala sursă de finanţare a BCR, banca bucurându-se însă în continuare de sprijin puternic din partea băncii-mamă.

    Indicii de solvabilitate se menţin mult peste nivelurile reglementate. Rata capitalului de rang 1+2 în februarie 2012 era de 12,31% conform standardelor internaţionale, faţă de minimum 10%, potrivit cerinţelor BNR. Indicatorul de solvabilitate este de 17,09% (BCR Grup, conform standardelor internaţionale).

  • Poate ajunge petrolul la 200 de dolari?

    Escaladarea crizei iraniene ar putea duce preţul petrolului la 150-200 de dolari, apreciază Stoeferle.

    Pe moment însă, teama de viitor ocoleşte pieţele financiare: pentru prima dată din 2008 până acum, indicele Standard & Poor’s 500 al bursei americane a depăşit 1.400 de puncte, în timp ce creşterea de la începutul anului a ajuns la 11,5%. Avântul burselor reflectă seria de date pozitive privind economia SUA şi reducerea temerilor faţă de o criză în zona euro sau o recădere a Americii în recesiune, ca şi rezultatele foarte bune ale unor companii, în frunte cu Apple, ale cărei acţiuni au bătut un nou record – 600 de dolari pe titlu, în contextul vânzărilor excelente ale noului iPad.

    Analiştii de la Barclays apreciază că singurele riscuri la ora actuală, din punctul de vedere al pieţelor, sunt legate de dispariţia stimulentelor monetare oferite de Fed şi de o potenţială scumpire a carburanţilor din cauza conflictului iranian.

  • A investi la feminin: portretul femeii românce în relaţia cu băncile

    Produsele de economisire clasice (depozite bancare şi conturi de economii) sunt preponderent utilizate de către bărbaţi, însă femeile recuperează decalajul în ceea ce priveşte produsele de economisire şi investiţii pe termen lung.

    În cazul produselor clasice de economisire (de tipul depozit bancar sau cont de economii), tendinţa generală este ca bărbaţii să economisescă mai mult decât femeile, în medie cu 17%, relevă un studiu intern al BCR efectuat pe portofoliul de clienţi ai băncii.

    Diferenţele în comportamentul de economisire între femei şi bărbaţi sunt vizible în analiza pe segmente de vârstă. Astfel, între 30 – 40 ani, bărbaţii economisesc semnificativ mai mult decât femeile, în medie cu 23% mai mult. După vârsta de 40 de ani, diferenţele dintre bărbaţi şi femei încep să se aplatizeze: bărbaţii tind în medie să economisească doar cu 15% mai mult decât femeile (sub media generală).

    Decalajele sunt însă recuperate în ceea ce priveşte produsele de economisire şi investiţii mai complexe. Pe segmentul fondurilor de investiţii, raportul femei-bărbaţi este de 43% versus 57% din investitori, iar în cazul contractelor de economisire-creditare disponibile prin BCR Banca pentru Locuinţe, raportul se inversează – 54% femei versus 46% bărbaţi în rândul contractanţilor.

    Aproape 50.000 de clienţi femei (43% din numărul total de investitori) au investit în fondurile administrate de Erste Asset Management o sumă totală de aproximativ 1 miliard de lei. Femeile care investesc în fondurile Erste Asset Management sunt mai degrabă prudente şi orientate către stabilitate, alegând în mare parte fonduri cu un grad de risc scăzut, care investesc în instrumente cu venit fix.

    Decizia de investire este luată de femei la maturitate şi mai ales înainte de pensionare (36% în cazul BCR Obligaţiuni), preferând să investească toţi banii într-o singură tranşă. Femeile sunt hotărâte şi statornice în decizia de investire pe care au luat-o, având în vedere că majoritatea sumelor de bani sunt investite pe termen mediu (40%) şi lung (32%). BCR estimează că femeile vor alege în continuare investiţiile pe termene mai mari de un an, în fonduri cu expunere pe obligaţiuni, tendinţă confirmată de anul trecut.

    BCR estimează că în viitor femeile îşi vor construi portofolii de investiţii formate din cel puţin două fonduri şi vor opta ca o parte din sumele investite să fie orientate către fonduri cu grad de risc mai ridicat.

    Conform studiului IRES “Proiecţii sociale ale românilor pentru 2012” publicat în ianuarie, peste 30% dintre femei şi-au declarat intenţia de a economisi în 2012, faţă de peste 43% dintre bărbaţi, ceea ce încă reflectă un decalaj de venituri şi independenţă financiară. Cu toate acestea, în special în segmentele cu venituri mai mari se poate observa o creştere a puterii financiare a femeilor din România, lucru reflectat mai ales în comportamentul de investiţie al acestora.

  • Aveţi 200.000 de euro?

    O uşoară apreciere a leului până la sfârşitul anului, “în limitele unei volatilităţi valorificabile”, presiune pe deprecierea euro din cauza prelungirii crizei din zona euro şi continuarea aprecierii aurului (până la 2.300-2.400 de dolari/uncie) sunt principalele elemente de prognoză ale Erste pentru cei aflaţi în căutarea unor recomandări de investiţii, rezumă Răzvan Furtună, cel care de la 1 martie a fost numit şeful diviziei de private banking a BCR.

    Răzvan Furtună face o distincţie importantă între motivaţiile clienţilor care apelează la un bancher privat: pe de o parte e vorba de dorinţa de a investi în instrumente financiare pentru a profita de creşterea valorii lor (acţiuni, titluri ale fondurilor de investiţii, produse derivate), pe de altă parte e vorba de dorinţa de protejare a propriei averi (aşa cum fac cei care cumpără aur fizic). BCR are acces la 34 de pieţe străine de capital şi de mărfuri şi la 6.000 de active financiare. Până acum, cea mai mare parte a clienţilor s-au dovedit însă interesaţi de circa 50 de instrumente, în principal instrumente cu venit fix (obligaţiuni şi fonduri de obligaţiuni), care reprezintă 60% din tranzacţii, urmate de acţiuni şi alte instrumente listate (28%), în timp ce aurul ajunge la 5%. Sorin Mititelu, director executiv pentru managementul segmentelor de retail, afirmă că majoritatea plasamentelor vizează piaţa locală, fiindcă ea oferă o cunoaştere mai bună a riscului şi randamente corespunzătoare.

    Divizia BCR Erste Private Banking a reorganizat practic de la 1 martie toate activităţile de profil din sucursale într-o structură nouă şi cu un brand nou. Divizia are circa 2.000 de clienţi, ale căror averi administrate de bancă totalizau la finele anului trecut 941 mil. euro, ceea ce reprezintă circa un sfert din totalul pieţei de private banking, estimată la 4 mld. euro. Atât numărul de clienţi, cât şi valoarea sumelor gestionate au crescut cu circa 30% faţă de anul anterior, iar pentru 2012, banca aşteaptă o creştere cu încă 15%. În ce priveşte valoarea sumelor plasate în produse de investiţii, acestea se situau la 434 mil. euro, “ceea ce înseamnă foarte mult”, conform lui Răzvan Furtună, ţinând cont de aplecarea de obicei destul de redusă a clienţilor cu bani foarte mulţi faţă de ideea de investiţie şi de risc.

    Ca să aibă acces la serviciile de bancă privată, un client trebuie să aibă un disponibil de investiţii de minimum 200.000 de euro la BCR Erste Private Banking, comparativ cu 100.000 de euro la Banca Transilvania şi BRD, de pildă, 200.000 la UniCredit Ţiriac Bank sau 500.000 de euro la Gutmann Bank, ultima bancă intrată pe această piaţă în 2010. Aceste plafoane indică ţintirea segmentului de clienţi cu venituri mari, spre deosebire de segmentul aşa-zis “affluent”, căruia i se adresează serviciile de consultanţă personalizată, oferte şi produse specifice (premium banking la Raiffeisen Bank România, preferred banking la RBS, respectiv personal banking la Bancpost), unde limita minimă de venituri coboară de obicei în jur de 15.000 de euro sau chiar mai jos. Fără a furniza cifre mai exacte, Sorin Mititelu spune că sunt însă şi clienţi de private banking ai BCR cu conturi de 1 milion sau 5 milioane de euro. Valoarea medie a unui cont este de 470.000 de euro.

    Conform lui Mititelu, recrutarea echipei BCR Erste Private Banking, care are în centru 18 bancheri privaţi specializaţi, a durat circa şase luni şi “se poate spune că am încercat să-i luăm pe cei mai buni de pe piaţă”. Andra Mihăilescu, de pildă, cea care de la 1 martie a preluat conducerea Centrului pentru Private Banking din Bucureşti al băncii, a fost anterior director de private banking şi servicii de investiţii la OTP. Centrul din Bucureşti se ocupă şi de 18 judeţe din sudul ţării, iar pe lângă el există încă patru, la Braşov, Cluj, Iaşi şi Timişoara, astfel încât fiecare client să fie dublu deservit, atât de către bancherul privat dedicat, cât şi de către un bancher din sucursală. Cine vor fi viitorii clienţi? Andra Mihăilescu spune că, deşi în teorie sunt în România 14-16.000 de persoane cu active disponibile de peste 100.000 de euro, nu toţi au nevoie de servicii de private banking, ci numai cei interesaţi să-şi construiască un portofoliu şi să-l administreze cu concursul unui bancher privat local. Piaţa reală disputată de băncile care oferă astfel de servicii ar însemna aşadar circa 4.000 de clienţi, cu active financiare plasate în România de circa 4 mld. euro.

  • Analist Erste: Demisia lui Boc nu este motiv de creştere a costurilor de finanţare

    “Mediul politic local este influenţat semnificativ de preşedinte, care este devotat ferm cooperării cu FMI şi Comisia Europeană, care, alături de continuitatea procesului de consolidare fiscală, sunt cei mai importanţi factori pentru pieţe. În trecut au mai fost remanieri în guvern, dar a existat continuitate. Dacă nu vor apărea presiuni semnificative pe leu, nu vedem motive pentru creşterea randamentelor (dobânzile obligaţiunilor de stat – n.r.)”, a spus Kotian într-o discuţie cu jurnaliştii. El consideră că instalarea unui guvern de tehnocraţi la Bucureşti ar presupune un sprijin mai larg în Parlament şi ar reduce tensiunile politice, însă pentru pieţe este mai importantă continuitatea politicilor după alegerile din toamnă.

    Mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu: Băncile austriece nu-şi vor reduce anul acesta expunerea în România

    “Aceasta îmi aduce şi mie linişte, după nefericitul comunicat al Băncii Naţionale a Austriei, care ne-a creat temeri”, a spus Băsescu.

    În noiembrie, vestea că Austria îşi protejează ratingul impunând băncilor să limiteze finanţările pentru filialele est-europene a stârnit cea mai mare indignare, dintre toate capitalele regiunii, la Bucureşti. Preşedintele Băsescu a avertizat băncile să nu-şi retragă finanţarea “după ce au făcut aici profituri uriaşe” şi a cerut ca statele din Est să nu fie puse să plătească “lăcomia băncilor”. Dintre toate pieţele estice, băncile austriece aveau la 31 martie 2011 expunerile cele mai mari în Cehia (53,17 mld. euro), România (30,2 mld. euro) şi Ungaria (28,99 mld. euro), conform unui raport al băncii centrale de la Viena.

    Preşedintele Băsescu s-a întâlnit, joi şi vineri, cu preşedinţii celor mai mari bănci austriece prezente în România, Erste şi Raiffeisen.

    Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank România, a spus că impactul noilor reglementări ale Băncii Naţionale a Austriei cu privire la cerinţele de capital şi lichiditate va fi nesemnificativ pentru România. La întâlnire a mai fost abordată şi nevoia de a îmbunătăţi competitivitatea României, atât la nivel de sistem bancar, cât şi la nivelul mediului economic, în general. Van Groningen, care este şi preşedinte al Consiliului Investitorilor Străini, a arătat că acest organism va continua să propună măsuri concrete pentru creşterea competitivităţii mediului economic românesc. Preşedintele Băsescu a reafirmat hotărârea autorităţilor de a stimula dezvoltarea sectorului privat şi de a aplica politici de modernizare a sectorului public.

    Andreas Treichl, preşedintele executiv al grupului Erste Bank, a apreciat, la întâlnirea cu Traian Băsescu, că România “are toate şansele să devină un câştigător după terminarea crizei economice, având create premisele în acest sens prin măsurile de austeritate luate şi care au început deja să dea rezultate”. În acest context, şeful statului a accentuat faptul că sunt motive pentru a crede că principalii indicatori macroeconomici ai României în anul 2011 vor fi favorabili. Treichl a reiterat angajamentul grupului Erste Bank de a-şi continua şi dezvolta operaţiunile de pe piaţa din România.

  • Austriecii de la Erste au schimbat aproape toată conducerea BCR. Cine sunt noii directori

    Comitetul Executiv al BCR va fi extins de la de cinci membri în prezent la şapte, prin includerea poziţiei de vicepreşedinte executiv Operaţiuni (Chief Operating Officer) şi a celei de vicepreşedinte executiv Trezorerie, Pieţe de Capital şi Group Large Corporates, funcţie nou înfiinţată.

    Tomáš Spurný (foto), care va fi noul preşedinte executiv de la 1 aprilie, este un bancher cu experienţă internaţională, care în ultimii zece ani a ocupat funcţia de director general al mai multor instituţii financiare şi bancare importante din Slovacia, Cehia şi Ungaria. În ultima perioadă a fost directorul general al CIB Bank Ungaria, membră a grupului financiar italian Intesa Sanpaolo. Înainte de a activa în domeniul bancar, Tomáš Spurný a lucrat câţiva ani la firma de consultanţă pentru management McKinsey and Company, oferind consiliere instituţiilor financiare pe diverse pieţe din Europa Centrala şi de Est.

    “În ciuda mediului de afaceri în continuare dificil, România şi-a păstrat excelentul potenţial de creştere şi reprezintă una dintre principalele pieţe asupra cărora Erste Group se concentrează. Deciziile de astăzi ne pregătesc pentru a deveni parteneri şi mai buni ai cetăţenilor români şi ai economiei reale”, a declarat Andreas Treichl, preşedintele Consiliului de Supraveghere al BCR.

    “Aş dori să îi mulţumesc lui Dominic Bruynseels pentru că şi-a folosit talentul şi experienţa în cel mai bun mod posibil pentru consolidarea poziţiei BCR de lider al pieţei şi pentru calităţile de lider de care a dat dovadă, conducând eficient banca printr-o perioadă dificilă”, a mai spus Treichl.

    Noii directori ai BCR (GALERIE FOTO)

    Funcţia de vicepreşedinte executiv financiar (CFO) va fi preluată de Bernd Mittermair (43 de ani), actualul şef al departamentului Managementul Performanţei Grupului din Erste Group Bank AG. El îi succede în funcţie lui Helmuth Hintringer (61 de ani), care se va retrage după o carieră de peste patru decenii în domeniul bancar în Europa Centrală şi de Est.

    Bernd Mittermair a venit în Erste Group în 1992, dezvoltându-şi cariera, în diferite funcţii, în domeniul managementului activelor şi pasivelor, în controlling şi managementul performanţei. Este specialist în planificarea strategică şi operaţională şi în elaborarea bugetelor. A fost implicat în toate procesele majore de due diligence ale Erste Group începând din 1999.

    Sergiu Manea (39 de ani) este numit în funcţia nou-creată de vicepreşedinte pentru Trezorerie, Pieţe de Capital si Group Large Corporates. El va prelua o parte din atribuţiile actuale ale liniei de afaceri conduse de Wolfgang Schoiswohl.

    Sergiu Manea are peste 15 ani de experienţă pe pieţele financiare şi a lucrat în cadrul mai multor bănci internaţionale, precum Citibank, ING, ABN Amro şi Bank Austria Creditanstalt. În ultima perioadă, a activat ca partener asociat în cadrul Ithuba Capital, o firmă austriacă independentă care oferă servicii de management al activelor şi consiliere financiară.

    Martin Skopek, în prezent membru al conducerii Erste Group responsabil cu activitatea de retail, va prelua funcţia de vicepreşedinte executiv Retail şi Private Banking începând cu data de 1 aprilie 2012. El o înlocuieşte pe Oana Petrescu, care a fost vicepreşedinte executiv mai bine de cinci ani şi a condus din 2010 divizia de retail.

    Martin Skopek a mai activat în această funcţie între anii 2006 şi 2010, jucând un rol esenţial în dezvoltarea activităţii de retail a băncii. El va continua să coordoneze activităţile de retail la nivelul Erste Group şi va rămâne preşedinte al Consiliului de Retail al grupului.

    “Ne-am întărit echipa de conducere cu bancheri cu experienţă internaţională, dar având şi rădăcini în Europa Centrală şi de Est. Am convingerea că vor constitui o echipă care va conduce banca pe calea dezvoltării”, a comentat Andreas Treichl.

    Singurii vicepreşedinţi executiv care şi-a păstrat funcţia sunt Michael Beitz, care rămâne CRO (Chief Risk Officer) şi Wolfgang Schoiswohl, vicepreşedinte executiv pentru Corporate Banking.

    Christian Bruckner, Chief Operating Officer in BCR din anul 2010 – şi consilier al Comitetului Executiv până în prezent – va deveni membru al Comitetului Executiv si vicepreşedinte executiv Operaţiuni (COO).

    Toate numirile trebuie sa fie aprobate de Banca Naţională a României.

    BCR, controlată de grupul austriac Erste, este cea mai mare bancă din România, cu active de aproape 70 mld. lei la finele lunii septembrie 2011 şi o cotă de piaţă de peste 20%.

  • Dezacordul de la Viena: mai puţini bani pentru Europa de Est

    Argumentul iniţial al băncii centrale austriece a fost că o raţionalizare a expunerilor pe piaţa din Est ar ajuta Austria să-şi păstreze ratingul AAA, însă între timp Standard & Poor’s a redus ratingurile a nouă ţări din zona euro, inclusiv al Austriei (AA+), aşadar termenii discuţiei s-au schimbat.

    Economistul-şef al BERD, Erik Berglof, a anunţat că Austria a acceptat o interpretare mai flexibilă a reglementării care cere băncilor să limiteze la 110% raportul dintre noile credite acordate de subsidiarele din Est şi finanţarea locală, însă austriecii au insistat că regula, deşi neobligatorie, va rămâne o formă de a “convinge cu argumente morale” băncile.

    In noiembrie, vestea că Austria îşi protejează ratingul impunând băncilor să limiteze finanţările pentru filialele est-europene a stârnit cea mai mare indignare, dintre toate capitalele regiunii, la Bucureşti. Preşedintele Băsescu a avertizat băncile să nu-şi retragă finanţarea “după ce au făcut aici profituri uriaşe” şi a cerut ca statele din Est să nu fie puse să plătească “lăcomia băncilor”. Dintre toate pieţele estice, băncile austriece aveau la 31 martie 2011 expunerile cele mai mari în Cehia (53,17 mld. euro), România (30,2 mld. euro) şi Ungaria (28,99 mld. euro), conform unui raport al băncii centrale de la Viena.

  • Bruynseels, înlocuit de la conducerea BCR cu Tomas Spurny de la CIB Bank Ungaria – surse

    Cu dublă naţionalitate, cehă şi americană, Spurny are 46 de ani şi s-a ocupat în trecut de restructurarea şi privatizarea celei de-a doua bănci ca mărime din Cehia, preluată de Societe Generale.

    Potrivit surselor citate, Andreas Treichl, directorul executiv al grupului Erste, care deţine BCR, va veni în această săptămână la Bucureşti pentru a anunţa numirea noului CEO.

    Mai mult pe www.zf.ro.