BusinessMagazin

Tag: epidemie

  • Circa 3,6 milioane de angajaţi din Franţa, în şomaj parţial din cauza măsurilor antiepidemice

    Aproximativ 3,6 milioane de angajaţi din Franţa au fost plasaţi în şomaj parţial, din cauza efectelor epidemiei de coronavirus, conform datelor comunicate miercuri de Guvernul de la Paris.

    Peste 337.000 de companii din Franţa au redus activitatea din cauza efectelor măsurilor de contracarare a epidemiei de coronavirus, astfel că peste 3,6 milioane de salariaţi sunt în şomaj parţial, declară Muriel Pénicaud, ministrul francez al Muncii.

    “Sistemul pentru evitarea disponibilizărilor şi pregătirea reluării activităţilor funcţionează, putem fi mândri de acest sistem protector”, a declarat Muriel Pénicaud, potrivit cotidianului Le Figaro.

    Costurile suspendării activităţilor firmelor depăşesc 11 miliarde de euro.

    Restricţiile stricte de circulaţie aplicate de Administraţia Emmanuel Macron vor genera scăderea PIB-ului cu 2,6% în 2020, avertizează Observatorul Francez al Situaţiilor Economice (Observatoire français des conjonctures économiques, OFCE), conform cotidianului Le Figaro.

  • Cine sunt femeile care salvează lumea. Ele sunt personajele cheie care coordonează lupta cu COVID-19

    Răspândirea noului coronavirus la nivel global a transformat această epidemie în pandemie, iar şocurile economice generate de îngheţarea activităţii în cele mai multe sectoare transformă încetinirea economică în ceea ce vom cunoaşte în viitor drept Criza COVID-19. Ce este diferit acum faţă de orice altă criză? Structurile de conducere care trebuie să salveze economiile globale sunt conduse astăzi de unele dintre cele mai puternice femei pe care le-a văzut istoria.

    Christine Lagarde este şefa Băncii Centrale Europene, ceea ce înseamnă că toată zona euro se bazează pe susţinerea ei în timp de criză. Lagarde a răspuns până acum cu un plan masiv de achiziţie de active în valoare de 750 miliarde euro – prin care se angajează să cumpere atât titluri de stat, cât şi datorie corporate.

    Ursula von der Leyen este femeia care trebuie să ţină Uniunea Europeană unită în aceste momente, întrucât cel mai afectate ţări, precum Italia, Franţa şi Spania, îi cer să deblocheze sute de miliarde de euro pentru a salva economia aflată în faţa crizei. Până acum, ea a activat o serie de mecanisme de câteva zeci de miliarde de euro, prin care ajută statele membre şi businessurile mici din acestea.

    Cancelarul Angela Merkel este deja la a treia criză – după criza financiară şi criza creditului – dar de data aceasta strategia nemţească e diferită: austeritatea din ultimii şapte ani este aruncată pe fereastră, iar Germania pregăteşte un pachet de 350 miliarde euro, adică 10% din PIB, pentru a ajuta economia şi businessurile, – care are chiar şi o componentă de 50 miliarde euro care ajută artiştii şi liber-profesioniştii.

    Kristalina Georgieva a scos la bătaie tot arsenalul Fondului Monetar Internaţional şi a anunţat că mobilizează întreaga capacitate de creditare de 1.000 miliarde dolari pentru a ajuta ţările aflate în criză. Cu FMI ca ultimă variantă pentru mulţi, Georgieva este pregătită să îşi folosească experienţa dobândită în lucrul cu crizele umanitare pentru a o trece şi pe aceasta – care este acum de natură globală.

    Cu euro în mână

    Născută în 1956, Christine Lagarde este un politician francez, avocat de profesie, care a preluat conducerea Băncii Centrale Europene (BCE) la data de 1 noiembrie 2019.

    Ea a devenit astfel prima femeie care ocupă această poziţie, însă este doar una dintre poziţiile de rang înalt în care Lagarde a făcut pionierat. În 2007, Christine Lagarde a devenit prima femeia care a ocupat funcţia de ministru de finanţe în Franţa, timp de patru ani, până în 2011.
    Plecarea ei de la conducerea ministerului de finanţe al Franţei a fost urmată de un traseu istoric, întrucât ea a devenit prima femeie care a condus Fondul Monetar Internaţional (FMI) – la şefia căruia a stat până în 2019, când a preluat conducerea BCE.
    Însă fiecare pas din traseul ei a fost marcat de nuanţele pionieratului. După ce şi-a terminat studiile la prestigioasa şcoală de fete Holton-Arms din Bethesda, Maryland, Lagarde a studiat dreptul la Universitatea din Paris, unde a fost şi lector după absolvire, înainte de a se specializa în dreptul muncii.
    În 1981, Lagarde se alătură firmei de avocatură Baker & McKenzie în Paris, unde a devenit partener în 1987, pentru ca mai apoi să fie prima femeie din comitetul executiv al firmei, în perioada 1995-1999.
    Ea a fost votată preşedinte al comitetului executiv al casei de avocatură pentru prima dată în 1999 şi s-a mutat în Chicago, schimbând strategia firmei spre una în care avocatul merge spre client, ceea ce a adus profituri record la acel moment, potrivit biografiei din Encyclopaedia Britannica.
    După ce făcut parte în 2003
    dintr-un grup de lucru interguvernamental SUA-Polonia ale cărui eforturi au dus la un contract de 3,5 miliarde dolari, Lagarde a primit în 2004 cea mai mare recunoaştere a statului francez, fiind decorată cu Legiunea de Onoare de către preşedintele Jacques Chirac, care a descris-o drept un model de urmat – în ceea ce anumiţi critici din Franţa au considerat a fi un conflict de interese.
    Lagarde s-a întors în Franţa în iunie 2005 pentru a face parte din cabinetul premierului Dominique de Villepin, ca ministru al comerţului, înainte de a fi pentru o scurtă perioadă în fruntea ministerului pentru agricultură şi pescuit în 2007. Ca ministru al comerţului a avut o politică îndreptată spre încurajarea investiţiilor străine, cât şi spre identificarea unor noi pieţe internaţionale pentru produsele francezilor.
    În iunie 2007, Lagarde a fost desemnată ministru de finanţe de preşedintele Nicolas Sarkozy şi a devenit prima femeie din ţările G8 care a deţinut o poziţie cu atât de multă influenţă.
    În iunie 2011 a preluat funcţia de preşedinte al FMI în mijlocul crizei datoriilor din Grecia, după demisia lui Dominique Strauss-Kahn, unde a pus în aplicare o serie de măsuri care au fost considerate controversate atunci, dar s-au dovedit eficiente în următorii ani. Astfel, Lagarde a fost votată în 2016 pentru al doilea mandat la şefia FMI, unde a rămas până în noiembrie 2019. În mijlocul uneia dintre cele mai mari crize financiare pe care le-a cunoscut lumea modernă, Christine Lagarde conduce instituţia responsabilă de stabilitatea euro – o misiune importantă şi dificilă, întrucât ea a fost deja criticată iniţial pentru că nu a luat măsuri mai stricte.
    Însă ea a pus la lucru un program de achiziţie de datorie – atât titluri de stat, cât şi datorii corporate – în valoare totală de 750 miliarde euro.
    Criza este departe de a fi rezolvată şi pentru a-i putea pune capăt va fi nevoie de mutări curajoase, nervi tari şi de câteva „premiere” – specific pentru Lagarde.

    Luptătoarea pentru Europa Unită

    Ursula von der Leyen, născută în 1958 în Bruxelles, Belgia, a fost prima femeie din politica germană numită la conducerea Ministerului Apărării.
    Von der Leyen a ocupat această funcţie în perioada 2013-2019, înainte de a fi aleasă drept prima femeie care să devină preşedinte al Comisiei Europene – corpul executiv al Uniunii Europene.
    Născută Ursula Albrecht, ea este fiica politicianului german Ernst Albrecht, care a fost şeful de cabinet al Comisiei Comunităţii Economice Europene – una dintre cele trei organizaţii regionale care au format Uniunea Europeană de astăzi.
    În ceea ce priveşte studiile, Von der Leyen are o colecţie surprinzătoare de diplome şi aptitudini, care s-ar putea dovedi extrem de utile în actuala criză cu care se confruntă omenirea.
    Ea a studiat economie la universităţile din Gottingen şi Munster, precum şi la London School of Economics, însă de la aceasta din urmă nu a absolvit. În schimb, ea s-a înscris la Facultatea de Medicină din Hanovra, pe care a absolvit-o în 1987.
    Ursula von der Leyen a lucrat într-o  clinică de ginecologie timp de patru ani, până în 1992, timp în care a obţinut un doctorat în medicină.
    Între 1992 şi 1996 a trăit în Statele Unite cu soţul ei, Heiko von der Leyen, care studia la Universitatea din Stanford. După ce s-a întors în Germania, a fost membru al departamentului de epidemiologie, medicină socială şi cercetare medicală al Facultăţii de Medicină din Hanovra. Von der Leyen, care a intrat în partidul german Uniunea Creştin-Democrată (CDU) în 1990, s-a implicat în mediul politic din Saxonia Inferioară în 1996 – statul federal în care tatăl său a guvernat în perioada 1976-1990.
    Ea a ocupat o serie de funcţii la nivel local şi la federal, înainte de a fi aleasă în 2004 în comitetul de conducere al CDU. În 2005, ea a fost numită ministru pentru familie, cetăţeni seniori şi femei în primul cabinet condus de cancelarul Angela Merkel.
    Printre măsurile luate de Von der Leyen pentru a combate natalitatea redusă este inclus şi concediul maternal plătit, pe care ea l-a implementat în Germania, alături de alte beneficii substanţiale pentru cei care aleg să aibă copii.  În 2009, Ursula von der Leyen a fost aleasă membră a parlamentului german – Bundestag – şi a devenit ministru al muncii şi afacerilor sociale, funcţie pe care a păstrat-o pe timpul crizei financiare. La finalul anului 2019, ea a fost numită vicepreşedinte al CDU.
    În 2013 mulţi o vedeau deja pe Von der Leyen drept o potenţială succesoare pentru Angela Merkel. Ea a devenit prima femeie care conduce Ministerul Apărării, o funcţie din care a încercat să reformeze armata federală. Cu toate aceastea, ea s-a confruntat cu o serie de probleme internaţionale precum anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014. Un an mai târziu s-a confruntat cu criza refugiaţilor care au ajuns în Europa şi cereau azil Germaniei. Ea a fost printre vocile care au încercat să explice maselor că este greşit să consideri refugiaţii terorişti, însă poziţia ei a fost criticată dur după atacurile teroriste din Paris, în 2015, şi Bruxelles, în 2016.
    În octombrie 2018, când CDU a mai pierdut o parte din putere la alegerile regionale, Merkel a anunţat că nu va candida pentru un nou mandat la şefia partidului. Von der Leyen a respins ideea de a intra în cursa pentru conducerea CDU – funcţie care a ajuns mai târziu la protejata Angelei Merkel, Annegret Kramp-Karrenbauer.
    În conjunctura politică a anului 2019, liderii Consiliului European căutau un înlocuitor pentru Jean-Claude Juncker, dar faptul că structura Parlamentului European s-a schimbat după alegerile europarlamentare i-a pus pe liderii europeni în faţa unei situaţii dificile: o variantă care să mulţumească şi partidele de centru-dreapta, şi pe cele de centru-dreapta şi care să obţină susţinerea câtorva dintre verzi, liberali şi eurosceptici pentru a câştiga confirmarea.
     Deşi era văzută ca o persoană din afara Bruxelles-ului, Ursula von der Leyen a fost confirmată cu 383 din 747 de voturi la conducerea Comisiei Europene, întrucât avea nevoie de
    374 de voturi – ceea ce arată că votul a fost la limită. La data de 1 decembrie, ea a devenit prima femeie numită preşedinte al Comisiei Europene. Astăzi, când lumea se confruntă cu pandemia de COVID-19, cumulul de aptitudini dobândit de Ursula von der Leyen pare mai util ca niciodată, în special într-un moment în care globalizarea este pusă în pericol, iar colţii naţionalişti ameninţă visul european.

    Responsabila cu răspunsuri în vreme de criză
    Kristalina Ivanova Georgieva-Kinova, născută în 1963, este economist de origine bulgară şi a devenit în octombrie 2019 prima şefă a Fondului Monetar Internaţional (FMI) care provine din Europa Centrală şi de Est.
    Georgieva a studiat economia la Universitatea Naţională de Economie din Sofia, unde a obţinut şi un doctorat în ştiinţe economice.  
    Începând cu anul 1977 şi până în 1993, Kristalina Georgieva a fost profesor asociat la Universitatea de Economie. În tot acest timp, ea a ţinut cursuri ca profesor invitat atât la London School of Economics, cât şi la vestitul Massachusetts Institute of Technology (MIT). Până acum, ea a scris peste 100 de lucrări academice şi a fost autoarea unui manual de microeconomie.
    Din 1993 şi până în 2010 ea a ocupat mai multe poziţii în Banca Mondială, începând cu cea de economist de mediu pentru Europa şi Asia Centrală. De la această poziţie a avansat în cadrul Băncii Mondiale până când a ajuns directorul Departamentului de Mediu. Din acest rol ea supraveghea circa 60% din operaţiunile de creditare ale grupului.
    Din 2004 şi până în 2007, Georgieva a fost directorul Băncii Mondiale pentru Federaţia Rusă. Când s-a întors în Washington a fost numită în 2008 în poziţia de vicepreşedinte şi secretar corporate în 2008. Din acest rol ea a operat ca un liant între managementul Băncii Mondiale, boardul director şi ţările care sunt acţionari.
     În 2010, Georgieva a fost chemată de Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene de atunci, să devină comisarul pentru cooperare internaţională, ajutoare umanitare şi răspuns în caz de criză.
    Ea a lucrat în numele Uniunii Europene în cazul mai multor dezastre din ultimul deceniu, începând de la cutremurul din Haiti din 2010 şi până la cutremurul din Chile şi inundaţiile din Pakistan. Tot ea a fost comisarul care a ajutat România la inundaţiile din 2010.
    În 2014, când Jean-Claude Juncker a devenit preşedintele Comisiei Europene, acesta a numit-o pe Kristalina Georgieva în funcţia de vicepreşedinte al Comisiei Europene, responsabiă cu bugetul şi resursele umane. Astfel, în funcţia pe care a ocupat-o până în 2016, Georgieva a gestionat un buget de 161 miliarde euro şi 33.000 de angajaţi.
    În 2017, Kristalina Georgieva a ocupat poziţia de CEO al Băncii Mondiale până în 2019, iar pentru o perioadă de trei luni în acest interval a fost şi preşedinte interimar al Grupului Băncii Mondiale.
    A părăsit Banca Mondială în 2019, când a devenit a doua femeie din istorie care conduce FMI, după Christine Lagarde, care a plecat să conducă BCE.
    În criza COVID-19 Georgieva a scos „armele” pe masă. FMI a anunţat că va mobiliza întreaga capacitate de creditare de 1.000 miliarde dolari pentru a ajuta economiile lumii să treacă peste şocurile generate de răspândirea virusului.

    Măsuri de la cea mai mare economie europeană

    Născută în 1954 cu numele Angela Dorothea Kasner, puternicul politician german Angela Merkel a devenit în 2005 prima femeie numită în funcţia de cancelar al Germaniei din istorie.

    După ce şi-a obţinut diploma în fizică de la Universitatea din Leipzig (atunci Universitatea Karl Marx), a lucrat în cadrul Academiei de Ştiinţe din Berlinul de Est. În 1982, Merkel şi soţul ei pe care îl cunoscuse în 1977, Ulrich Merkel, au divorţat, însă ea şi-a păstrat numele pe care îl poartă şi astăzi. În 1986, Angelei Merkel i-a fost acordat un doctorat pentru teza ei în chimie cuantică.
    După căderea Zidului Berlinului din 1989, Merkel s-a alăturat noului partid democrat fondat în Germania şi în februarie 1990 a devenit purtător de cuvânt al partidului.
    În aceeaşi lună, partidul democrat nou fondat a intrat în coaliţia conservatoare Alianţa pentru Germania – formată din Uniunea Creştin-Socială (CSU) şi Uniunea Creştin-Democrată (CDU). În august 1990, Angela Merkel se înscrie în CDU. În primele alegeri electorale de după reunificare, care au avut loc în decembrie 1990, Merkel a câştigat un loc în camera inferioară a Parlamentului.
    În 1991, cancelarul german Helmut Kohl a numit-o pe Merkel ministru pentru femei şi tineret. Când Lothar de Maiziere a demisionat din funcţia de vicepreşedinte al CDU, a deschis calea pentru alegerea Angelei Merkel în locul său.
    După alegerile din 1994, Merkel a devenit ministru al mediului şi a prezidat prima Conferinţă Climatică a Naţiunilor Unite în Berlin, în primăvara anului 1995. În septembrie 1998 CDU a ieşit de la putere şi a fost înlocuit de Partidul Social Democrat din Germania (SPD). În aprilie 2000 Merkel a devenit prima femeie din istorie care a ajuns la conducerea partidului CDU, precum şi prima persoană care nu aparţine credinţei catolice şi ocupă acastă funcţie în partid. În 2002, alianţa CDU-CSU a pierdut alegerile, iar Merkel a devenit liderul opoziţiei.
    Pe măsură ce susţinerea naţiunii pentru SPD a scăzut, cancelarul Schröder a organizat alegeri anticipate în septembrie 2005, iar alianţa CDU-CSU a câştigat la diferenţă de un procent. Atât coaliţia, cât şi SPD voiau să facă parte din guvern, ceea ce a dus la unul dintre cele mai importante compromisuri din politica germană – cu Angela Merkel drept cancelar.
    Mandatul ei a fost reînnoit în septembrie 2009, întrucât SPD a pierdut foarte mult teren şi a ieşit din coaliţia de guvernare. Acest al doilea mandat al Angelei Merkel a fost marcat de criza din zona euro şi de măsurile de austeritate impuse atunci pentru a trece de această criză.
     După alegerile federale din 2013, Merkel s-a văzut nevoită să încheie o nouă alianţă cu SPD, pentru a nu fi nevoită să conducă ţara cu Partidul Verzilor – un partid care se îndepărtează mult de centrul politic. În data de 17 decembrie a acelui an, ea a devenit pentru a treia oară consecutiv cancelarul Germaniei. Deşi ultimii ani au fost mai tumultuoşi, Merkel a reuşit să obţină al patrulea mandat la conducerea Germaniei după alegerile din 2017. Astăzi, când lumea se scufundă într-una dintre cele mai dure crize economice din cauza efectelor generate de pandemia de COVID-19, Merkel şi liderii politici din Germania trebuie să vină cu un răspuns puternic în faţa populaţiei şi a businessurilor.
    Una dintre cele mai îndrăzneţe mutări în acest sens a fost anunţarea finalului politicilor de austeritate, întrucât Comisia Europeană a dat liber la deficite, iar Germania vrea să arunce 350 miliarde euro, echivalentul a 10% din PIB, în lupta cu criza.

  • Donatie-record pentru lupta impotriva COVID-19

    Philip Morris România a făcut miercuri o donaţie-record, de un milion de dolari, pentru lupta împotriva epidemiei de COVID-19. Donaţia este direcţionată către Crucea Roşie Română, organizaţie specializată în situaţiile medicale de criză, şi se adaugă altor câteva zeci de donaţii în bani şi produse, care totalizează în momentul de faţă, conform datelor cunoscute, câteva milioane de euro.

    Donaţia a fost anunţată de reprezentanţii organizaţiei care au declarat că suma respectivă va fi folosită pentru cumpărarea a 10 aparate de ventilaţie, 3 aparate de testare COVID-19, cu 5.000 de kit-uri de testare, 1.000 de ochelari de protecţie, 100.000 de măşti medicale şi 5.000 perechi de mănuşi. Aceste echipamente vor merge direct către spitalele implicate direct în lupta cu pandemia COVID-19.

    Compania Philip Morris România funcţionează în România din 1997 şi, de-a lungul timpului, s-a implicat în numeroase proiecte umanitare şi de responsabilitate socială.

     

  • Consulanţii imobiliari: Tranzacţiile de investiţii planificate au fost amânate până la “clarificarea” epidemiei, în timp ce tranzacţiile în derulare, continuă

    Tranzacţiile imobiliare ar putea fi puternic afectate de epidemia de Coronavirus, în situaţia în care lucrurile nu vor reveni la normal într-o perioadă mai scurtă.

    Principala necunoscută în acest moment este durata de timp în care activitatea pe pieţele financiare va fi perturbată.

    “Dacă perioada de întrerupere va fi mai scurtă de un trimestru, avem premisele pentru o revenire rapidă a activităţii de investiţii la nivelurile dinaintea crizei Covid-19. În continuare există foarte mult capital disponibil la nivel global, iar măsurile aprobate recent de băncile centrale globale vor ajuta acest flux al banilor”, este de părere Mihai Pătrulescu, Senior Associate Investment Services în cadrul Colliers International Romania.

    Altfel, se poate discuta foarte mult în termeni de marje: dacă ar creşte costul riscului, ceea ce s-ar traduce printr-o creştere a randamentelor investiţionale ar putea exista presiune în acest sens – asta dacă s-ar mai închide în scenariul în care aversiunea la risc ar urca într-o asemenea măsură ca să ducă randamentele titlurilor de stat germane, de pildă, la o valoare ridicată, explică Mihai Pătrulescu.

    În România randamentele investiţionale pentru proiectele “prime” de birouri s-au contractat în ultimii patru ani de la 8% la mai puţin de 7% la finalul anului trecut. spre exemplu, dacă în 2007 s-a atins un record al randamentului, de 5,6%, ulterior, valorile au urcat rapid după 2009.

    “Costul riscului României este o poveste greu de evaluat, de asemenea: pe de-o parte, riscurile macroeconomice interne după mai mulţi ani de măsuri fiscale laxe se fac simţite – de unde şi evaluarea negativă a perspectivei rating-ului de ţară din partea Standard&Poor’s – dar pe de altă parte, banca centrală va începe să cumpere obligaţiuni, ceea ce va determina presiuni de scădere asupra randamentelor”, a subliniat consultantul Colliers.

    Pe de altă parte, tranzacţiile în derulare continuă, însă cele care sunt în stadiul de discuţii, rămân blocate, tocmai pentru a vedea cum evoluează situaţia. În prezent spre exemplu în birouri lucrează sub 50% din angajaţi.

    “În mare parte, tranzacţiile aflate în derulare continuă, însă constrânse de condiţiile de circulaţie a persoanelor. Cea mai mare parte a tranzacţiilor planificate au fost amânate pentru un moment în care va exista mai multă claritate cu privire la situaţia Covid-19”, a subliniat Mihai Pătrulescu.

    Tranzacţiile din sectorul imobiliar au ajuns anul trecut la circa un miliard de euro, potrivit datelor Colliers, iar la finalul anului trecut erau deja în discuţii tranzacţii de 600 mil. euro, acestea aflându-se încă din decembrie într-o etapă avansată de negociere sau care vor fi închise în curând, arată o analiză a Colliers.

    În ceea ce priveşte piaţa de birouri din Bucureşti, volumul total de livrări este de 300.000 mp, iar gradul de neocupare va ajunge la finalul anului în jurul nivelului de 10,5-11%, dar va urca probabil în 2020.

    Stocul de spaţii moderne de depozitare s-a extins cu circa 40% în 2017-2018, la peste 4,2 milioane mp la nivel naţional, dar această activitate a intrat pe o pantă uşor descendentă în 2019. Cu o cerere de închiriere de peste 300.000 mp în primele trei trimestre ale anului, se pare că 2019 va fi într-adevăr unul solid, însă în umbra recordului din anii precedenţi. Chiar şi aşa, consultanţii spun că piaţa industrială şi logistică a rămas destul de dinamică în lipsa vreunui eveniment extern negativ care ar fi afectat semnificativ exporturile României.

    Stocul de retail modern a înregistrat livrări de aproximativ 170.000 mp în 2019, sub nivelul de 250.000 mp estimat de Colliers la începutul anului. Majoritatea întârzierilor au fost mai degrabă legate de construcţii. Chiar şi această valoare mai mică rămâne una din cele mai bune valori din perioada post-criză; consumul privat a încetinit puţin (în jur de 5% în primele 3 trimestre ale anului 2019), dar încă este cu mult peste rata medie de expansiune a UE.

     

  • BCR donează 2,5 mil. lei pentru sănătate şi educaţie în contextul epidemiei de coronavirus

    BCR,  a coua cea mai mare bancă de pe piaţa locală, s-a mobilizat pentru a dona 2,5 mil. lei către spitalele locale, comunităţile şI ONG-urile implicate în procurarea şI colectarea materialelor sanitare şI pentru a sprijini persoanele vulnerabile, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii băncii.

    “Suntem într-un moment în care trebuie să fim solidari unii cu alţii, să aducem împreună ce avem mai bun. Facem parte zi de zi din comunităţile locale, lucrăm împreună cu ele şi credem în puterea comunităţii. Aşa că am decis să ne implicăm şi mai mult în susţinerea lor, pentru a contribui la efortul comun de a trece cu bine peste această perioadă”, a transmis Sergiu Manea, CEO BCR.

    El a mai adăugat că printre iniţiativele la care contribuie BCR în mod direct şi concret se numără susţinerea fondului de urgenţă pentru spitale deschis de organizaţia Salvaţi Copiii, iar angajaţii băncii din toată ţara sunt în contact permanent cu unităţile medicale locale şi le-a fost pus la dispoziţie un fond care oferă suport financiar.

     

     

     

  • Pandemia care înroşeşte bursele

    Bursele internaţionale au înregistrat de la începutul acestui an scăderi abrupte ca urmare a implicaţiilor aduse de extinderea cu rapiditate a epidemiei de coronavirus în lume, astfel că bursa americană a intrat în teritoriul bear (definit prin scădere de peste 20% faţă de ultimul maxim istoric), iar cele europene au avut parte săptămâna trecută de cele mai proaste cinci zile din istorie.
    Ca urmare, vânzările agresive ale investitorilor de pe piaţa de capital au pus capăt celui mai mare ciclu de creştere economică din istorie, cele mai afectate sectoare de această criză fiind cel energetic, transporturile, turismul şi serviciile. La polul opus, există şi sectoare care ar putea beneficia de pe urma măsurilor luate pentru combaterea epidemiei, cum ar fi industria de IT, cea de telecomunicaţii sau cea farmaceutică.
    Astfel, bursa care a fost cel mai puternic lovită este cea de la Milano, al cărei indice FTSE MIB înregistrează în primele luni ale anului o scădere de 36,3%, în contextul în care Italia a fost ţara în care coronavirusul s-a răspândit cel mai rapid şi într-un timp destul de scurt. La mică distanţă în privinţa deprecierii din primele luni ale anului se află bursa din Madrid, dat fiind faptul că indicele principal IBEX al celor mai tranzacţionate 35 de acţiuni are un minus de 36%, dar nici bursa de la Paris (minus 35,1%), cea de la Berlin (minus 34%) sau cea de la Londra (minus 31,7%) nu au fost scutite de implicaţiile epidemiei.
    La nivelul SUA, pe 12 martie indicele american S&P intra în „ghearele ursului” după doar 16 şedinţe de la maximul istoric, respectiv cea mai rapidă perioadă din istoria bursei americane în care aceasta a trecut de la un nou maxim record la teritoriul bear. Ultimul record fusese stabilit în 1929, când a fost nevoie de 42 de şedinţe pentru ca piaţa să intre în teritoriul bear. Investitorii apreciază de obicei trecerea de la un record la un altul în perioade scurte de timp, dar nu văd de bun augur depăşirea unui record stabilit în urmă cu aproape 100 de ani, mai ales în contextul în care acesta este unul negativ.
    Indicii americani au scăzut deşi banca centrală a SUA (Federal Reserve) a redus dobânzile aproape de zero şi a lansat programe de relaxare cantitativă pentru a asigura lichiditate în piaţă şi o bună funcţionare a pieţei de creditare, ceea ce înseamnă că deciziile luate de FED nu au reuşit să mulţumească investitorii. Indicele Dow Jones figurează cu o scădere de 29,3% de la începutul anului, indicele S&P are minus 26,2%, iar indicele NASDAQ Composite al companiilor din tehnologie înregistrează minus 23%.
    Din cauza prăbuşirilor bursiere, cei mai mari administratori de bani din lume – BlackRock, Vanguard şi Sate Street Global – au pierdut în primele luni ale anului peste 2.500 de miliarde de dolari, adică aproximativ de 10 ori cât PIB-ul României.
    De asemenea, după ce zeci de mii de zboruri şi rute au fost anulate, locurile de muncă din industria aviatică fiind în pericol, marile linii aeriene listate au pierdut de la începutul anului peste 70 de miliarde de dolari.
    Pe de altă parte, fluctuaţiile agresive din pieţele bursiere au determinat unii operatori să ia în calcul suspendarea tranzacţionării pentru anumite perioade sau chiar închiderea burselor pe termen nelimitat, existând precedente în acest sens. Primul stat care a luat această decizie este Filipine, care pe 17 martie a oprit tranzacţionarea cu acţiuni, obligaţiuni şi valute.
    Dar chiar şi pe Bursa de la Bucureşti a fost activat în ultimele şedinţe mecanismul de întrerupere a volatilităţii în contextul în care vânzările masive au adus scăderi bruşte, chiar şi de peste 20%, pe unii emitenţi. Bursa românească a înregistrat la început de martie o serie de opt şedinţe consecutive de scăderi, în care s-a depreciat cu 30,5% şi a pierdut circa 49 de miliarde de lei din capitalizare, ajungând la valoarea pe care o avea la finalul anului 2018, adică atunci când era lovită de adoptarea fără dezbatere şi fără discuţii cu mediul privat a Ordonanţei de Urgenţă 114.
    Pierderile masive din pieţele bursiere au schimbat parţial peisajul bursier. De exemplu, ca urmare a nevoii de a ne adapta vremurilor nesigure, firma americană de analiză MKM Partners a creat un nou indice pe Wall Street, numit Stay at Home, care include 33 de companii care ar putea profita în urma faptului că populaţia la nivel global se baricadează în case pentru a ajuta la prevenirea răspândirii coronavirusului.
    Însă situaţia actuală pare departe de a se fi încheiat, investitorii încercând să se adapteze la noul mers al lucrurilor şi să-şi reechilibreze portofoliile. La capătul opus, companiile listate iau toate măsurile care le stau în putinţă pentru a trece cât mai uşor peste criza actuală.

  • Noile măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, în 11 propoziţii simple

    Noile măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19, anunţate de ministrul de Interne, în 11 propoziţii simple:

    1. Se suspendă activitatea în cabinetele de medicină dentară din 22 martie, dar sunt permise intervenţii de urgenţă

    2. Se suspendă temporar activitatea mallurilor de duminică seară

    3. Circulaţia în afară gospodăriei se face fără formarea de grupuri mai mari de 3 persoane

    4. În intervalul 6.00 – 22.00 se recomandă mersul la serviciu, pentru asistenţă medicală de urgenţă, aprovizionare, deplasări scurte în apropierea casei

    5. În intervalul 22.00 – 6.00 persoanele trebuie să stea în casă şi cei care ies au nevoie de adeverinţe de la serviciu pentru deplasare sau declaraţie pe proprie răspundere, din 23 martie ora 22

    6. Se interzice intrarea cetăţenilor străini şi apatrizilor în România, cu excepţia celor care vor fi în tranzit pe un culoar bine definit. Alte excepţii sunt cei care fac deplasări în interes profesional, personalul diplomatic, cei care au viza, cei care circulă din nevoi medicale, cei care au familia în România.

    7. Persoanele izolate la domiciliu care pararsesc locaţia fără aprobare sunt considerate persoane cu risc crescut şi vor fi plasate în carantină sub pază

    8. Persoanele carantinate care părăsesc locaţia fără aprobare sunt carantinate pentru o nouă perioada de 14 zile, plus măsuri contravenţionale sau penale

    9. Persoanele care au nevoie de susţinere şi au peste 65 de ani vor primi sprijin de la autorităţile locale

    10. Se pot oficia slujbe religioase fără public, care pot fi transmise prin radio şi internet

    11. Se pot oficia botezuri, cununii şi înmormântări la care pot participa cel mult 8 persoane şi se pot împărtăşi bolnavi la domiciliu

     

     

  • BREAKING NEWS Vela: Noi măsuri pentru limitarea epidemiei de coronavirus

    MInistrul de interne Marcel Vela a anunţat noi măsuri pentru limitarea epidemiei de coronavirus, cuprinse într-o ordonanţă militară, printre care interdicţii de circulaţie şi interzicerea intrării străinilor în ţară.

    Măsurile anunţate sunt suspendarea temporară a activităţii în cabinetele de medicină dentară.

    Prin excepţie, sunt permise intervenţiile stomatologice de urgenţă.

    Măsura se aplică începând cu data de 22 martie 2020, ora 22.00, ora României.

    Se suspendă temporar activităţile de comercializare cu amănuntul, a produselor şi serviciilor, în centrele comerciale în care-şi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici, cu excepţia vânzării produselor alimentare, veterinare sau farmaceutice şi a serviciilor de curăţătorie.

    Prin centru comercial se înţelege „structura de vânzare cu suprafaţa medie sau mare în care se desfăşoară activităţi de comercializare cu amănuntul de produse, servicii de piaţă şi de alimentaţie publică, ce utilizează o infrastructură comună şi utilităţi adecvate”, astfel cum este reglementat în anexa la Legea nr. 296/2004 privind Codul consumului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    Măsura se aplică începând cu data de 22 martie 2020, ora 22.00, ora României.

    Circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei se efectuează numai cu respectarea măsurilor generale de prevenire a răspândirii COVID-19 şi evitarea formării oricărui grup de persoane. Prin formarea unui grup de persoane se înţelege alăturarea unui număr mai mare de 3 persoane care nu locuiesc împreună.

    În intervalul orar 06.00 – 22.00, se recomandă ca circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei să se efectueze numai pentru următoarele motive: deplasarea în interes profesional, inclusiv deplasarea între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale, atunci când activitatea profesională este esenţială şi nu poate fi amânată sau desfăşurată de la distanţă; deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesităţile de bază ale persoanelor şi animalelor de companie/domestice, precum şi bunuri necesare desfăşurării activităţii profesionale; deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă; deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori deces al unui membru de familie; deplasări scurte, în apropierea locuinţei/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a oamenilor şi nevoile animalelor de companie/domestice.

    În intervalul orar 22.00 – 06.00, circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei este permisă numai pentru motivele prevăzute la art. 4. Pentru verificarea motivului deplasării în interes profesional, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităţilor abilitate, legitimaţia de serviciu, adeverinţa eliberată de angajator sau o declaraţie pe propria răspundere.

    Pentru verificarea motivului deplasării în interes personal, persoanele sunt obligate să prezinte, la cererea personalului autorităţilor abilitate, o declaraţie pe propria răspundere, completată în prealabil.

    Declaraţia pe propria răspundere trebuie să cuprindă nume şi prenume, data naşterii, adresa locuinţei/ gospodăriei/ locului activităţii profesionale, motivul deplasării, data completării şi semnătura.

    Măsura se aplică începând cu data de 23 martie 2020, ora 22.00, ora României.

    Se interzice intrarea pe teritoriul României, prin punctele de trecere a frontierei de stat, a cetăţenilor străini şi apatrizilor, cu excepţia situaţiei în care aceştia tranzitează teritoriul României, pe culoare de tranzit, organizate prin înţelegeri cu statele vecine.

    Prin excepţie, este permisă intrarea pe teritoriul României a cetăţenilor străini şi apatrizilor care fac parte din următoarele categorii: sunt membri de familie ai cetăţenilor români; sunt membri de familie ai cetăţenilor altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European ori ai Confederaţiei Elveţiene, cu rezidenţă în România; sunt persoane care posedă o viză de lungă şedere, un permis de şedere sau un document echivalent permisului de şedere eliberat de autorităţile române; sunt persoane care se deplasează în interes profesional, dovedit prin viză, permis de şedere sau un alt document echivalent; este personal diplomatic sau consular, personal al organizaţiilor internaţionale, personal militar sau personal care poate asigura ajutor umanitar; sunt pasageri în tranzit, inclusiv cei repatriaţi ca urmare a acordării protecţiei consulare; sunt pasageri care călătoresc din motive imperative (medicale sau familiale); sunt persoane care au nevoie de protecţie internaţională sau din alte motive umanitare.

    Măsura se aplică începând cu data de 22 martie 2020, ora 22.00, ora României.

    Persoanele izolate la domiciliu, ca măsură de prevenire a răspândirii COVID-19, care părăsesc locaţia în care acestea au fost plasate, fără aprobarea autorităţilor competente, sunt considerate persoane cu risc crescut de contagiozitate şi sunt conduse de forţele de ordine publică şi plasate în carantină instituţionalizată, sub pază. Persoanele carantinate, ca măsură de prevenire a răspândirii COVID-19, care părăsesc locaţia în care acestea au fost plasate, fără aprobarea autorităţilor competente, sunt carantinate pentru o nouă perioadă de 14 zile. Măsurile dispuse nu exonerează persoanele de răspunderea contravenţională sau penală.

    Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I, de duminică, a precizat Vela.

    Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să identifice şi să ţină evidenţa persoanelor în vârstă de peste 65 de ani, fără susţinători sau altă formă de ajutor, şi să asigure sprijin acestora în vederea minimalizării expunerii lor în afara locuinţelor. Evidenţele se actualizează şi se raportează săptămânal la centrul judeţean/ al municipiului Bucureşti de coordonare şi conducere a intervenţiei. Comitetele locale, judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă identifică modalităţi de sprijin pentru persoanele respective. Măsurile se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanţe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Se pot oficia slujbe în lăcaşurile de cult, de către slujitorii bisericeşti/religioşi, fără accesul publicului, slujbele putând fi transmise în mass-media sau online.

    Se pot oficia acte liturgice/religioase cu caracter privat (botez, cununii, înmormântări), la care pot participa maximum 8 persoane, cât şi împărtăşirea credincioşilor bolnavi la spital sau la domiciliul acestora.

    Sunt abilitate să asigure aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei ordonanţe militare: Poliţia Română, Jandarmeria Română, Poliţia locală, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului şi conducătorii autorităţilor administraţiei publice locale, Poliţia de Frontieră Română.

  • Proiect: Personalul medical şi personalul auxiliar, implicat în combaterea COVID-19, va primi sporuri de până la 85% din salariul de bază

    Pe site-ul Ministerului Sănătăţii a fost în dezbatere, recent, un proiect de act normativ care prevede acordarea de sporuri până la 85% din salariul de bază pentru m edicii, asistenţii sau infirmierii din cadrul secţiilor şi compartimentelor de boli infecţioase care acordă servicii medicale persoanelor testate pozitiv la epidemia Covid-19.

    Sporul este acordat pentru cndiţii deosebit de periculoase şi are valori cuprinse între 55% şi 85% din salariul de bază.

    Mai exact, este vorba despre proiectul de  hotărâre pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 153/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legeacadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare “Sănătate şi asistenţă socială”.

    Astfel, La Anexa nr. 2 la Regulamentul cadru ”Mărimea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase acordat în baza prevederilor art. 7 alin. (1) lit. b) de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare”, Articolul unic, litera A, după punctul 1 se introduc noi puncte, pct. 1^1, pct. 1^2 şi pct. 1^3.

    Conform proiectului, pentru acordarea acestor sporuri sunt vizate următoarele categorii de salariaţi:

    1. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cadrul secţiilor şi compartimentelor de boli infecţioase care acordă servicii medicale persoanelor testate pozitiv la epidemia Covid-19.
    2. personalul de specialitate medico sanitar şi auxiliar sanitar din structurile paraclinice şi din centrele de testare în regim de urgenţă care recoltează probe şi testează persoanele simptomatice care întrunesc criteriile definite de caz stabilite conform metodologiei de supraveghere în vigoare pentru epidemia Covid-19
    3. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar-sanitar din cadrul altor structuri medicale şi/sau unităţi sanitare implicate în acordarea serviciilor medicale generate de epidemia Covid-19, care se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii, în funcţie de evoluţia epidemiei.

    “În Anexa nr. 2 la Regulamentul cadru aprobat prin Hotărârea de Guvern este prevăzut faptul că personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cadrul direcţiilor de sănătate publică, Institutului Naţional de Sănătate Publică şi din cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie care participă efectiv în aplicarea măsurilor de limitare a unor epidemii deosebit de grave şi altele asemenea, precum şi din unităţile sanitare implicate în acordarea serviciilor medicale generate de aceste epidemii, stabilite de Ministerul Sănătăţii şi declarate prin ordin, beneficiază de un spor de la 55% până la 85% din salariul de bază.”,  scrie în nota de fundamentare a actului normativ.

    „Luând în considerare prevederile OUG nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei; Ţinând cont de contextul actual european privind evoluţia infectării cu COVID-19 şi de faptul că unităţilor sanitare publice le revine competenţa de a asigura serviciile medicale necesare în acest context pe lângă alte instituţii abilitate în acest sens (…) este necesar a se completa prevederile din Anexa nr. 2 la Regulamentul cadru aprobat prin HG nr. 153/2018 astfel încât personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cadrul unităţilor sanitare publice implicat în acordarea asistenţei medicale generate de epidemia declarată în condiţiile legii, să beneficieze de sporul de la 55% până la 85% din salariul de bază pe perioada participării efective în aplicarea măsurilor de limitare a epidemiei COVID-19 declarată în condiţiile legii.”, se mai stipulează în nota de fundamentare.

    Pentru a intra în vigoare, proiectul de act normativ trebuie adoptat de Guvern şi apoi publicat înMonitorul Oficial.

     

     

  • Va fi ucisă globalizarea de coronavirus?

    Criza financiară din 2007-2008 şi recesiunea mondială care i-a urmat nu au adus nicio atingere globalizării, dar au ajutat să ajungă la putere lideri precum Donald Trump, preşedintele SUA, care propovăduieşte inversarea acesteia. Coronavirusul dă şi mai multă putere argumentelor lor. Un think tank, Foreign Policy In Focus, aminteşte că gripa spaniolă a ajutat la prăbuşirea primului val al globalizării moderne.
    Tendinţele de deglobalizare erau vizibile înainte de izbucnirea epidemiei din China, notează The New York Times. Administraţia de la Casa Albă a ordonat multinaţionalelor americane să abandoneze China şi să-şi producă bunurile în fabricile americane. Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, ceea ce va duce aproape sigur la reapariţia controalelor vamale de pe ambele părţi ale Canalului Mânecii. O creştere a numărului de refugiaţi care fugeau din unele dintre cele mai periculoase locuri de pe pământ – Siria, Afganistan, America Centrală – a produs o reacţie împotriva imigrării în multe ţări dezvoltate. În Europa, criza refugiaţilor a fost o trambulină pentru ascensiunea partidelor de extremă dreapta, care promit că vor închide porţile. Preşedintele Trump voia construirea unui zid de-a lungul graniţei cu Mexicul în timp ce căuta să-i împiedice pe musulmani să intre în ţară. Discursuri antimusulmani pot fi auzite şi în Europa. Premierul Ungariei, Viktor Orban, îşi creează imaginea de cavaler care apără cultura creştină de presiunile musulmane. Orban a construit chiar garduri la graniţe pentru a-i ţine pe refugiaţi afară din ţară. Coronavirusul a accelerat şi intensificat presiunile contra conexiunilor globale. Epidemia a semănat haos în lanţurile de aprovizionare globale care leagă fabricile peste graniţe şi oceane permiţând uzinelor de produse finite să aducă piese, componente şi materii prime din întreaga lume. Multe companii caută acum furnizori alternativi în ţări care par mai puţin vulnerabile la perturbări.

    Epidemia a oferit partidelor de dreapta ale Europei o nouă oportunitate de a suna alarma cu privire la frontierele deschise. Virusul ţine blocaţi milioane de oameni în comunităţile lor şi chiar în casele lor, oferindu-le timp să reflecteze dacă globalizarea este într-adevăr o idee atât de grozavă.
    „Întăreşte toate temerile legate de frontierele deschise”, spune Ian Goldin, profesor de globalizare şi dezvoltare la Universitatea Oxford şi autor al unei cărţi din 2014 care a anticipat un atac asupra liberalismului prin intermediul unei pandemii, „Defectul fluturelui (The Butterfly Defect): globalizarea creează riscuri de sistem şi ce să faci în acest caz“.
    „În America de Nord şi Europa există o recalibrare, o dorinţă de angajare pe o bază mai selectivă”, a explicat el. Goldin apreciază că virusul este doar ultima forţă care dezvăluie deficienţele globalizării aşa cum aceasta s-a dezvoltat în ultimele decenii – o formă de interconectare insuficient reglementată şi plină de complicaţii care a lăsat comunităţile vulnerabile la o serie de ameninţări puternice. De la criza financiară mondială din 2008 şi până la schimbările climatice, oamenii obişnuiţi au ajuns la concluzia că nu pot avea încredere în autorităţi pentru protejarea siguranţei lor. Acest lucru le-a permis politicienilor să atace probleme legitime cu soluţii simpliste, cum ar fi protecţionismul comercial şi blindarea frontierelor.
    Acum spaima creată de coronavirus a agravat tendinţa. „Nu cred că vreun perete nu poate fi suficient de înalt pentru a oferi protecţie faţă de o pandemie sau o schimbare climatică sau oricare dintre celelalte mari ameninţări cu care se va confrunta umanitatea în viitor”, a spus Goldin. Procesul de globalizare este departe de a se fi terminat. Legăturile comerciale care produc bunurile din epoca modernă, de la computere la automobile, implică atât de multe persoane care coordonează atât de multe procese încât o industrie doar locală pare acum de neimaginat la scară extinsă. Coronavirusul în sine nu respectă frontierele, necesitând coordonare internaţională, proces facilitat de infrastructura globalizării.
    Dar, pe măsură ce măştile chirurgicale devin obiecte tot mai rare şi dorite, în timp ce şcolile din Japonia şi până în Irlanda stau închise, pe măsură ce companiile aeriene suspendă zborurile internaţionale, show-urile comerciale sunt anulate şi pieţele bursiere se prăbuşesc, producând pierderi de miliarde de dolari, panica pare să modifice contururile globalizării.
    Cel mai evident impact este asupra comerţului. Epidemia a determinat o reexaminare a dependenţei lumii de China ca punct central pentru producţie, o tendinţă care se manifesta deja în timpul războiului commercial pornit de Trump contra Beijingului. Pentru Trump, orice produs importat din China în SUA înseamnă un muncitor american fără activitate.
    Războiul comercial nu a reuşit să creeze locurile de muncă promise de preşedinte, rezultând în schimb o încetinire a producţiei în Statele Unite. Unele companii multinaţionale au mutat producţia din China în Vietnam, Bangladesh şi Mexic.
    Oficialii administraţiei Trump au considerat epidemia de coronavirus ca fiind un impuls pentru a-şi creşte presiunea asupra companiilor de a părăsi China. „Va ajuta la accelerarea revenirii locurilor de muncă în America de Nord”, a declarat secretarul de stat pentru comerţ, Wilbur Ross, la sfârşitul lunii ianuarie. Zilele trecute, principalul consilier comercial al lui Trump, Peter Navarro, care a scris o carte numită „Moarte prin intermediul Chinei”, a folosit coronavirusul ca pe un avertisment că Statele Unite au permis prea multă producţie industrială să părăsească teritoriile americane. „O mare parte din ea este în China“, a spus el pentru Fox News. „Trebuie să o recuperăm.” Mesaje asemănătoare, dar mai moderate, au putut fi auzite şi de la oficiali francezi, frustraţi de faptul că Franţa importă măşti chirurgicale din China. Mulţi din lumea manufacturieră resping astfel de discuţii ca fiind demagogie politică cu aromă de politică economică. Indiferent de ceea ce se va întâmpla, este foarte puţin probabil ca americanii să se bată pe locuri de muncă în care vor sta în spatele maşinilor de cusut sau aplecaţi peste liniile de asamblare a plăcilor cu circuite electrice. Însă este posibil să accelereze o mutare marginală a muncii de la fabricile chineze la cele din alte ţări cu salarii mici.
    „Oamenii au înţeles din războiul comercial că nu se pot baza prea mult pe China”, spune Sebastien Breteau, directorul executiv al Qima, o companie din Hong Kong care inspectează fabrici de îmbrăcăminte, electronice şi de alte bunuri produse pentru mărci internaţionale importante. De la începutul anului, a explicat el, numărul inspecţiilor făcute de Qima a crescut cu jumătate atât în ​​Vietnam, cât şi în Bangladesh.
    Epidemia a evidenţiat că fabricile şi operaţiunile de retail din întreaga lume au devenit atât de dependente de China încât o criză acolo se poate transforma rapid în probleme aproape peste tot. Economiştii presupun că în săptămânile şi lunile următoare vor apărea penurii de piese după epuizarea stocurilor.

    Producătorii din India şi Japonia se bazează pe China pentru 60% din componentele lor electronice importate, potrivit Fitch Ratings. Producătorii americani cumpără din China aproximativ jumătate din piesele electronice importate. În Italia, autorităţile au pus în carantină comunităţile industriale de la sud de Milano deoarece coronavirusul s-a răspândit acolo, ameninţând să amplifice problemele lanţurilor mondiale de aprovizionare. Italia este un furnizor major de piese auto, ceea ce înseamnă că perturbările din fabricile sale vor fi probabil resimţite în Germania şi în restul Europei.
    Însă, spun economiştii, morala acestei poveşti nu este că globalizarea e în mod obligatoriu periculoasă, ci că forţele pieţei lăsate nesupravegheate au devenit un pericol. O parte a vulnerabilităţii lumii la întreruperea lanţului de aprovizionare provine din îmbrăţişarea excesivă a aşa-numitului mod de producţie just-in-time: în loc să păstreze depozitele pline cu piesele necesare, asigurând că există suficiente rezerve orice s-ar întâmpla, fabrica modernă foloseşte internetul pentru a comanda piese pe măsură ce apare nevoia, în timp ce se bazează pe reţele globale de transport aerian şi maritim pentru a le livra sincron cu producţia. La fel cum criza financiară a demonstrat că băncile împrumutau sume uriaşe de bani fără a păstra rezerve suficiente pentru acoperirea creditelor toxice, coronavirusul a evidenţiat modul în care producţia globală a funcţionat prea neatentă, fără a ţine cont de riscuri precum cutremure, epidemii şi altele dezastre. Această situaţie este rezultatul direct al supremaţiei intereselor acţionarilor în economia globală, cu tot ceea ce produce profituri pe termen scurt, lăsând pe plan secund consideraţiile prudente cu privire la riscurile pe termen lung.
    „Costă să ai pe stoc”, a spus Goldin, expertul de la Oxford. „Ai presiunea pieţei şi raportări trimestriale, iar analiştii îţi respiră în ceafă. Nu poţi spune: «Bine, avem profituri mai mici, dar mai multă rezistenţă».” Dar, dacă unii sunt înclinaţi să folosească coronavirusul ca o oportunitate pentru a scrie epitaful globalizării, alţii spun că acest lucru ar ignora faptul că focarul a apărut într-un centru de producţie global, a fost propulsat de călătoriile aeriene moderne şi răspândit de impulsul uman de a se deplasa. „Acesta e doar un indiciu că globalizarea este ceea ce este“, a declarat Maria Demertzis, economist şi director adjunct la Bruegel, o instituţie de cercetare din Bruxelles. „Oamenii vor dori întotdeauna să călătorească. Ei vor dori întotdeauna să facă comerţ. Răspunsul este să nu construiţi din nou ziduri. Aveţi nevoie de mai multă cooperare şi informaţii clare.”
    Pentru Will Hutton, editorialist la The Guardian, coronavirusul înseamnă că o formă de globalizare, de piaţă liberă nereglementată, cu predispoziţie la crize şi pandemii, este cu siguranţă pe moarte. Însă se naşte o altă formă care recunoaşte interdependenţa şi primatul acţiunii colective bazate pe dovezi.