BusinessMagazin

Tag: elicopter

  • Un avion de pasageri al companiei Germanwings s-a prăbuşit în Franţa. Aeronava avea 142 de pasageri şi 6 membri ai echipajului la bord

    Un avion Airbus A320 al companiei Germanwings s-a prăbuşit marţi în regiunea Barcelonnette, în sud-estul Franţei, relatează Le Figaro în ediţia electronică. Direcţia Generală a Aviaţiei Civile (DGAC) şi jandarmeria franceză au confirmat prăbuşirea aparatului de zbor.

    Avionul aparţine companiei germane Germanwings.Potrivit postului France TV, avionul decolase de la Barcelona (Spania) şi se deplasa către Dusseldorf (Germania). Aparatul de zbor, care avea la bord 142 de pasageri şi şase membri ai echipajului, s-a prăbuşit în apropierea localităţii Prads-Haute-Bléone (Alpes-de-Haute-Provence).

    Potrivit airfleets.net, avionul avea 24 de ani vechime şi se afla în flota Lufthansa din 1991.

    Două elicoptere ale jandarmeriei franceze au fost trimise în zona în care s-a prăbuşit avionul.

    Potrivit contului de twitter al AFP, preşedintele francez Francois Hollande a declarat că nu sunt sperante să fie găsiţi supraieţuitori.

    Compania Germanwings este o subsidiară a Lufthansa, notează BBC.

    Citeşte şi: Lufthansa a urcat pe locul al treilea în topul transportatorilor aerieni din România. Low-cost-ul Germanwings, un eşec

    Navigaţia aeriană ne-a informat privind pierderea de pe radio/radar a unui zbor al companiei Germanwings GW18G”, a precizat DGAC. “Zborul s-a declarat în stare de alertă la ora locală 10.47 (11.47, ora României), în apropiere de Barcelonnette”, a adăugat sursa citată.

    Ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, va ajunge la locul prăbuşirii în “una sau două ore”, a anunţat premierul Manuel Valls.

    La rândul său, preşedintele francez, Francois Hollande, a declarat că cel mai probabil nu există supravieţuitori în urma prăbuşirii avionului Airbus A320 al companiei Germanwings, relatează Le Parisien, în ediţia electronică.

    Hollande: Cel mai probabil nu sunt supravieţuitori în accidentul din Franţa

    Citeşte şi: Lufthansa vânează corporatiştii din avion că să le furnizeze oferte personalizate

    “Condiţiile accidentului nu sunt încă elucidate (…) Ele sugerează că nu va fi niciun supravieţuior”, a declarat preşedintele francez.

    Hollande a adăugat, de asemenea, că pentru moment nu sunt cunoscute identităţile victimelor. “Nu cunoaştem încă identităţile victimelor. Tocmai s-a constituit o celulă de criză”, a adăugat el.

    Airbus A320 sunt avioane bimotoare de pasageri, de diametru standard (cu un singur culoar), scurt/mediu-curier construite de Airbus. Aparatul are patru modele, în funcţie de autonomia de zbor şi de capacitate, A318, A319, A320, A321. Intrat în serviciu în 1988, a fost primul avion de pasageri cu comenzi de zbor digitale fly-by-wire şi este cel mai popular model comercializat de Airbus existând peste 5000 de comenzi, din care peste 3000 de avioane au fost livrate şi sunt operaţionale. Avionul a fost gândit pentru a înlocui modelele Boeing 727 şi pentru a fi concurent modelelor Boeing 737 şi Douglas DC-9 (inclusiv McDonnell Douglas MD-80).

  • Anchetă în cazul unui elicopter IAR Puma care a aterizat forţat după ce s-a fisurat o pală a elicei

    Într-un comunicat de presă transmis joi, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) spune că marţi, în timpul unui zbor de antrenament, echipajul unui elicopter IAR-330 Puma al Bazei 90 Transport Aerian a sesizat vibraţii peste limita normală şi a acţionat conform procedurilor în vigoare.

    ”După aterizare, în urma verificărilor s-a constatat fisurarea unei pale a elicei anticuplu. Niciun membru al echipajului nu a fost rănit”, precizează MApN.

    O comisie a Statului Major al Forţelor Aeriene anchetează circumstanţele producerii incidentului, iar în acest moment elicopterele IAR-330 sunt oprite de la zbor până când vor fi stabilite cauzele incidentului, adaugă sursa citată.

    Potrivit Forţelor Aeriene Române, modelul IAR-330 a fost proiectat la mijlocul anilor ’60 ca să îndeplinească misiuni de transport mediu. Destinat Armatei Franceze, a fost construit sub licenţă la Braşov, cu numele IAR-330 Puma, iar primul zbor al prototipului a avut loc în 15 aprilie 1965.

    Conform datelor de pe site-ul MApN, aparatul IAR-330 PUMA are 15 metri lungime, 4,6 metri înălţime, iar instalaţia de forţă este formată din două motoare turbopropulsoare TURMO IV B, cu o putere de 1400 CP fiecare. Poate atinge o viteză maximă de 263km/h, altitudinea maximă de zbor este de 4800 m, iar distanţa maximă de zbor este de 550 km. Echipajul unui astfel de elicopter are 3 membri, iar capacitatea este de 16 pasageri.

    Elicopterul IAR-330 Puma permite executarea zborului în condiţii de vizibilitate redusă pe baza instrumentelor de la bord, are pilot automat SFIM 137A, radio VHF/UHF, ADF, VOR/DME, radar Doppler de navigaţie.

    Forţele Aeriene Române au modernizat 24 de aparate IAR-330 Puma în varianta IAR-330 Puma SOCAT, destinat luptei antitanc, iar ultimul aparat din acestă serie a fost livrat la începutul anului 2005.

    În ultimii ani, au avut loc patru accidente în care au fost implicate elicoptere IAR-330 Puma. Ultimul accident şi cel mai grav a avut loc în zona localităţii Mălâncrav, din judeţul Sibiu, în 21 noiembrie 2014, când un elicopter militar al Bazei Aeriene 71 Câmpia Turzii s-a prăbuşit într-o zonă împădurită. În urma accidentului, opt militari şi-au pierdut viaţ, iar alţi doi au fost răniţi.

  • Elicopterul care îl transporta pe Matteo Renzi a efectuat o aterizare de urgenţă

    Elicopterul în care era Matteo Renzi a decolat luni dimineaţă din oraşul Florenţa, cu destinaţia Roma.

    Din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, elicopterul care îl transporta pe premierul Italiei a fost nevoit să aterizeze în localitatea Badia al Pino, în regiunea Toscana.

    Guvernul Italiei a confirmat incidentul, atribuindu-l condiţiilor meteo nefavorabile.

    Elicopterul guvernamental a aterizat pe un teren de fotbal, nicio persoană nefiind rănită.

  • Drona care a filmat imediat după prăbuşirea elicopterului, găsită şi predată procurorilor militari

    Proprietarul dronei, Bogdan Dumitru, a declarat, vineri, că o persoană l-a anunţat că drona sa pe care o pierduse luni, la scurt timp după prăbuşirea elicopterului SMURD, a ajuns la Poliţia Mamaia, astfel că s-a dus acolo, însă a fost trimis la IPJ Constanţa, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Dumitru a declarat că poliţiştii de la IPJ Constanţa l-au îndrumat la Parchetul Militar, că a mers şi acolo, dar i s-a spus că drona nu ajunsese la procurori.

    După câteva ore, a fost anunţat că drona se afla la Parchetul Militar, astfel că a mers acolo.

    Bogdan Dumitru a povestit că pe drona respectivă sunt două filmări şi două fotografii. Prima filmare are aproximativ 20 de secunde şi se vede cum coada elicopterului se mişcă puternic ca şi cum cineva ar trage de ea, iar cea de-a doua filmare nu este deocamdată disponibilă. Bărbatul a mai spus că în zilele următoare se va duce la Parchet cu o altă dronă în care va introduce cardul din drona care a filmat pentru ca acele imagini să poată fi disponibile şi analizate de către anchetatori.

    El a precizat că din imaginele înregistrate de dronă se pot vedea o maşină de pompieri şi o barcă ce se apropie de locul unde s-a prăbuşit elicopterul.

    Bogdan Dumitru a mai declarat că a aflat de pe Facebook că un elicopter s-a prăbuşit în lacul Siutghiol şi a plecat înspre staţiunea Mamaia, luând drona cu el.
    El a precizat că imediat ce a ajuns la locul accidentului a înălţat drona, îndreptând-o înspre o zonă a lacului unde observase o pată de ulei.

    “Am ridicat drona să văd cine e pe mal şi am trimis-o pe un punct din lac unde părea să fie ulei, dar era kerosen. Am ridicat drona la 64 de metri altitudine şi era o chestie care se agita acolo prinsă de ceva. Când am încercat să o duc mai jos am pierdut controlul dronei. Filmarea a durat trei-patru minute, aşa îmi aduc aminte”, a spus Bogdan Dumitru.

    El a spus că nu îşi explică de ce a pierdut controlul dronei.

    “Când o dronă îşi pierde controlul trebuie să se ducă în punctul de unde a plecat. Dacă i se termină bateria, atunci când ajunge la 20 la sută aterizează. Ea se afla atunci la 174 de metri de ţărm şi avea o viteză de cinci-şase metri pe secundă”, a povestit Bogdan Dumitru.

    Bărbatul a mai spus că a căutat drona începând de luni seară, însă fără succes, iar vineri dimineaţă a primit un telefon de la o persoană care i-a spus că drona a fost găsită şi predată Poliţiei Mamaia de către un angajat al unui hotel.

    Oficiali ai Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie declaraseră pentru MEDIAFAX că procurorii care se ocupă de acest dosar nu primiseră informaţia că drona a fost recuperată şi că aparatul nu era în posesia anchetatorilor.

    Sursele citate au menţionat că dacă o persoană sau o autoritate recuperează aparatul, trebuie să-l predea anchetatorilor în baza unui proces-verbal.

    Medicul Laura Vizireanu (39 de ani), asistenta Gabriela Harton (38 de ani), care era însărcinată, pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu (47 de ani) şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani), şi-au pierdut viaţa în urma accidentului aviatic din Constanţa. Elicopterul SMURD care s-a prăbuşit luni după-amiază în lacul Siutghiol transportase un pacient cu embolie pulmonară de la Tulcea la Spitalul Judeţean din Constanţa şi se întorcea de la Aeroportul ”Mihail Kogălniceanu”, unde alimentase cu combustibil.

    Operaţiunile de căutare şi salvare au durat aproximativ 12 ore. Accidentul a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial marţi, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă.

    Procurorii Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti au dispus începerea urmăririi penale în acest caz pentru infracţiunile de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. De asemenea, în continuarea cercetărilor, procurorii militari au extins urmărirea penală pentru ucidere din culpă. Ulterior, ancheta a fost preluată de Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Procurorul general Tiberiu Niţu declara miercuri că, deocamdată, nu a fost identificată cauza prăbuşirii elicopterului SMURD, precizând că dacă se va stabili că decesul celor patru persoane “nu s-a datorat unei fapte umane”, ci unei “împrejurări fortuite”, nu va fi nimeni tras la răspundere.

    Potrivit lui Niţu, în cazul oricărui accident urmat de decesul unor persoane este investigată o posibilă faptă de ucidere din culpă, dar sunt situaţii când se stabileşte că decesul nu s-a datorat unei fapte umane, ci unei “împrejurări fortuite”.

  • Drona care a filmat imediat după prăbuşirea elicopterului, găsită şi predată procurorilor militari

    Proprietarul dronei, Bogdan Dumitru, a declarat, vineri, că o persoană l-a anunţat că drona sa pe care o pierduse luni, la scurt timp după prăbuşirea elicopterului SMURD, a ajuns la Poliţia Mamaia, astfel că s-a dus acolo, însă a fost trimis la IPJ Constanţa, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Dumitru a declarat că poliţiştii de la IPJ Constanţa l-au îndrumat la Parchetul Militar, că a mers şi acolo, dar i s-a spus că drona nu ajunsese la procurori.

    După câteva ore, a fost anunţat că drona se afla la Parchetul Militar, astfel că a mers acolo.

    Bogdan Dumitru a povestit că pe drona respectivă sunt două filmări şi două fotografii. Prima filmare are aproximativ 20 de secunde şi se vede cum coada elicopterului se mişcă puternic ca şi cum cineva ar trage de ea, iar cea de-a doua filmare nu este deocamdată disponibilă. Bărbatul a mai spus că în zilele următoare se va duce la Parchet cu o altă dronă în care va introduce cardul din drona care a filmat pentru ca acele imagini să poată fi disponibile şi analizate de către anchetatori.

    El a precizat că din imaginele înregistrate de dronă se pot vedea o maşină de pompieri şi o barcă ce se apropie de locul unde s-a prăbuşit elicopterul.

    Bogdan Dumitru a mai declarat că a aflat de pe Facebook că un elicopter s-a prăbuşit în lacul Siutghiol şi a plecat înspre staţiunea Mamaia, luând drona cu el.
    El a precizat că imediat ce a ajuns la locul accidentului a înălţat drona, îndreptând-o înspre o zonă a lacului unde observase o pată de ulei.

    “Am ridicat drona să văd cine e pe mal şi am trimis-o pe un punct din lac unde părea să fie ulei, dar era kerosen. Am ridicat drona la 64 de metri altitudine şi era o chestie care se agita acolo prinsă de ceva. Când am încercat să o duc mai jos am pierdut controlul dronei. Filmarea a durat trei-patru minute, aşa îmi aduc aminte”, a spus Bogdan Dumitru.

    El a spus că nu îşi explică de ce a pierdut controlul dronei.

    “Când o dronă îşi pierde controlul trebuie să se ducă în punctul de unde a plecat. Dacă i se termină bateria, atunci când ajunge la 20 la sută aterizează. Ea se afla atunci la 174 de metri de ţărm şi avea o viteză de cinci-şase metri pe secundă”, a povestit Bogdan Dumitru.

    Bărbatul a mai spus că a căutat drona începând de luni seară, însă fără succes, iar vineri dimineaţă a primit un telefon de la o persoană care i-a spus că drona a fost găsită şi predată Poliţiei Mamaia de către un angajat al unui hotel.

    Oficiali ai Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie declaraseră pentru MEDIAFAX că procurorii care se ocupă de acest dosar nu primiseră informaţia că drona a fost recuperată şi că aparatul nu era în posesia anchetatorilor.

    Sursele citate au menţionat că dacă o persoană sau o autoritate recuperează aparatul, trebuie să-l predea anchetatorilor în baza unui proces-verbal.

    Medicul Laura Vizireanu (39 de ani), asistenta Gabriela Harton (38 de ani), care era însărcinată, pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu (47 de ani) şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani), şi-au pierdut viaţa în urma accidentului aviatic din Constanţa. Elicopterul SMURD care s-a prăbuşit luni după-amiază în lacul Siutghiol transportase un pacient cu embolie pulmonară de la Tulcea la Spitalul Judeţean din Constanţa şi se întorcea de la Aeroportul ”Mihail Kogălniceanu”, unde alimentase cu combustibil.

    Operaţiunile de căutare şi salvare au durat aproximativ 12 ore. Accidentul a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial marţi, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă.

    Procurorii Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti au dispus începerea urmăririi penale în acest caz pentru infracţiunile de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. De asemenea, în continuarea cercetărilor, procurorii militari au extins urmărirea penală pentru ucidere din culpă. Ulterior, ancheta a fost preluată de Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Procurorul general Tiberiu Niţu declara miercuri că, deocamdată, nu a fost identificată cauza prăbuşirii elicopterului SMURD, precizând că dacă se va stabili că decesul celor patru persoane “nu s-a datorat unei fapte umane”, ci unei “împrejurări fortuite”, nu va fi nimeni tras la răspundere.

    Potrivit lui Niţu, în cazul oricărui accident urmat de decesul unor persoane este investigată o posibilă faptă de ucidere din culpă, dar sunt situaţii când se stabileşte că decesul nu s-a datorat unei fapte umane, ci unei “împrejurări fortuite”.

  • Procurorii cer date despre zborul elicopterului SMURD înaintea prăbuşirii şi ridicarea unor obiecte

    Procurorii de la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), care au preluat ancheta în cazul elicopterului prăbuşit în lacul Siutghiol, în 15 decembrie, au făcut, în perioada 16-19 decembrie, mai multe acte procedurale.

    Anchetatorii au fost luate măsuri “pentru obţinerea şi interpretarea datelor referitoare la evoluţia în zbor a elicopterului, înainte de momentul prăbuşirii” şi au dispus ridicarea unor obiecte şi înscrisuri care pot fi folosite ca mijloace de probă.

    De asemenea, procurorii au dispus măsuri pentru căutarea şi recuperarea din lacul Siutghiol a tuturor pieselor şi subansamblelor desprinse din epava elicopterului prăbuşit şi pentru asigurarea conservării epavei.

    Ancheta în cazul accidentului aviatic din judeţul Constanţa, în urma căruia au murit toate cele patru persoane aflate în aparatul de zbor, este făcută de Secţia Parchetelor Militare din PICCJ, care a preluat ancheta de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

    În acest dosar, imediat după producerea accidentului a fost începută urmărirea penale pentru neluarea şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, iar ulterior cercetările au fost extinse şi pentru ucidere din culpă, având în vedere faptul că au decedat toate cele patru persoane aflate la bordul elicopterului SMURD – medicul Laura Vizireanu (39 de ani), asistenta Gabriela Harton (38 de ani), pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu (47 de ani) şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani). Operaţiunile de căutare şi salvare au durat aproximativ 12 ore.

    În contextul anchetei, se vehiculează informaţia că ar exista imagini din zona unde s-a prăbuşit elicopterul, filmate cu o dronă. Bogdan Dumitru, proprietarul dronei, a declarat, vineri, că a aflat de pe Facebook că un elicopter s-a prăbuşit în lacul Siutghiol şi a plecat spre staţiunea Mamaia. El a precizat că imediat ce a ajuns la locul accidentului a înălţat drona, îndreptând-o înspre o zonă a lacului unde observase o pată de ulei.

    “Am ridicat drona să văd cine e pe mal şi am trimis-o pe un punct din lac unde părea să fie ulei, dar era kerosen. Am ridicat drona la 64 de metri altitudine şi era o chestie care se agita acolo prinsă de ceva. Când am încercat să o duc mai jos, am pierdut controlul dronei. Filmarea a durat trei-patru minute, aşa îmi aduc aminte”, a explicat Bogdan Dumitru.

    El a spus că nu îşi explică de ce a pierdut controlul dronei, precizând că aceasta trebuia să se ducă în punctul de unde a plecat. “Dacă i se termină bateria, atunci când ajunge la 20 la sută aterizează. Ea se afla atunci la 174 de metri de ţărm şi avea o viteză de cinci-şase metri pe secundă”, a povestit Bogdan Dumitru.

    Bărbatul a mai spus că a căutat drona începând de luni seară, însă fără succes, iar vineri dimineaţă a primit un telefon de la o persoană care i-a spus că drona a fost găsită şi predată Poliţiei Mamaia de către un angajat al unui hotel. Bogdan Dumitru a precizat că a mers la Poliţie şi la Parchetul Militar, însă procurorul l-a anunţat că nu a primit deocamdată drona şi îl va contacta atunci când o va avea.

    Oficiali ai Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au declarat pentru MEDIAFAX că până în prezent procurorii care se ocupă de acest dosar nu au primit informaţia că drona a fost recuperată, aparatul nefiind în posesia anchetatorilor. Sursele citate au menţionat că dacă o persoană sau o autoritate recuperează aparatul, trebuie să-l predea anchetatorilor în baza unui proces-verbal.

    Accidentul aviatic a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, în 15 decembrie, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial în 16 decembrie, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă, potrivit Ministerului Afacerilor Interne.

    La momentul decolării, condiţiile meteo erau bune, vizibilitatea de peste şase kilometri, iar elicopterul SMURD efectua un zbor cu vizibilitatea solului, ceea ce înseamnă că zbura sub 3000 de metri altitudine, potrivit ROMATSA.

  • Procurorii cer date despre zborul elicopterului SMURD înaintea prăbuşirii şi ridicarea unor obiecte

    Procurorii de la Secţia Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), care au preluat ancheta în cazul elicopterului prăbuşit în lacul Siutghiol, în 15 decembrie, au făcut, în perioada 16-19 decembrie, mai multe acte procedurale.

    Anchetatorii au fost luate măsuri “pentru obţinerea şi interpretarea datelor referitoare la evoluţia în zbor a elicopterului, înainte de momentul prăbuşirii” şi au dispus ridicarea unor obiecte şi înscrisuri care pot fi folosite ca mijloace de probă.

    De asemenea, procurorii au dispus măsuri pentru căutarea şi recuperarea din lacul Siutghiol a tuturor pieselor şi subansamblelor desprinse din epava elicopterului prăbuşit şi pentru asigurarea conservării epavei.

    Ancheta în cazul accidentului aviatic din judeţul Constanţa, în urma căruia au murit toate cele patru persoane aflate în aparatul de zbor, este făcută de Secţia Parchetelor Militare din PICCJ, care a preluat ancheta de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.

    În acest dosar, imediat după producerea accidentului a fost începută urmărirea penale pentru neluarea şi nerespectarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, iar ulterior cercetările au fost extinse şi pentru ucidere din culpă, având în vedere faptul că au decedat toate cele patru persoane aflate la bordul elicopterului SMURD – medicul Laura Vizireanu (39 de ani), asistenta Gabriela Harton (38 de ani), pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu (47 de ani) şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani). Operaţiunile de căutare şi salvare au durat aproximativ 12 ore.

    În contextul anchetei, se vehiculează informaţia că ar exista imagini din zona unde s-a prăbuşit elicopterul, filmate cu o dronă. Bogdan Dumitru, proprietarul dronei, a declarat, vineri, că a aflat de pe Facebook că un elicopter s-a prăbuşit în lacul Siutghiol şi a plecat spre staţiunea Mamaia. El a precizat că imediat ce a ajuns la locul accidentului a înălţat drona, îndreptând-o înspre o zonă a lacului unde observase o pată de ulei.

    “Am ridicat drona să văd cine e pe mal şi am trimis-o pe un punct din lac unde părea să fie ulei, dar era kerosen. Am ridicat drona la 64 de metri altitudine şi era o chestie care se agita acolo prinsă de ceva. Când am încercat să o duc mai jos, am pierdut controlul dronei. Filmarea a durat trei-patru minute, aşa îmi aduc aminte”, a explicat Bogdan Dumitru.

    El a spus că nu îşi explică de ce a pierdut controlul dronei, precizând că aceasta trebuia să se ducă în punctul de unde a plecat. “Dacă i se termină bateria, atunci când ajunge la 20 la sută aterizează. Ea se afla atunci la 174 de metri de ţărm şi avea o viteză de cinci-şase metri pe secundă”, a povestit Bogdan Dumitru.

    Bărbatul a mai spus că a căutat drona începând de luni seară, însă fără succes, iar vineri dimineaţă a primit un telefon de la o persoană care i-a spus că drona a fost găsită şi predată Poliţiei Mamaia de către un angajat al unui hotel. Bogdan Dumitru a precizat că a mers la Poliţie şi la Parchetul Militar, însă procurorul l-a anunţat că nu a primit deocamdată drona şi îl va contacta atunci când o va avea.

    Oficiali ai Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au declarat pentru MEDIAFAX că până în prezent procurorii care se ocupă de acest dosar nu au primit informaţia că drona a fost recuperată, aparatul nefiind în posesia anchetatorilor. Sursele citate au menţionat că dacă o persoană sau o autoritate recuperează aparatul, trebuie să-l predea anchetatorilor în baza unui proces-verbal.

    Accidentul aviatic a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, în 15 decembrie, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial în 16 decembrie, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă, potrivit Ministerului Afacerilor Interne.

    La momentul decolării, condiţiile meteo erau bune, vizibilitatea de peste şase kilometri, iar elicopterul SMURD efectua un zbor cu vizibilitatea solului, ceea ce înseamnă că zbura sub 3000 de metri altitudine, potrivit ROMATSA.

  • Constantinescu: Întreg sistemul de salvare este greşit, pentru că nu include toate instituţiile

    “Întreg sistemul de salvare este greşit. De ce? Pentru că nu include toate instituţiile, cum au fost, în cazul acesta, Căpitănia şi instituţiile care au ambarcaţiuni pe apă şi pe mare, şi, în acelaşi timp, şi ambarcaţiunile şi mijloacele private (…) care au sisteme de salvare care pot în momentul unei catastrofe să intervină dacă sunt băgaţi în sistem. (…) Există în Delta Dunării câţiva salvatori privaţi (…), dar din păcate ei nu sunt în sistemul 112 şi trebuie băgaţi în acest sistem măcar acum”, a spus Constantinescu.

    Întrebat de ancheta procurorilor anticorupţie, care verifică modul în care a fost achiziţionat elicopterul SMURD, Nicuşor Constantinescu a spus că “nu mai există alt producător decât Eurocopter Germania”.

    “L-am luat direct de la fabrică. Deci nu există intermediari. Ar putea să descopere că, dacă continuau contractul de operare, cei doi piloţi şi personalul trăiau şi astăzi, pentru că eu nu dădeam jos flotoarele. Eu plăteam cinci ore de antrenament lunar pentru piloţi, eu făceam pregătire de scufundare şi de salvare dintr-un elicopter teoretic scufundat, aşa cum spun normele europene civile, şi atunci poate trăiam cu toţii astăzi împreună, nu făceam o tragedie”, a adăugat Constantinescu.

    În acelaşi context, referitor la afirmaţia secretarului de stat din MAI Raed Arafat potrivit căruia aparatul de zbor nu avea flotoare, la momentul la care a fost preluat, şeful CJ Constanţa a răspuns: “Minte”.

    “Sperăm să se facă dreptate şi cred că destituirea şefului inspectoratului şi a prefectului nu înlătură greşelile din sistemul de salvare naţională. (…) Am auzit şi eu despre acea dronă, că există nişte jurnalişti profesionişti, care au avut o dronă, şi care au filmat toate evenimentele tragice, o caută şi procurorii militari şi toată lumea.(…) Nu a căzut acel elicopter. A fost văzut de cei 23 de martori venind rectiliniu-uniform (…) , necăzând ca un bolovan de sus. Aici e problema, nu a venit accidentat de sus, a venit uşor, ca şi cum ar ameriza. Dacă avea flotoarele, astăzi beam o cafea cu echipajul”, a mai spus Nicuşor Constantinescu.

    Declaraţiile au fost făcute de preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa vineri, la Tribunalul Bucureşti, instanţă la care a avut loc un nou termen în procesul în care Nicuşor Constantinescu este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi. Magistraţii au decis amânarea cauzei până la 16 ianuarie, deoarece avocatul preşedintelui CJ nu s-a putut prezenta la proces.

    Nicuşor Constantinescu este judecat sub control judiciar în acest dosar. De asemenea, el este judecat sub aceeaşi măsură preventivă şi în dosarul în care este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.

    Preşedintele CJ Constanţa a fost încarcerat la Spitalul Penitenciar Rahova din 6 noiembrie până în 5 decembrie, când instanţa a admis solicitarea acestuia de înlocuire a arestului preventiv cu măsura controlului judiciar. Potrivit acestei hotărâri, Constantinescu trebuie să respecte mai multe obligaţii, una dintre condiţii fiind să nu ia legătura cu angajaţii Consiliului Judeţean Constanţa.

    Procurorii DNA Constanţa au deschis un dosar penal legat de modul în care Consiliul Judeţean Constanţa a achiziţionat, în 2013, elicopterul trecut ulterior la SMURD şi prăbuşit, luni, în lacul Siutghiol. În acest dosar, există suspiciunea săvârşirii unor fapte de abuz în serviciu în urma cărora s-a obţinut şi foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, au declarat, pentru MEDIAFAX, oficiali din DNA.

    Ancheta în cazul accidentului aerian din judeţul Constanţa, în urma căruia au murit toate cele patru persoane aflate în aparatul de zbor, este făcută de Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind începută urmărirea penală pentru ucidere din culpă, neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

    Operaţiunile de căutare şi salvare au durat aproximativ 12 ore. Accidentul a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial marţi, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă, a arătat MAI.

    Ministerul Afacerilor Interne a făcut precizări şi despre elicopter, de la achiziţionarea lui de către CJ Constanţa. “(elicopterul – n.r.) era în serviciu din iunie 2013, fiind achiziţionat de către Consiliul Judeţean Constanţa în cadrul Proiectului Transfrontalier cu finanţare europeană «Equipment to Save Our Lives», în cadrul Programul Operaţional comun România-Bulgaria 2007-2013. Aeronava era în exploatare în cadrul Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne din 6 noiembrie 2014 şi realizase 188 ore de zbor”, a precizat purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

    La 6 noiembrie 2014, elicopterul a fost predat de CJ Constanţa Inspectoratului General de Aviaţie (IGAv), iar inspecţia pentru înmatricularea aeronavei a avut loc, potrivit MAI, în aceeaşi zi, la sediul Eurocopter România.

    Oficialul MAI a mai precizat că elicopterul nu îndeplinea condiţiile tehnice pentru a opera pe mare, nefiind dotat cu pilot automat şi baliză pentru semnalizare în caz de accident aviatic pe mare, ceea ce făcea inutilă utilizarea flotoarelor.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, l-a acuzat, marţi, pe secretarul de stat din MAI Raed Arafat că a schimbat destinaţia elicopterului, care a fost preluat de SMURD fără acceptul său, el susţinând că la preluare elicopterul avea flotoare, iar acum nu mai are.

  • Constantinescu: Întreg sistemul de salvare este greşit, pentru că nu include toate instituţiile

    “Întreg sistemul de salvare este greşit. De ce? Pentru că nu include toate instituţiile, cum au fost, în cazul acesta, Căpitănia şi instituţiile care au ambarcaţiuni pe apă şi pe mare, şi, în acelaşi timp, şi ambarcaţiunile şi mijloacele private (…) care au sisteme de salvare care pot în momentul unei catastrofe să intervină dacă sunt băgaţi în sistem. (…) Există în Delta Dunării câţiva salvatori privaţi (…), dar din păcate ei nu sunt în sistemul 112 şi trebuie băgaţi în acest sistem măcar acum”, a spus Constantinescu.

    Întrebat de ancheta procurorilor anticorupţie, care verifică modul în care a fost achiziţionat elicopterul SMURD, Nicuşor Constantinescu a spus că “nu mai există alt producător decât Eurocopter Germania”.

    “L-am luat direct de la fabrică. Deci nu există intermediari. Ar putea să descopere că, dacă continuau contractul de operare, cei doi piloţi şi personalul trăiau şi astăzi, pentru că eu nu dădeam jos flotoarele. Eu plăteam cinci ore de antrenament lunar pentru piloţi, eu făceam pregătire de scufundare şi de salvare dintr-un elicopter teoretic scufundat, aşa cum spun normele europene civile, şi atunci poate trăiam cu toţii astăzi împreună, nu făceam o tragedie”, a adăugat Constantinescu.

    În acelaşi context, referitor la afirmaţia secretarului de stat din MAI Raed Arafat potrivit căruia aparatul de zbor nu avea flotoare, la momentul la care a fost preluat, şeful CJ Constanţa a răspuns: “Minte”.

    “Sperăm să se facă dreptate şi cred că destituirea şefului inspectoratului şi a prefectului nu înlătură greşelile din sistemul de salvare naţională. (…) Am auzit şi eu despre acea dronă, că există nişte jurnalişti profesionişti, care au avut o dronă, şi care au filmat toate evenimentele tragice, o caută şi procurorii militari şi toată lumea.(…) Nu a căzut acel elicopter. A fost văzut de cei 23 de martori venind rectiliniu-uniform (…) , necăzând ca un bolovan de sus. Aici e problema, nu a venit accidentat de sus, a venit uşor, ca şi cum ar ameriza. Dacă avea flotoarele, astăzi beam o cafea cu echipajul”, a mai spus Nicuşor Constantinescu.

    Declaraţiile au fost făcute de preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa vineri, la Tribunalul Bucureşti, instanţă la care a avut loc un nou termen în procesul în care Nicuşor Constantinescu este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi. Magistraţii au decis amânarea cauzei până la 16 ianuarie, deoarece avocatul preşedintelui CJ nu s-a putut prezenta la proces.

    Nicuşor Constantinescu este judecat sub control judiciar în acest dosar. De asemenea, el este judecat sub aceeaşi măsură preventivă şi în dosarul în care este acuzat că nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.

    Preşedintele CJ Constanţa a fost încarcerat la Spitalul Penitenciar Rahova din 6 noiembrie până în 5 decembrie, când instanţa a admis solicitarea acestuia de înlocuire a arestului preventiv cu măsura controlului judiciar. Potrivit acestei hotărâri, Constantinescu trebuie să respecte mai multe obligaţii, una dintre condiţii fiind să nu ia legătura cu angajaţii Consiliului Judeţean Constanţa.

    Procurorii DNA Constanţa au deschis un dosar penal legat de modul în care Consiliul Judeţean Constanţa a achiziţionat, în 2013, elicopterul trecut ulterior la SMURD şi prăbuşit, luni, în lacul Siutghiol. În acest dosar, există suspiciunea săvârşirii unor fapte de abuz în serviciu în urma cărora s-a obţinut şi foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, au declarat, pentru MEDIAFAX, oficiali din DNA.

    Ancheta în cazul accidentului aerian din judeţul Constanţa, în urma căruia au murit toate cele patru persoane aflate în aparatul de zbor, este făcută de Secţia Parchetelor Militare din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind începută urmărirea penală pentru ucidere din culpă, neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

    Operaţiunile de căutare şi salvare au durat aproximativ 12 ore. Accidentul a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial marţi, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă, a arătat MAI.

    Ministerul Afacerilor Interne a făcut precizări şi despre elicopter, de la achiziţionarea lui de către CJ Constanţa. “(elicopterul – n.r.) era în serviciu din iunie 2013, fiind achiziţionat de către Consiliul Judeţean Constanţa în cadrul Proiectului Transfrontalier cu finanţare europeană «Equipment to Save Our Lives», în cadrul Programul Operaţional comun România-Bulgaria 2007-2013. Aeronava era în exploatare în cadrul Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne din 6 noiembrie 2014 şi realizase 188 ore de zbor”, a precizat purtătorul de cuvânt al MAI, Monica Dajbog.

    La 6 noiembrie 2014, elicopterul a fost predat de CJ Constanţa Inspectoratului General de Aviaţie (IGAv), iar inspecţia pentru înmatricularea aeronavei a avut loc, potrivit MAI, în aceeaşi zi, la sediul Eurocopter România.

    Oficialul MAI a mai precizat că elicopterul nu îndeplinea condiţiile tehnice pentru a opera pe mare, nefiind dotat cu pilot automat şi baliză pentru semnalizare în caz de accident aviatic pe mare, ceea ce făcea inutilă utilizarea flotoarelor.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, l-a acuzat, marţi, pe secretarul de stat din MAI Raed Arafat că a schimbat destinaţia elicopterului, care a fost preluat de SMURD fără acceptul său, el susţinând că la preluare elicopterul avea flotoare, iar acum nu mai are.

  • Parchetul ICCJ preia ancheta în cazul accidentului aviatic de la Siutghiol

    “Considerentele care au stat la baza preluării au vizat caracterul complex al cauzei, determinat de împrejurările în care s-a produs accidentul, de urmările grave ale acestuia, precum şi de volumul şi dificultatea administrării mijloacelor de probă“, se arată în comunicatul PICCJ.

    Procurorii de la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti care anchetau cauzele privind accidentul aviatic din judeţul Constanţa au dispus, în 15 decembrie, începerea urmăririi penale pentru infracţiunile de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

    De asemenea, în continuarea cercetărilor, procurorii militari au extins urmărirea penală pentru ucidere din culpă, având în vedere faptul că toate cele patru persoane aflate la bordul elicopterului SMURD au decedat în urma accidentului aviatic din 15 decembrie.

    Dosarul a fost deschis la Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti imediat după ce elicopterul aparţinând SMURD Constanţa s-a prăbuşit în lacul Siutghiol.

    Procurorii militari şi specialişti criminalişti au făcut, luni şi marţi, cercetarea la faţa locului şi au dispus măsurile procedurale necesare.

    Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat miercuri că, deocamdată, nu a fost identificată cauza prăbuşirii elicopterului SMURD, precizând că dacă se va stabili că decesul celor patru persoane “nu s-a datorat unei fapte umane”, ci unei “împrejurări fortuite”, nu va fi nimeni tras la răspundere.

    Niţu a adăugat că cazul oricărui accident urmat de decesul unor persoane este investigată o posibilă faptă de ucidere din culpă, dar sunt situaţii când se stabileşte că decesul nu s-a datorat unei fapte umane, ci unei “împrejurări fortuite”.

    Medicul Laura Vizireanu (39 de ani), asistenta Gabriela Harton (38 de ani), care era însărcinată, pilotul, comandor Petre Corneliu Cătuneanu (47 de ani) şi copilotul, căpitan comandor Ginel Claudiu Crăcănel (42 de ani), şi-au pierdut viaţa în urma accidentului aviatic din Constanţa. Elicopterul SMURD care s-a prăbuşit luni după-amiază în lacul Siutghiol transportase un pacient cu embolie pulmonară de la Tulcea la Spitalul Judeţean din Constanţa şi se întorcea de la Aeroportul ”Mihail Kogălniceanu”, unde alimentase cu combustibil.

    Operaţiunile de căutare şi salvare au durat aproximativ 12 ore. Accidentul a fost anunţat de un martor la numărul de urgenţă 112, la ora 16.11, iar în jurul orei 16.30, primele echipaje ale ISU Dobrogea au început operaţiunile de căutare pe lac. Intervenţia s-a încheiat oficial marţi, la ora 4.10, când a fost adusă la mal ultima victimă, potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

    La momentul decolării, condiţiile meteo erau bune, vizibilitatea de peste şase kilometri, iar elicopterul SMURD efectua un zbor cu vizibilitatea solului, ceea ce înseamnă că zbura sub 3000 de metri altitudine, potrivit ROMATSA.

    Secretarul de stat în MAI Raed Arafat a declarat, marţi, că informaţiile de până acum arată că s-a intervenit în timp util, precizând că primul echipaj a ajuns la faţa locului la ora 16.25, după apelul la 112 înregistrat la ora 16.11.

    Întrebat, de asemenea, cum s-ar fi putut interveni pentru ca cele patru persoane să fie salvate, Raed Arafat a răspuns: ”Sunteţi convinşi că aceste patru persoane puteau fi salvate imediat, în viaţă? Eu nu ştiu acest lucru”.

    Arafat a recunoscut că prima victimă scoasă din apă, medicul Laura Vizireanu, a fost adusă la mal cu o barcă pescărească, el spunând că împreună cu victima se afla în barcă şi un paramedic pompier.

    “S-a intervenit şi cu nave de pompieri şi cu nave de pescari din zonă. Cum este şi normal, oamenii au intervenit când au văzut ce s-a întâmplat, dar în ambarcaţiunea care a adus-o la mal pe colega noastră era un paramedic pompier, asta este dovada că pompierii erau acolo. Dar restul pompierilor au rămas acolo să continue cercetările şi un coleg paramedic a venit cu barca de pescari la mal”, a spus Raed Afarat.

    Arafat a precizat că primele două victime au fost scoase din apă de către scafandrii de la ISU, iar celelalte două de scafandrii MApN, intervenţia acestora fiind dificilă.

    “Scafandrii au intervenit în condiţii extrem de grele, în altă ţară probabil spuneau să continue căutările a doua zi. Primii doi au fost scoşi la suprafaţă de scafandrii pompieri, iar ceilalţi doi de scafandrii specializaţi, care au lucrat în condiţii grele şi periculoase”, a afirmat Afarat.