BusinessMagazin

Tag: elevi

  • Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei: De luni, masca nu va mai fi obligatorie în curtea şcolii, iar pauzele rămân decalate

    Purtarea măştii de protecţie nu va mai fi obligatorie în curtea unităţilor de învăţământ începând de luni, anunţă Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei.

    „De săptămâna viitoare, în exteriorul şcolii (spaţii deschise) se poate renunţa la obligativitatea purtării măştii de protecţie”, anunţă Sorin Cîmpeanu.

    Ministrul Educaţiei precizează, însă, că se păstrează regula pauzelor decalate pentru a evita aglomerările.

    „Pe 15 mai se elimină portul măştii în exterior cu unele excepţii, târgurile, pieţele sau staţii de transport public”, a explicat joi preşedintele Klaus Iohannis.

  • Iohannis: Este foarte probabil ca anul şcolar să se încheie cu toţi elevii în şcoală

    Este foarte probabil ca anul şcolar să se încheie cu toţi elevii în şcoală, spune preşedintele Klaus Iohannis, care menţionează că este previzibil ca în următoarele săptămâni majoritatea localităţilor să intre în scenariul verde.

    „Este previzibil ca în următoarele săptămâni majoritatea localităţilor să intre în scenariul verde şi în acest fel majoritatea elevilor se vor întoarce fizic în şcoli”, spune Klaus Iohannis.

    El precizează că sunt păstrate normele care ţin de rata de incidenţă, cu cele trei scenarii.

    „Este foarte probabil ca anul şcolar să se încheie cu toţi elevii în şcoală şi este foarte de dorit ca anul şcolar să se încheie cu majoritatea românilor vaccinaţi”, conchide şeful statului.

  • Ziua Europei. Locul României în Europa pe baza a 48 de indicatori statistici: România este pe primul loc la viteza de descărcare a datelor de pe internet, la consumul de pânie, la rata mortalităţii infantile, la numărul elevilor care studiază limbi străine şi pe ultimul loc la casele cu baie în interior

    România sărbătoreşte astăzi, ca întreaga Europă, ziua de 9 mai Ziua Europei, dedicată unităţii europene, şi Ziarul Financiar a întocmit o listă de 48 de indicatori statistici pentru a vedea cum se situează România în cadrul Uniunii Europene.

    1. Primul loc în Uniunea Europeană la viteza de descărcare a datelor de pe internet

    Cu o viteză de aproape 152 MB/s a descărcării datelor de pe internet printr-o conexiune fixă, România se află pe primul loc la nivelul UE  şi pe locul 3 la nivel global (pe primul loc fiind Singapore).

    1. Primul loc la consumul de pâine

    România este cel mai mare consumator de pâine din UE. Producţia anuală de pâine în România este de 1,5 milioane de tone, iar consumul este de 96,5 kilograme per persoană per an.

    1. Primul loc în ceea ce priveşte rata mortalităţii infantile

    România a avut in 2018 cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Europa. în 2018, au fost înregistrate 6 decese la 1.000 de copii născuţi vii, mult peste media europeană de 3,4. în 2008, rata mortalităţii infantile era de 11 decese la mia de copii născuţi vii, aproape dublu faţă de nivelul din 2018, conform datelor Comisiei Europene.

    1. Primul loc în Uniunea Europeană la numărul elevilor care studiază limbi străine

    România este pe primul loc în UE la numărul de elevi de liceu care studiază două sau mai multe limbi străine-România a avut cel mai mare procent al elevilor de liceu (ISCED nivel 3) care studiază mai mult de două limbi străine dintre statele membre ale Uniunii Europene, conform statisticilor Eurostat. Astfel, în 2018, circa 98% dintre elevii din învăţământul secundar superior din România studiau mai mult de două limbi străine, conform sursei citate. La nivelul UE, media elevilor de liceu care au studiat mai mult de două limbi străine în 2018 a fost de 48%. Această pondere a fost mai mare de 80% în România (98%), Finlanda (94%) şi Luxemburg (82%).

    1. Ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte casele cu baie în interior

    România are cel mai mare procent al populaţiei care nu are o baie în casă, astfel procentul populaţiei fiind de 22,4%.

    1. Locul 24 în UE ca pondere a masei salariale în PIB

    Masa salarială din România (to­tali­tatea sala­riilor din eco­nomie şi a taxe­lor şi contri­buţiilor aferente acestora) a ajuns în 2020 la aproape 90 de mld. de euro. De la ultima criză din 2008 încoace, masa salarială din România s-a dublat în termeni nominali iar, ca pondere în PIB, a ajuns la 41%, încă departe de media europeană de aproape 49% din PIB, arată datele Eurostat.

    1. Locul 5 după rata de scădere a producţiei industriale

    Industria României, care este puternic dependentă de industriile vestice, a scăzut cu 4,6% pe metodologia europeană, arată datele publicate de Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene. Industria Germaniei, cel mai mare partener comercial al României, a scăzut cu 6% în februarie 2021, prin comparaţie cu februarie 2020. De asemenea, industria Franţei, al treilea cel mai important partener comercial al României, a scăzut cu 6,4%, în vreme ce industria italiană a scăzut cu 0,6%.

    1. În top 5 al ţărilor cu cea mai mare scădere a speranţei de viaţă

    Speranţa de viaţă a românilor a scăzut cu 1,4 ani în 2020 faţă de 2019, conform datelor de la Eurostat. Mai mult, România a avut printre cele mai mari scăderi ale speranţei de viaţă în 2020 faţă de 2019 din rândul statelor membre UE. Astfel, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Spania (-1,6 ani comparativ cu 2019) şi Bulgaria (-1,5), urmate de Lituania, Polonia şi România (toate -1,4).

    1. Locul 21 după rata de ocupare a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani

    România a avut o rată de ocupare a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de aproape 71% în 2020, în scădere cu 0,1 puncte procentuale, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică. Rata de ocupare a României a fost printre cele mai mici din Uniunea Europeană, întrecând doar cinci state, respectiv Belgia, Croaţia, Spania, Italia şi Grecia.

    1. Locul 12 în UE după ponderea tinerilor cu vârsta între 18 şi 34 de ani care locuiesc cu părinţii

    România ocupă locul 12 în clasamentul ţărilor membre UE cu cei mai mulţi tineri cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani care locuiesc cu părinţii. Pe primul loc în clasament este Croaţia, cu un procent de 74,5%, urmată de Grecia şi Italia, ambele cu 69,4%, şi de Slovacia, cu un procent de 68,2%. Circa 56,4% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani locuiau cu părinţii în anul 2019, conform datelor de la Eurostat, Oficiul European de Statistică. 

    1. Locul 1 la creşterea economică din T4/2020

    România a avut de departe cea mai rapidă recuperare economică din Uniunea Europeană în ultimul trimestru din 2020. Datele Eurostat arată că, în dinamica trimestrială, economia României a crescut cu 5,3% în T4/2020, la mare distanţă de a doua ţară cu cea mai mare creştere – Bulgaria (Ă2,1%). Economia Uniunii Europene a scăzut, în medie, cu 0,4% în T4/2020, prin comparaţie cu T3/2020.

    1. Locul 2 la producţia de porumb

    Cu o recoltă de 10,8 milioane de tone de porumb în 2020, România a pierdut prima poziţie în clasamentul celor mai mari producător din Uniunea Europeană, după ce în 2018 şi 2019 câştigase acest titlu, având recolte de 17-18 mi­lioane de tone, arată datele de la Institutul Naţio­nal de Statistică. Astfel, Franţa a redevenit lider la pro­duc­ţia de porumb în UE, cu o recoltă de 13,3 mil. tone.

    1. Locul 27 în Uniunea Europeană la colectarea taxelor

    România este pe locul 27 din UE, ultimul loc, la colectarea taxelor- România a avut şi în 2019 cea mai mică pondere a veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană. Astfel, statul a colectat la bugetul de stat venituri în valoare de 26,8% din PIB, faţă de o medie europeană de peste 40% din PIB, arată datele publicate de Eurostat, biroul european de statistică. Cel mai mare decalaj (2,3% din PIB în România faţă de o medie europeană de 9,6% din PIB) este la nivelul de încasare a taxelor pe venit şi avere.

    1. Locul 4 la nivelul ratei medii anuale a inflaţiei

    România are, pe indicele armonizat al preţurilor de consum, indicatorul folosit de Comisia Europeană, o inflaţie anuală de 1,7% în noiembrie 2020, a patra cea mai mare din Uniunea Europeană, arată datele publicate de Eurostat, biroul european de statistică. Economiştii consideră nivelul de 2% pentru inflaţie ca fiind optim pentru bunul mers al unei economii.

    1. Ultimul loc raportat la ponderea veniturilor de la buget în PIB

    Datele Eurostat – Oficiul de Statistică al UE – arată că partitatea puterii de cumpărare în România a ajuns la 70% din media UE. În Polonia este de 73%, în Ungaria, de asemenea, de 73%. Nu mai avem, prin urmare, diferenţele din trecut. Dar veniturile statului sunt de 33% din PIB în România, de 42,8% în Polonia, de 43,5% în Ungaria sau de 39,5% în Bulgaria. Bulgaria este o ţară mai săracă decât România. Dar strânge la buget mai mulţi bani decât România.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană la intermedierea financiară

    Intermedierea financiară, calculată ca raport între creditul acordat sectorului privat şi Produsul Intern Brut, a ajuns la 26,28% în 2019, conform ultimului raport de ţară pentru România pentru 2020 al Comisiei Europene. Practic, România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte intermedierea financiară, situându-se sub media Uniunii Europene de 83%, dar şi sub cea a ţărilor cu economii emergente  precum Polonia şi Cehia –52% sau Bulgaria 51%.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor cu sănătatea din PIB

    Locul României în UE – 28- România alocă 5,2% din PIB pentru sănătate, fiind pe ultimul loc în UE din acest punct de vedere. Media UE în ceea ce priveşte finanţarea sistemului de sănătate a fost de 9,8% din PIB în 2018, arată datele Comisiei Europene.

    1. Locul 5  în ceea ce priveşte numărul de paturi din spitale la 100.000 locuitori

    România se află pe locul al cincilea în Uniunea Europeană la numărul de paturi per 100.000 de locuritori, cu un efectiv de aproape 700 de locuri. Chiar dacă România se află în prima parte a clasamentului în ceea ce priveşte numărul de paturi, la nivel de dotări se plasează pe ultimele locuri, din spitale lipsind aparatură precum angiografe, aparate RMN, computer tomograf

    1. Locul 4 în Europa la persoanele vaccinate cu ambele doze de ser împotriva Covid 19

    România este pe locul 4 la numărul de persoane vaccinate cu ambele doze împotriva corinavirusului (date din 13 aprilie 2021).

    1. Locul 5 în Uniunea Europeană la absolvenţii de IT&C

    România este bine poziţionată în ceea ce priveşte absolvenţii IT&C, plasându-se pe locul al cincilea, cu 5,6% dintre toţi absolvenţii (media Uniunii Europene este de 3,6%). Cu toate acestea, în ceea ce priveşte serviciile publice digitale şi utilizarea serviciilor de internet, performanţa României este cea mai scăzută în rândul statelor membre ale UE.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană la rata  persoanelor până în 34 de ani care au absolvit studii superioare

    România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte absolvirea unei facultăţi, astfel că în 2019, doar 25,8% din persoanele din categoria de vârstă 30-34 de ani aveau o diplomă de studii superioare, licenţă, master sau doctorat, conform datelor Comisiei Europene.Pe primul loc în Uniunea Europeană se află Cipru, cu o rată de 58,8% a celor între 30 şi 34 ani care au terminat o formă de învăţământ superior. Chiar şi vecina noastră, Bulgaria, are o rată mai mare decât România, de 32,5% în 2019.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul celor care au absolvit o facultate

    România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte absolvirea unei facultăţi, astfel că în 2019, doar 25,8% din persoanele din categoria de vârstă 30-34 de ani aveau o diplomă de studii superioare, licenţă, master sau doctorat, conform datelor Comisiei Europene.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte participarea adulţilor la un proces de educaţie

    România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la participarea adulţilor cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani care sunt înscrişi într-un proces de educare sau formare, având un procent de 1,3% din totalul populaţiei.

    1. Locul 8 în Uniunea Europeană la numărul de limbi străine vorbite de populaţie

    Românii vorbesc, în medie, cel puţin două limbi străine, faţă de trei, câte cunosc luxemburghezii. Ungurii, francezii, austriecii şi irlandezii ştiu însă doar o limbă străină.

    1. Locul 7 în UE ca lungime a reţelei de cale ferată în uz

    România numără 10.800 km, astfel că se află în urma unor ţări precum Germania, Franţa sau Polonia, dar în faţa Olandei sau a Cehiei.

    1. Locul 4 în Uniunea Europeană după numărul persoanelor care lucrează pe cont propriu

    România este una dintre ţările europene cu cea mai mare rată a persoanelor care lucrează pe cont propriu, respectiv 17% din populaţia ocupată, fiind devansată doar de Grecia (30%), Italia (22%) şi Polonia (18%), potrivit datelor Eurostat. Astfel, anul trecut circa 1,5 milioane de români erau „self-employed“, dintre care 916.000 lucrau în agricultură, 170.800 în zona de meşteşuguri, 73.000 în vânzări şi servicii, iar 50.000 erau manageri.

    1. Locul 15 în Uniunea Europeană la numărul angajaţilor care lucrează în regim de telemuncă

    Procentul angajaţilor români care lucrează de acasă a ajuns la 24% din numărul total al angajaţilor din economia locală în iulie 2020, în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19, conform datelor de la Eurofound (Fundaţia Europeană pentru îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Timp de 10 ani, România a fost pe ultimul loc în Un iunea Europeană la numărul de angajaţi care muncesc de la distanţă, însă anul acesta a avansat pe locul 15, întrecând ţări precum Olanda, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Polonia şi Croaţia. Procentul angajaţilor români care au lucrat de acasă a fost 1% în perioada 2010 – 2019, iar la un nivel asemănător cu cel înregistrat în România mai erau Bulgaria, Italia şi Cipru.

    1. Locul 32 din Europa în ceea ce priveşte mediul de afaceri

    Cele mai optime medii pentru afaceri din Europa sunt Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda şi Elveţia. România ocupă locul 13 în ceea ce priveşte ţările emergente şi locul 32 pe continent, în timp ce Bulgaria este cel mai slab performer din Uniunea Europeană.

    1. Locul 15 în Europa Centrală şi de Est îl ocupă în topul celor mai mari companii

    Automobile Dacia ocupă în Top 500 cele mai mai mari companii din regiune locul 15, conform unui studiu realizat de Coface. România are 58 de companii, cu afaceri cumulate de 71,4 miliarde euro, incluse în top 500 al celor mai mari companii din regiune.

    1. Locul 6 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ponderea salariaţilor din IMM-uri

    Ponderea cetăţenilor care lucrau în companii de mărime medie la nivelul Uniunii Europene a fost de aproape 17%. Cel mai ridicat nivel a fost înregistrat în Luxemburg, o pondere de 26% a angajaţilor din IMM-uri. România avea în 2017 o pondere de 20,5% a angajaţilor din totalul salariaţilor la nivelul ţării.

    1. Locul 3 la creşterea ovinelor şi caprinelor

    România a avut un efectiv de aproape 12 milioane de ovine şi caprine în 2019, similar cu Grecia, ţară cu tradiţie şi a exportat în viu un volum de peste 1 milion de tone de carne, în valoare de 230 mil. euro.

    1. Locul 6 în Europa la consumul de bere per capita

    Fiecare român consumă în medie 85 de litri de bere pe an, faţă de peste 140 de litri în cazul Cehiei, liderul european. Pe poziţiile următoare se află Austria şi Germania, conform unui raport al Asociaţii Berarii Europei.

    1. Locul 10 la consumul de apă îmbuteliată

    România se situează pe locul zece în Uniunea Europeană la consumul de apă îmbuteliată. România produce anual peste 2 milioane de litri de apă, iar consumul per capita este de peste 106 litri.

    1. Locul 9 la producţia de îngheţată

    România se află în top 10 producători de îngheţată din UE. Cele peste 200 de companii producătoare de pe piaţa de îngheţată care activează în România produc anual peste 47 de milioane de litri de îngheţată.

    1. Locul 26 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suportul guvernului pentru cercetarea în domeniul agricol

    România se află pe penultimul în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte sprijinul guvernului acordat în zona de cercetare şi dezvoltare în agricultură. România a cheltuit în 2019 doar 21 milioane euro în această zonă.

    1. Locul 26 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa cu culturi organice

    România este pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu plante agricole organice din totalul suprafeţei agricole. Astfel, România avea în 2018 un procent de doar 2,4% de culturi organice din totalul suprafeţei agricole.

    1. Locul 5 în Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte mărimea pieţei de asigurări

    Piaţa de asigurări din România este a cincea ca mărime din Europa Centrală şi de Est (ECE), conform UNSAR (Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România)Densitatea cheltuielilor cu asigurările este 109 euro pe locuitor în România, de circa 306 euro în ECE şi de 2.170 de euro în Uniunea Europeană. Asigurările aveau o rată de penetrare  de 1,07% din PIB la sfârşitul anului 2018, în ECE această valoare este de 2,5%, iar în UE este de 7,4%, potrivit datelor citate prezentate de UNSAR.

    1. Locul 7 în Uniunea Europeană la numărul de salariaţi din producţia de biciclete

    România are 14 companii active în industria de biciclete, patru producând bunuri finite şi alte fiind specializate în părţi componente. Aceste companii angajează în total aproape 2.400 de salariaţi, număr ce poziţionează România pe locul şapte în Uniunea Europeană, conform European Bicycle Manufacturers Association.

    1. Locul 20 în Uniunea Europeană la numărul de angajaţi din sectorul de sport şi fitness

    România a avut 87 de angajaţi din sectorul de sport şi fitness la 100.000 de locuitori în al doilea trimestru al anului 2020, a doua cea mai mică valoare din rândul statelor membre UE, conform Eurostat. La nivelul UE, în al doilea trimestru al anului 2020 erau 215 lucrători sportivi la 100.000 de locuitori cu vârsta peste 15 ani.

    1. Locul 2 in Europa în ceea ce priveşte cea mai slabă rată de reciclare

    România produce aproape 6 milioane de tone de deşeuri pe an, cu o medie de 272 kilograme pe an pe cap de rocuitor şi cu o raţă de colectare de doar 82,3%.

    1. Locul  22  în Uniunea Europeană la gospodăriile conectate la internet

    Cu 84% din gospodării conectate la internet, România se află pe locul 22 în UE la acest indicator, în faţa Lituaniei, Greciei şi Bulgariei. La nivelul UE-28, 90% dintre gospodării sunt conectate la internet, cel mai mare procent – de 98% – fiind înregistrat în Olanda.

    1. Locul 3 în Europa la numărul de amenzi aplicate pentru nerespectarea protecţiei datelor

    România ocupă locul 3 în Europa la numărul de amenzi aplicate pentru nerespectarea protecţiei datelor. în cei doi ani de când Regulamentului General privind Protecţia Datelor a devenit lege în România au fost aplicate 26 de sancţiuni. România a avut circa 26 de amenzi, cea mai mare fiind de 150 mii euro.

    1. Locul 22 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte femeile care ocupă posturi în management

    Din totalul numărului de posturi în poziţiile de top management, femeile din România ocupă doar 12,6% dintre aceste poziţii, astfel ţara noastră se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană.

    1. Locul 1 ca densitate a populaţiei în rândul celor mai mari capitale din Europa Centrală şi de Est

    Bucureştiul are o densitate de 8.449 de locuitori pe metru pătrat, de peste trei ori mai mare decât Sofia şi de 2,5 ori mai mare decât Budapesta, arată datele Crosspoint Real Estate.

    1. Locul 4 în Europa la cele mai agelomerate oraşe

    Bucureştiului se află  în topul celor mai aglomerate oraşe din Europa întocmit de compania de navigaţie auto TomTom, care realizează TomTom Traffic Index, un raport care detaliază situaţia traficului în 416 oraşe din 57 de ţări.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul preţurilor din zona de cultură şi recreaţie

    România are cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte zona culturală şi de recreaţie, adică 58,1% din media UE.

    1. Bucureştiul, locul 5 între capitalele europene la concediul maternal

    Bucureştiul ocupă poziţia 5 în rândul oraşelor europene care oferă cele mai multe zile de concediu maternal plătit, cu un total de 887 de zile “libere”. Clasamentul este condus detaşat de capitala Finlandei, Helsinki, cu aproape 1.200 de zile, respectiv aproape patru ani. Topul este completat la vârf de Talin (Estonia) şi Bratislava şi Budapesta, arată un raport al companiei germane Movinga, o platformă online specializată în relocări.

    1. Locul 4 în Europa în ceea ce priveşte interesul pentru pariuri sportive

    Românii caută în medie, pe internet, de peste 36.000 de ori pe lună sintagme de genul „pariuri sportive”, în cifre absolute piaţa locală fiind ţara din Europa cu cel mai mare interes pentru astfel de activităţi. Raportat la populaţie însă, piaţa locală se află pe locul patru în Europa, cu 1,9 căutări per 1.000 de oameni, devansată fiind de Malta, Irlanda şi Cipru, arată o analiză a platformei TopRatedCasinos.co.uk.

  • Ziua Europei. Locul României în Europa pe baza a 48 de indicatori statistici: România este pe primul loc la viteza de descărcare a datelor de pe internet, la consumul de pânie, la rata mortalităţii infantile, la numărul elevilor care studiază limbi străine şi pe ultimul loc la casele cu baie în interior

    România sărbătoreşte astăzi, ca întreaga Europă, ziua de 9 mai Ziua Europei, dedicată unităţii europene, şi Ziarul Financiar a întocmit o listă de 48 de indicatori statistici pentru a vedea cum se situează România în cadrul Uniunii Europene.

    1. Primul loc în Uniunea Europeană la viteza de descărcare a datelor de pe internet

    Cu o viteză de aproape 152 MB/s a descărcării datelor de pe internet printr-o conexiune fixă, România se află pe primul loc la nivelul UE  şi pe locul 3 la nivel global (pe primul loc fiind Singapore).

    1. Primul loc la consumul de pâine

    România este cel mai mare consumator de pâine din UE. Producţia anuală de pâine în România este de 1,5 milioane de tone, iar consumul este de 96,5 kilograme per persoană per an.

    1. Primul loc în ceea ce priveşte rata mortalităţii infantile

    România a avut in 2018 cea mai mare rată a mortalităţii infantile din Europa. în 2018, au fost înregistrate 6 decese la 1.000 de copii născuţi vii, mult peste media europeană de 3,4. în 2008, rata mortalităţii infantile era de 11 decese la mia de copii născuţi vii, aproape dublu faţă de nivelul din 2018, conform datelor Comisiei Europene.

    1. Primul loc în Uniunea Europeană la numărul elevilor care studiază limbi străine

    România este pe primul loc în UE la numărul de elevi de liceu care studiază două sau mai multe limbi străine-România a avut cel mai mare procent al elevilor de liceu (ISCED nivel 3) care studiază mai mult de două limbi străine dintre statele membre ale Uniunii Europene, conform statisticilor Eurostat. Astfel, în 2018, circa 98% dintre elevii din învăţământul secundar superior din România studiau mai mult de două limbi străine, conform sursei citate. La nivelul UE, media elevilor de liceu care au studiat mai mult de două limbi străine în 2018 a fost de 48%. Această pondere a fost mai mare de 80% în România (98%), Finlanda (94%) şi Luxemburg (82%).

    1. Ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte casele cu baie în interior

    România are cel mai mare procent al populaţiei care nu are o baie în casă, astfel procentul populaţiei fiind de 22,4%.

    1. Locul 24 în UE ca pondere a masei salariale în PIB

    Masa salarială din România (to­tali­tatea sala­riilor din eco­nomie şi a taxe­lor şi contri­buţiilor aferente acestora) a ajuns în 2020 la aproape 90 de mld. de euro. De la ultima criză din 2008 încoace, masa salarială din România s-a dublat în termeni nominali iar, ca pondere în PIB, a ajuns la 41%, încă departe de media europeană de aproape 49% din PIB, arată datele Eurostat.

    1. Locul 5 după rata de scădere a producţiei industriale

    Industria României, care este puternic dependentă de industriile vestice, a scăzut cu 4,6% pe metodologia europeană, arată datele publicate de Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene. Industria Germaniei, cel mai mare partener comercial al României, a scăzut cu 6% în februarie 2021, prin comparaţie cu februarie 2020. De asemenea, industria Franţei, al treilea cel mai important partener comercial al României, a scăzut cu 6,4%, în vreme ce industria italiană a scăzut cu 0,6%.

    1. În top 5 al ţărilor cu cea mai mare scădere a speranţei de viaţă

    Speranţa de viaţă a românilor a scăzut cu 1,4 ani în 2020 faţă de 2019, conform datelor de la Eurostat. Mai mult, România a avut printre cele mai mari scăderi ale speranţei de viaţă în 2020 faţă de 2019 din rândul statelor membre UE. Astfel, cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Spania (-1,6 ani comparativ cu 2019) şi Bulgaria (-1,5), urmate de Lituania, Polonia şi România (toate -1,4).

    1. Locul 21 după rata de ocupare a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani

    România a avut o rată de ocupare a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de aproape 71% în 2020, în scădere cu 0,1 puncte procentuale, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică. Rata de ocupare a României a fost printre cele mai mici din Uniunea Europeană, întrecând doar cinci state, respectiv Belgia, Croaţia, Spania, Italia şi Grecia.

    1. Locul 12 în UE după ponderea tinerilor cu vârsta între 18 şi 34 de ani care locuiesc cu părinţii

    România ocupă locul 12 în clasamentul ţărilor membre UE cu cei mai mulţi tineri cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani care locuiesc cu părinţii. Pe primul loc în clasament este Croaţia, cu un procent de 74,5%, urmată de Grecia şi Italia, ambele cu 69,4%, şi de Slovacia, cu un procent de 68,2%. Circa 56,4% dintre tinerii români cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani locuiau cu părinţii în anul 2019, conform datelor de la Eurostat, Oficiul European de Statistică. 

    1. Locul 1 la creşterea economică din T4/2020

    România a avut de departe cea mai rapidă recuperare economică din Uniunea Europeană în ultimul trimestru din 2020. Datele Eurostat arată că, în dinamica trimestrială, economia României a crescut cu 5,3% în T4/2020, la mare distanţă de a doua ţară cu cea mai mare creştere – Bulgaria (Ă2,1%). Economia Uniunii Europene a scăzut, în medie, cu 0,4% în T4/2020, prin comparaţie cu T3/2020.

    1. Locul 2 la producţia de porumb

    Cu o recoltă de 10,8 milioane de tone de porumb în 2020, România a pierdut prima poziţie în clasamentul celor mai mari producător din Uniunea Europeană, după ce în 2018 şi 2019 câştigase acest titlu, având recolte de 17-18 mi­lioane de tone, arată datele de la Institutul Naţio­nal de Statistică. Astfel, Franţa a redevenit lider la pro­duc­ţia de porumb în UE, cu o recoltă de 13,3 mil. tone.

    1. Locul 27 în Uniunea Europeană la colectarea taxelor

    România este pe locul 27 din UE, ultimul loc, la colectarea taxelor- România a avut şi în 2019 cea mai mică pondere a veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană. Astfel, statul a colectat la bugetul de stat venituri în valoare de 26,8% din PIB, faţă de o medie europeană de peste 40% din PIB, arată datele publicate de Eurostat, biroul european de statistică. Cel mai mare decalaj (2,3% din PIB în România faţă de o medie europeană de 9,6% din PIB) este la nivelul de încasare a taxelor pe venit şi avere.

    1. Locul 4 la nivelul ratei medii anuale a inflaţiei

    România are, pe indicele armonizat al preţurilor de consum, indicatorul folosit de Comisia Europeană, o inflaţie anuală de 1,7% în noiembrie 2020, a patra cea mai mare din Uniunea Europeană, arată datele publicate de Eurostat, biroul european de statistică. Economiştii consideră nivelul de 2% pentru inflaţie ca fiind optim pentru bunul mers al unei economii.

    1. Ultimul loc raportat la ponderea veniturilor de la buget în PIB

    Datele Eurostat – Oficiul de Statistică al UE – arată că partitatea puterii de cumpărare în România a ajuns la 70% din media UE. În Polonia este de 73%, în Ungaria, de asemenea, de 73%. Nu mai avem, prin urmare, diferenţele din trecut. Dar veniturile statului sunt de 33% din PIB în România, de 42,8% în Polonia, de 43,5% în Ungaria sau de 39,5% în Bulgaria. Bulgaria este o ţară mai săracă decât România. Dar strânge la buget mai mulţi bani decât România.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană la intermedierea financiară

    Intermedierea financiară, calculată ca raport între creditul acordat sectorului privat şi Produsul Intern Brut, a ajuns la 26,28% în 2019, conform ultimului raport de ţară pentru România pentru 2020 al Comisiei Europene. Practic, România este pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte intermedierea financiară, situându-se sub media Uniunii Europene de 83%, dar şi sub cea a ţărilor cu economii emergente  precum Polonia şi Cehia –52% sau Bulgaria 51%.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană la ponderea cheltuielilor cu sănătatea din PIB

    Locul României în UE – 28- România alocă 5,2% din PIB pentru sănătate, fiind pe ultimul loc în UE din acest punct de vedere. Media UE în ceea ce priveşte finanţarea sistemului de sănătate a fost de 9,8% din PIB în 2018, arată datele Comisiei Europene.

    1. Locul 5  în ceea ce priveşte numărul de paturi din spitale la 100.000 locuitori

    România se află pe locul al cincilea în Uniunea Europeană la numărul de paturi per 100.000 de locuritori, cu un efectiv de aproape 700 de locuri. Chiar dacă România se află în prima parte a clasamentului în ceea ce priveşte numărul de paturi, la nivel de dotări se plasează pe ultimele locuri, din spitale lipsind aparatură precum angiografe, aparate RMN, computer tomograf

    1. Locul 4 în Europa la persoanele vaccinate cu ambele doze de ser împotriva Covid 19

    România este pe locul 4 la numărul de persoane vaccinate cu ambele doze împotriva corinavirusului (date din 13 aprilie 2021).

    1. Locul 5 în Uniunea Europeană la absolvenţii de IT&C

    România este bine poziţionată în ceea ce priveşte absolvenţii IT&C, plasându-se pe locul al cincilea, cu 5,6% dintre toţi absolvenţii (media Uniunii Europene este de 3,6%). Cu toate acestea, în ceea ce priveşte serviciile publice digitale şi utilizarea serviciilor de internet, performanţa României este cea mai scăzută în rândul statelor membre ale UE.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană la rata  persoanelor până în 34 de ani care au absolvit studii superioare

    România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte absolvirea unei facultăţi, astfel că în 2019, doar 25,8% din persoanele din categoria de vârstă 30-34 de ani aveau o diplomă de studii superioare, licenţă, master sau doctorat, conform datelor Comisiei Europene.Pe primul loc în Uniunea Europeană se află Cipru, cu o rată de 58,8% a celor între 30 şi 34 ani care au terminat o formă de învăţământ superior. Chiar şi vecina noastră, Bulgaria, are o rată mai mare decât România, de 32,5% în 2019.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte numărul celor care au absolvit o facultate

    România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte absolvirea unei facultăţi, astfel că în 2019, doar 25,8% din persoanele din categoria de vârstă 30-34 de ani aveau o diplomă de studii superioare, licenţă, master sau doctorat, conform datelor Comisiei Europene.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte participarea adulţilor la un proces de educaţie

    România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la participarea adulţilor cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani care sunt înscrişi într-un proces de educare sau formare, având un procent de 1,3% din totalul populaţiei.

    1. Locul 8 în Uniunea Europeană la numărul de limbi străine vorbite de populaţie

    Românii vorbesc, în medie, cel puţin două limbi străine, faţă de trei, câte cunosc luxemburghezii. Ungurii, francezii, austriecii şi irlandezii ştiu însă doar o limbă străină.

    1. Locul 7 în UE ca lungime a reţelei de cale ferată în uz

    România numără 10.800 km, astfel că se află în urma unor ţări precum Germania, Franţa sau Polonia, dar în faţa Olandei sau a Cehiei.

    1. Locul 4 în Uniunea Europeană după numărul persoanelor care lucrează pe cont propriu

    România este una dintre ţările europene cu cea mai mare rată a persoanelor care lucrează pe cont propriu, respectiv 17% din populaţia ocupată, fiind devansată doar de Grecia (30%), Italia (22%) şi Polonia (18%), potrivit datelor Eurostat. Astfel, anul trecut circa 1,5 milioane de români erau „self-employed“, dintre care 916.000 lucrau în agricultură, 170.800 în zona de meşteşuguri, 73.000 în vânzări şi servicii, iar 50.000 erau manageri.

    1. Locul 15 în Uniunea Europeană la numărul angajaţilor care lucrează în regim de telemuncă

    Procentul angajaţilor români care lucrează de acasă a ajuns la 24% din numărul total al angajaţilor din economia locală în iulie 2020, în contextul evoluţiei pandemiei de COVID-19, conform datelor de la Eurofound (Fundaţia Europeană pentru îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Timp de 10 ani, România a fost pe ultimul loc în Un iunea Europeană la numărul de angajaţi care muncesc de la distanţă, însă anul acesta a avansat pe locul 15, întrecând ţări precum Olanda, Ungaria, Bulgaria, Slovacia, Polonia şi Croaţia. Procentul angajaţilor români care au lucrat de acasă a fost 1% în perioada 2010 – 2019, iar la un nivel asemănător cu cel înregistrat în România mai erau Bulgaria, Italia şi Cipru.

    1. Locul 32 din Europa în ceea ce priveşte mediul de afaceri

    Cele mai optime medii pentru afaceri din Europa sunt Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda şi Elveţia. România ocupă locul 13 în ceea ce priveşte ţările emergente şi locul 32 pe continent, în timp ce Bulgaria este cel mai slab performer din Uniunea Europeană.

    1. Locul 15 în Europa Centrală şi de Est îl ocupă în topul celor mai mari companii

    Automobile Dacia ocupă în Top 500 cele mai mai mari companii din regiune locul 15, conform unui studiu realizat de Coface. România are 58 de companii, cu afaceri cumulate de 71,4 miliarde euro, incluse în top 500 al celor mai mari companii din regiune.

    1. Locul 6 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ponderea salariaţilor din IMM-uri

    Ponderea cetăţenilor care lucrau în companii de mărime medie la nivelul Uniunii Europene a fost de aproape 17%. Cel mai ridicat nivel a fost înregistrat în Luxemburg, o pondere de 26% a angajaţilor din IMM-uri. România avea în 2017 o pondere de 20,5% a angajaţilor din totalul salariaţilor la nivelul ţării.

    1. Locul 3 la creşterea ovinelor şi caprinelor

    România a avut un efectiv de aproape 12 milioane de ovine şi caprine în 2019, similar cu Grecia, ţară cu tradiţie şi a exportat în viu un volum de peste 1 milion de tone de carne, în valoare de 230 mil. euro.

    1. Locul 6 în Europa la consumul de bere per capita

    Fiecare român consumă în medie 85 de litri de bere pe an, faţă de peste 140 de litri în cazul Cehiei, liderul european. Pe poziţiile următoare se află Austria şi Germania, conform unui raport al Asociaţii Berarii Europei.

    1. Locul 10 la consumul de apă îmbuteliată

    România se situează pe locul zece în Uniunea Europeană la consumul de apă îmbuteliată. România produce anual peste 2 milioane de litri de apă, iar consumul per capita este de peste 106 litri.

    1. Locul 9 la producţia de îngheţată

    România se află în top 10 producători de îngheţată din UE. Cele peste 200 de companii producătoare de pe piaţa de îngheţată care activează în România produc anual peste 47 de milioane de litri de îngheţată.

    1. Locul 26 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suportul guvernului pentru cercetarea în domeniul agricol

    România se află pe penultimul în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte sprijinul guvernului acordat în zona de cercetare şi dezvoltare în agricultură. România a cheltuit în 2019 doar 21 milioane euro în această zonă.

    1. Locul 26 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa cu culturi organice

    România este pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu plante agricole organice din totalul suprafeţei agricole. Astfel, România avea în 2018 un procent de doar 2,4% de culturi organice din totalul suprafeţei agricole.

    1. Locul 5 în Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte mărimea pieţei de asigurări

    Piaţa de asigurări din România este a cincea ca mărime din Europa Centrală şi de Est (ECE), conform UNSAR (Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România)Densitatea cheltuielilor cu asigurările este 109 euro pe locuitor în România, de circa 306 euro în ECE şi de 2.170 de euro în Uniunea Europeană. Asigurările aveau o rată de penetrare  de 1,07% din PIB la sfârşitul anului 2018, în ECE această valoare este de 2,5%, iar în UE este de 7,4%, potrivit datelor citate prezentate de UNSAR.

    1. Locul 7 în Uniunea Europeană la numărul de salariaţi din producţia de biciclete

    România are 14 companii active în industria de biciclete, patru producând bunuri finite şi alte fiind specializate în părţi componente. Aceste companii angajează în total aproape 2.400 de salariaţi, număr ce poziţionează România pe locul şapte în Uniunea Europeană, conform European Bicycle Manufacturers Association.

    1. Locul 20 în Uniunea Europeană la numărul de angajaţi din sectorul de sport şi fitness

    România a avut 87 de angajaţi din sectorul de sport şi fitness la 100.000 de locuitori în al doilea trimestru al anului 2020, a doua cea mai mică valoare din rândul statelor membre UE, conform Eurostat. La nivelul UE, în al doilea trimestru al anului 2020 erau 215 lucrători sportivi la 100.000 de locuitori cu vârsta peste 15 ani.

    1. Locul 2 in Europa în ceea ce priveşte cea mai slabă rată de reciclare

    România produce aproape 6 milioane de tone de deşeuri pe an, cu o medie de 272 kilograme pe an pe cap de rocuitor şi cu o raţă de colectare de doar 82,3%.

    1. Locul  22  în Uniunea Europeană la gospodăriile conectate la internet

    Cu 84% din gospodării conectate la internet, România se află pe locul 22 în UE la acest indicator, în faţa Lituaniei, Greciei şi Bulgariei. La nivelul UE-28, 90% dintre gospodării sunt conectate la internet, cel mai mare procent – de 98% – fiind înregistrat în Olanda.

    1. Locul 3 în Europa la numărul de amenzi aplicate pentru nerespectarea protecţiei datelor

    România ocupă locul 3 în Europa la numărul de amenzi aplicate pentru nerespectarea protecţiei datelor. în cei doi ani de când Regulamentului General privind Protecţia Datelor a devenit lege în România au fost aplicate 26 de sancţiuni. România a avut circa 26 de amenzi, cea mai mare fiind de 150 mii euro.

    1. Locul 22 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte femeile care ocupă posturi în management

    Din totalul numărului de posturi în poziţiile de top management, femeile din România ocupă doar 12,6% dintre aceste poziţii, astfel ţara noastră se situează pe ultimele locuri în Uniunea Europeană.

    1. Locul 1 ca densitate a populaţiei în rândul celor mai mari capitale din Europa Centrală şi de Est

    Bucureştiul are o densitate de 8.449 de locuitori pe metru pătrat, de peste trei ori mai mare decât Sofia şi de 2,5 ori mai mare decât Budapesta, arată datele Crosspoint Real Estate.

    1. Locul 4 în Europa la cele mai agelomerate oraşe

    Bucureştiului se află  în topul celor mai aglomerate oraşe din Europa întocmit de compania de navigaţie auto TomTom, care realizează TomTom Traffic Index, un raport care detaliază situaţia traficului în 416 oraşe din 57 de ţări.

    1. Ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte nivelul preţurilor din zona de cultură şi recreaţie

    România are cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte zona culturală şi de recreaţie, adică 58,1% din media UE.

    1. Bucureştiul, locul 5 între capitalele europene la concediul maternal

    Bucureştiul ocupă poziţia 5 în rândul oraşelor europene care oferă cele mai multe zile de concediu maternal plătit, cu un total de 887 de zile “libere”. Clasamentul este condus detaşat de capitala Finlandei, Helsinki, cu aproape 1.200 de zile, respectiv aproape patru ani. Topul este completat la vârf de Talin (Estonia) şi Bratislava şi Budapesta, arată un raport al companiei germane Movinga, o platformă online specializată în relocări.

    1. Locul 4 în Europa în ceea ce priveşte interesul pentru pariuri sportive

    Românii caută în medie, pe internet, de peste 36.000 de ori pe lună sintagme de genul „pariuri sportive”, în cifre absolute piaţa locală fiind ţara din Europa cu cel mai mare interes pentru astfel de activităţi. Raportat la populaţie însă, piaţa locală se află pe locul patru în Europa, cu 1,9 căutări per 1.000 de oameni, devansată fiind de Malta, Irlanda şi Cipru, arată o analiză a platformei TopRatedCasinos.co.uk.

  • Câmpeanu: În 1.124 de localităţi rata de infectare e peste 1 la mie. Şcoala începe online

    Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu a anunţat că peste 2.000 de localităţi sunt în scenariul verde, cu o rată de infectare de sub 1 la mie.

    „Este vorba de 2.057 de localităţi în care rata de infectare este sub 1 la mie. În cele mai multe localităţi rata de infectare este sub 1 la mie, deci acolo vor putea merge la şcoală cu prezenţă fizică absolut toţi elevii, plus copiii din grădiniţe. Există 1.124 de localităţi în care rata de infectare este mai mare de 1 la mie, în aceste localităţi vor putea să înceapă mâine cu prezenţă fizică elevii din învăţământul primar şi copiii din grădiniţe. Elevii din clasele a V-a, a VI-a, a VII-a şi elevii claselor a IX-a, a X-a şi a XI-a din localităţile cu rată de infectare cu peste 1 la mie din păcate mâine vor începe şcoala în sistem online”, a declarat Sorin Cîmpeanu, la Aleph News.

    Acesta a spus că miercuri vor începe şcoala cu prezenţă fizică şi elevii cu nevoi speciale.

    „Practic, e un pas important pentru revenirea la normalitate, pentru că numărul celor care vor merge de mâine la şcoală, e vorba de învăţământ primar şi grădiniţe, este de 1,4 milioane. La aceştia se adaugă elevii din toate şcolile speciale, care pentru prima oară vor putea merge cu prezenţă fizică la şcoală, începând de mâine, indiferent de scenariu şi indiferent de clasă”, a mai spus ministrul Educaţiei.

  • Cîmpeanu: Elevii din clasele terminale să meargă la şcoală în efectiv complet şi în scenariul roşu

    „O solicitare este aceea de renunţare a condiţiei de înjumătăţire a efectivelor din clasele terminale în şcolile care se află în scenariul roşu”, a spus ministrul la Aleph News.

    Acesta a precizat că această propunere este justificată de apropierea examenelor naţionale şi se bazează pe respectarea condiţiilor de siguranţă sanitară în şcolile din România.

    Sorin Cîmpeanu a mai anunţat că numărul cazurilor de Covid din şcoli este mai mic decât cel înregistrat la restul populaţiei.

    „Atâta devreme cât şcoala s-a derulat cu prezenţă fizică înaintea vacanţei de primăvară, Ministerul Educaţiei a monitorizat permanent numărul de îmbolnăviri din şcoli. Acesta este de 10 ori mai mic decât media generală la nivelul populaţiei”, a mai declarat ministrul Educaţiei.

  • Ministerul Educaţiei: Numărul elevilor şi profesorilor confirmaţi cu Covid, în scădere

    Potrivit Ministerului Educaţiei, conform datelor transmise de unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare judeţene, se constată o tendinţă de scădere a numărului de infectări cu Covid-19, atât în rândul elevilor, cât şi al personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic.

    Astfel, în aprilie, erau înregistraţi 2.610 cazuri de elevi confirmaţi cu Covid, faţă de 2.740 în 26 martie.

    Situaţia este similară şi în ceea ce priveşte personalul didactic şi nedidactic.

    În 1 aprilie, erau înregistraţi 2.171 de angajaţi ai şcolilor confirmaţi cu Covid, faţă de 2.514 în 26 martie.

  • Elevii vor învăţa cum se poate preveni răspândirea virusului SARS-CoV-2

    Afişele vor fi distribuite în cadrul campaniei „Om cu Om oprim pandemia”, lansată de Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Ministerul Educaţiei Naţionale, cu UNICEF şi cu Universitatea Babeş Bolyai-catedra de sănătate publică. Afişele conţin informaţii utile şi reguli care trebuie respectate pentru limitarea răspândirii infecţiei cu virusul SARS-Cov- 2 în şcoli.

    „Cele trei reguli de bază: Păstrarea distanţării fizice, portul măştii de protecţie şi respectarea igienei sunt prezentate elevilor într-un limbaj accesibil şi cu elemente vizuale uşor de înţeles. Informaţiile au fost vizate de către specialişti în sănătate publică”, au anunţat reprezentanţii Ministerului Sănătăţii.

    Unităţile de învăţământ vor putea să tipărească şi să utilizeze materialul informativ pus la dispoziţie de autorităţi.

  • Ce spune medicul Gheorghiţă, despre vaccinarea elevilor care au examen

    Întrebat în conferinţa de presă de marţi despre vaccinarea elevilor de peste 16 ani, care au examene cu prezenţă fizică, Valeriu Gheorghiţă a spus că acestea vor putea fi organizate în condiţii de siguranţă prin respectarea celorlalte măsuri de prevenire.

    „Am vorbit cu domnul ministru legat mai degrabă de apariţia în spaţiul public a acestor informaţii. Sigur, aşa cum am explicat prin faptul că elevii între 16 şi 18 ani au de susţinut o serie de examene cu prezenţă fizică din punct de vedere epidemiologic este foarte important ca aceste activităţi să se desfăşoare în condiţii de maximă siguranţă. Însă, respectându-se celelalte mecanisme prin care putem preveni răspândirea infecţiei cu Sars-Cov-2, şi anume distanţarea fizică, purtarea măştii, putem asigura aceste condiţii de siguranţă în cazul elevilor din grupa respectivă de vârstă”, a declarat Valeriu Gheorghiţă.

    Conform acestuia, în acest moment, „principala limitare este legată de numărul de doze disponibile şi de faptul că avem încă un număr extrem de mare de persoane care au un risc medical individual de a face o formă severă, mă refer la persoane cu vârste peste 65 de ani şi persoane care au boli cronice, persoane cu dizabilităţi”.

    Coordonatorul campaniei de vaccinare susţine că pe marginea acestui subiect au avut loc „doar discuţii, fără să se fi tranşat o modalitate de acţiune”.

  • Elevii, despre gratuităţile la transport: Guvernul urăşte elevii, îi vrea condamnaţi la sărăcie

    Potrivit elevilor „Guvernul României, la iniţiativa Ministerului Educaţiei şi cu complicitatea Ministerului Transporturilor şi Dezvoltării, vrea să condamne elevii din România la abandon şcolar printr-o ordonanţă care elimină gratuitatea la transportul judeţean şi interjudeţean rutier prevăzută în Legea educaţiei naţionale”.

    Conform legii, elevii din învăţământul preuniversitar acreditat/autorizat beneficiază de gratuitate la servicii publice de transport local şi judeţean, rutier, naval, cu metroul, precum şi feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului calendaristic.

    Totuşi, elevii susţin că în cazul transportului judeţean, obligaţiile autorităţilor locale şi ale celor centrale au fost ignorate .

    „La nivel judeţean nu au fost încheiate contracte aşa cum prevede Legea serviciilor transport public local 92/2007 şi în conformitate cu Regulamentul european 1370/2007, acest lucru rezultând la zeci de mii de elevi navetişti care şi-au achiziţionat din buzunarul propriu abonamente de călătorie, deşi ar fi trebuit să beneficieze de ele în mod gratuit. La nivel central, autorităţile nu au prevăzut banii necesari în bugetul de stat, fapt ce a urmărit tergiversarea respectării Legii nr. 226/2020. Guvernul, împreună cu consiliile judeţene au obligaţia de a pune în aplicare gratuitatea la transport, exact aşa cum prevede legea”, susţin asociaţiile de elevi prin intermediul unui comunicat de presă.

    Elevii au acuzaţii grave la adresa guvernanţilor.

    „De 8 ani de zile sunt aceleaşi discuţii, ne-am săturat! După ce am reuşit sa avem o lege foarte bună care prevede transportul gratuit pentru elevi, Guvernul vrea să o schimbe. Scopul Guvernului în aceste momente este de a pune interesele transporturilor pe primul loc, uitând de elevii aflaţi în nevoie şi care au nevoie de măsuri clare pentru a avea acces la educaţie. Legea trebuie aplicată şi orice tentativă de amânare a acestui lucru arată că nepăsarea faţă de elevi a ajuns la cote maxime. Se pare că în fiecare an, decidenţii vin cu o nouă variantă prin care să se scutească de la respectarea şi punerea în aplicare a legii. De ani de zile suntem bătaia de joc a Guvernului. După ce că în perioada pandemiei statul nu aţi fost în stare să asiguraţi accesul la educaţie, acum când elevii pot merge fizic la şcoala să recupereze o parte din materie, îi obligaţi să facă eforturi financiare uriaşe sau chiar să stea acasă şi să nu mai meargă la cursuri. Este deja destul de clar că şi acest Guvern urăşte elevii şi studenţii şi îi vrea condamnaţi la sărăcie” a declarat Andreea-Sabina Spătariu, preşedinte Asociaţiei Elevilor din Constanţa.

    400.000 de elevi sunt supuşi discriminării, precizează reprezentanţii asociaţiilor care semnează protestul.