BusinessMagazin

Tag: electrica

  • Grupul ceh CEZ se imprumuta la BEI

    Creditul evidentiaza bonitatea grupului si consolideaza relatiile cu BEI, se arata intr-un comunicat al CEZ.

    Grupul este prezent in Romania din 2005, cand a preluat de la stat filiala de distributie si furnizare a energiei Electrica Oltenia. CEZ Romania reuneste patru companii, respectiv CEZ Distributie, CEZ Vanzare, CEZ Trade si CEZ Servicii.
     

  • Top BM: Cele mai profitabile companii de stat in 2008

    "Nu cred ca vor mai inregistra conturile Electrica un asemenea profit in curand”, spune Ioan Folescu, noul director al Electrica SA, despre profitul net de 418 milioane de euro inregistrat de companie in 2008. Profitul a inclus atat operatiunile filialelor Electrica aflate in portofoliul statului (aproximativ 70 de milioane de euro net), dar si banii din privatizarea Electrica Muntenia Sud, care a fost vanduta de statul roman inca din 2007, cu 820 de milioane de euro catre italienii de la Enel; dintre acestia, 395 de milioane de euro au intrat in profitul Electrica, restul de 425 de milioane de euro fiind o majorare de capital social. Din cele 395 de milioane de euro, Ioan Folescu detaliaza ca Electrica a platit impozitul aferent tranzactiei, a majorat capitalul social al filialelor aflate inca in proprietatea Electrica (Muntenia Nord, Transilvania Nord si Transilvania Sud), restul intrand in profitul net al companiei.

    Din nefericire, spune directorul Electrica, profitul de care a beneficiat Electrica atat din aceasta privatizare, cat si din operatiunile din 2008 – unul dintre anii cu cea mai buna crestere pentru consumul de electricitate -, va trebui impartit si nu va ramane decat prea putin pentru investitii: “Prin lege, mai mult de jumatate din profitul de anul trecut va merge la actionarii nostri majoritari, AVAS, astfel ca noua, dupa plata celorlalte dari, ne vor ramane doar aproximativ 500 de milioane de lei (aproximativ 119 milioane de euro) pentru investitii”. Conform directorului Electrica, investitiile din acest an vor merge catre studii pentru productia de energie eoliana si biomasa, dar si pentru achizitia de microhidrocentrale.

    Dat fiind ca Electrica a trecut in fruntea clasamentului celor mai profitabile companii din Romania din cauza vanzarii Electrica Muntenia Sud, Ioan Folescu admite ca 2009 nu va mai fi la fel si estimeaza afaceri de aproximativ 5,4 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro) si un profit brut de 0,3 miliarde de lei (71 de milioane de euro). Nici vanzarea Electrica Serv nu este in plan pentru acest an, desi ar mai fi putut contribui cu un salt in profituri in conditiile unui consum asteptat sa scada cu cateva procente, de minim 3%.

    Afacerile Electrica nu sunt singurele din topul celor mai profitabile companii de stat care actioneaza pe o piata concurentiala: din punctul de vedere al afacerilor din furnizare, pe acelasi segment se afla si Hidroelectrica, si Nuclearelectrica, dar si complexurile energetice – toate acestea avand incheiate contracte directe de furnizare cu mari clienti. Tot pe o piata concurentiala, dar mult mai activa, se afla CEC Bank, care a realizat in 2008 un profit net de 370 de milioane de lei (circa 100 de milioane de euro), in crestere fata de 2007, cand profitul net fusese de 90 de milioane de lei (aproximativ 26 de milioane de euro). Radu Gratian Ghetea declara la inceputul acestui an ca, excluzand banii din vanzarea participatiei la Asiban, castigul a crescut cu 65%, iar activele au avut o crestere de 26-27% fata de sfarsitul lui 2007. Asiguratorul francez Groupama a platit, anul trecut, 350 de milioane de euro celor patru banci – CEC, BCR, BRD-SocGen si Banca Transilvania – care controlau, cu detineri egale, Asiban. Fiecare banca a incasat circa 87,5 milioane de euro si a inclus banii in bilantul din al treilea trimestru din 2008.

    Vanzarea de participatii a fost insa doar avantajul celor doua companii, in cazul celorlalte cresterea fiind adusa de diversi alti factori. “2008 a fost un an bun pentru toata lumea, deci nu este de mirare ca si companiile de stat au inregistrat profituri mai mari, dincolo de avantajele competitive ale fiecareia”, spune Teodor Chirica, fostul director general al Nuclearelectrica si actualul director executiv al producatorului de energie. Prin avantaje competitive, Chirica se refera la pretul de productie a energiei electrice, unde cel mai bine stau Hidroelectrica si Nuclearelectrica. Anul trecut, Nuclearelectrica a avut afaceri in crestere cu 52% si un profit net in crestere cu 33% fata de 2007, pe fondul punerii in functiune a unitatii doi de la centrala nucleara de la Cernavoda.

    Nuclearelectrica estimeaza pentru 2009 un profit net de 11 milioane de euro, de trei ori mai mare decat anul trecut, bazandu-se pe functionarea celor doua reactoare la capacitate maxima intregul an (in 2008, reactorul 1 a fost oprit 40 de zile). Oficialii companiei accepta ca prognoza poate fi data peste cap de scaderea pretului electricitatii, de taxele locale noi si de cursul leu-euro.

    Nuclearelectrica: "Primul factor de risc care incepe sa produca efecte este scaderea veniturilor obtinute din vanzarea energiei produse si comercializate”

  • Mamutul care seamana cu RENEL

     

    Anul trecut, comisarul european pentru energie, Andris Piebalgs, se declara ingrozit de perspectiva infiintarii unui colos care sa cuprinda toate companiile de energie detinute de stat in Romania. Piebalgs considera ca o asemenea initiativa ar crea un monstru greu de controlat, care ar intoarce piata de energie de unde a plecat, eliminand progresele pe care le-a facut pana acum. Prin eliminarea progreselor, comisarul european se referea la modul in care Romania a reusit sa treaca de negocierile pentru capitolul 14 (energie) din raportul de aderare, tocmai prin faptul ca a reusit sa sparga monopolul RENEL, fosta regie nationala de electricitate, si sa liberalizeze incetul cu incetul piata.
     
    “Decizia de a infiinta totusi o astfel de companie da impresia ca Romania s-a conformat unor reguli doar pentru a intra in UE si acum a decis sa renunte la ele”, spune Jean Constantinescu, analist al pietei de energie si fost director al ANRE in perioada cand s-a dezmembrat RENEL si au inceput negocierile cu UE pentru capitolul 14. “UE ne-a iertat pentru alte domenii care nu mergeau, deoarece reusisem sa facem o piata de energie cat de cat functionala, dar acum problemele vor reincepe”, spune Constantinescu.
     
    Problemele la care se refera el sunt legate in special de crearea unui monopol, dar si de faptul ca gradul de transparenta la care ajunsese piata va scadea. Crearea de monopol se refera la faptul ca noua companie va detine jumatate din capacitatea nationala de productie, dar procentul va creste la 70% in orele de varf si la 90% cand vine vorba de servicii de sistem (Hidroelectrica asigura 90% din serviciile de urgenta la nivel national, putand pune in functiune grupuri pentru acoperirea deficitelor).
     
    Studiul de fezabilitate pentru infiintarea noii companii facut de KPMG arata ca, odata cu crearea noii Electrica, Romania ar ramane cu cinci companii active pe piata de productie a energiei (Electrica, Nuclearelectrica, Elcen, Termoelectrica si Complexul Energetic Craiova), numar inca mare fata de media din tarile UE (3,23).
     
    “Infiintarea noii Electrica este in concordanta cu ce se intampla si in UE, unde concentrarea pietei in sectorul energetic este in crestere, atat datorita integrarii verticale, dar si numarului ridicat de fuziuni si achizitii”, arata raportul KPMG. Aceasta a fost si justificarea premierului Calin Popescu-Tariceanu la anuntarea vestii ca pana la urma societatea de stat se va infiinta: “Statul roman avea nevoie de o companie puternica si destul de mare cat sa intre in top 25 al companiilor energetice din Europa”.
     
    Crearea unei companii care sa poata face concurenta sau macar rezista in fata unor nume europene mari si cu istorie in spate (gen CEZ din Cehia, E.ON din Germania sau EdF in Franta) a fost aprobata de guvern prin ordonanta de urgenta, dar mai are inca de asteptat cel putin doua aprobari importante: a Consiliului Concurentei din Romania si a autoritatii europene de concurenta. “Daca   se vor face cateva amendamente la proiectul initial si statul va fi ferm ca noua companie va actiona respectand principiile pietei libere, s-ar putea sa treaca de aceste autoritati, mizand pe cartea ca Romania este cam singura tara europeana fara o companie puternica in energie”, spune Jean Constantinescu.
     
    Conform proiectului aprobat de guvern, noua Electrica, in portofoliul careia vor intra doar companii profitabile de pe piata de energie (atat Electrica, dar si complexurile Rovinari si Turceni si mai ales Hidroelectrica sunt printre firmele de stat cu cele mai stabile pozitii), va avea o cifra de afaceri de 3,3 miliarde de euro, urcand pe al doilea loc in clasamentul dupa cifra de afaceri al companiilor din domeniu, dupa Petrom.
     
    Formula aleasa de Guvern, care exclude companiile neprofitabile, elimina una dintre principalele critici legate de proiectul initial de infiintare a colosului energetic, si anume ca ar presupune un fel de subventie, iar banii din companiile profitabile ar intra in cele neprofitabile. Or, atat Complexul Energetic Craiova (care nu este tocmai neprofitabil, dar nici nu este atat de rentabil precum celelalte doua), dar mai ales Termoelectrica nu au fost incluse in noua societate. Explicatia neoficiala in legatura cu pastrarea Termoelectrica in afara acestui proiect a fost faptul ca ea are deja o serie de proiecte in parteneriat cu investitori privati, in timp ce noua structura trebuie sa fie exclusiv de stat, cel putin deocamdata, pana la listarea la bursa prevazuta pentru anii urmatori – insa nu mai tarziu de un an de la formarea efectiva a companiei. 
     
    Acelasi a fost motivul si pentru neincluderea in proiect a Nuclearelectrica, companie care are de asemenea proiecte in asociere cu investitori privati, chiar daca formula investitiei nu a fost inca stabilita. “Cu atat mai bine”, spune Theodor Chirica, directorul Nuclearelectrica, a carui multumire pentru actuala situatie financiara a companiei ar fi fost umbrita de o noua amestecare a companiei alaturi de altele mai mult sau mai putin profitabile, unde regulile sunt mai dificile si deciziile mai greoi de luat. “Deja suntem in formula asta de aproape zece ani si ne este foarte bine asa.” Nuclearelectrica ramane cea mai mare companie strict producatoare de energie de pe piata, furnizand in sistemul national 18% din totalul energiei. Compania este acum in asteptarea formulei de investitie la reactoarele trei si patru (care vor fi facute cu Nuclearelectrica actionar principal si cu maxim sase investitori strategici europeni).

     

  • Planurile Enel pentru Romania

    Din aprilie, cand ar putea intra in sfarsit in posesia Electrica Muntenia Sud, societate pe care a castigat-o la licitatie din iunie 2006, numarul clientilor Enel in Romania se va dubla, la aproape 2,5 milioane. Compania italiana detine in prezent doua distributii de electricitate, fostele filiale Electrica Banat si Dobrogea, care au intrat in portofoliul sau in 2004.

    Enel are in vedere mai multe proiecte de productie a electricitatii in Romania. In primul rand e vorba de noi centrale electrice pe carbune, cel mai important fiind deocamdata cel care presupune constructia in colaborare cu grupul german E.ON a unui grup de 700 MW nou la termocentrala de la Braila, aflata in proprietatea Termoelectrica.

    De asemenea, Enel a cumparat anul trecut Blue Line, o firma cu proiecte de energie eoliana, si spera sa se implice si in dezvoltarea urmatoarelor doua reactoare de la Cernavoda. La sfarsitul acestei luni, Nuclearelectrica ar trebui sa anunte lista finala a investitorilor de la centrala nucleara. Pentru Cernavoda, Enel se afla in competitie cu cinci companii: CEZ (Cehia), RWE (Germania), Iberdrola (Spania), Electrabel (Belgia) si ArcelorMittal (Romania).

    Anul trecut, compania italiana a derulat pe piata romaneasca investitii de 108 milioane de euro, dintr-un program de 2 miliarde de euro anuntat pana in 2015.

    Enel a inregistrat anul trecut venituri totale de 43,7 miliarde de euro si un profit net de 3,98 miliarde de euro, in crestere cu 31% fata de anul anterior.