BusinessMagazin

Tag: efecte

  • Cine sunt curajoşii care au readus la viaţă una dintre perlele turismului românesc. Spun că inconştienţa, nu curajul i-a mânat în luptă

    În împrejurimile staţiunii Băile Herculane sunt cunoscute în prezent 16 izvoare naturale cu apă termominerală, înşirate de-a lungul râului Cerna, care traversează oraşul cu 5.000 de locuitori. Despre apele sulfuroase de la Herculane se ştie că, de-a lungul timpului, au dovedit că pot vindeca boli atât interne, cât şi externe, de la artroze la boli de piele, afecţiuni gastrice, oftalmologice, respiratorii sau sechele posttraumatice. Factorii naturali pot fi folosiţi fie în scop preventiv, fie în scop terapeutic.

    Dar nimic din toate acestea nu se poate întâmpla fără un program investiţional amplu, care să creeze un mediu turistic atractiv pentru cei care ajung la concluzia că apele de la Herculane le pot face bine. Staţiunii îi trebuie infrastructură, îi trebuie posibilităţi mai multe de petrecere a timpului şi o atractivitate constantă tot timpul anului, nu doar în vârful de sezon.

    Azi, o plimbare prin staţiunea Băile Herculane e ca şi cum ai răsfoi o carte veche, un manual care le-a fost de folos bunicilor sau străbunicilor pe băncile şcolii, dar care a sfârşit aruncat în podul casei. Poveştile localnicilor încep, invariabil, cu „Aici, cândva, veneau turiştii străini cu probleme de sănătate” sau „Aici erau hotelurile neîncăpătoare în timpul sezonului de vară”. Toate au fost cândva, pe vremuri, de mult. Azi, hoteluri întregi stau în paragină, cu geamuri sparte şi uşi ferecate, iar clădiri istorice cu detalii fascinante de arhitectură stau să se prăbuşească. Au mai rămas ca martori doar localnicii care au trăit şi vremurile de glorie ale staţiunii.

    „Să mergeţi în centru să vedeţi, acolo e frumos. Aşa, pe lângă ruine, n-aveţi mare lucru de admirat”, spunea prieteneşte un locuitor din staţiune, ieşit la plimbare într-o duminică rece de noiembrie. La fel de rece ca staţiunea.

    În Herculane există astăzi 66 de unităţi de cazare, cu o capacitate de 4.476 de locuri. Dintre acestea, 3.193 se găsesc în cele 13 hoteluri, spun proprietarii din staţiune.

    Tot ei mai arată că, în 2018, în Herculane s-au cazat peste 140.000 de turişti, un record al staţiunii în ultimele două decenii. Minimele istorice au fost atinse în anii 2009 şi 2010, când numărul turiştilor nu a depăşit 5.000 pe an. Pentru 2019, estimările arată că numărul se va apropia de 170.000. Au fost făcuţi paşi înainte, dar nu e suficient.

    Pionierii

    Printre curajoşii care au investit în Herculane se numără familia Băzăvan din Craiova, care este responsabilă de peste 400 dintre cele aproape 3.200 de locuri de cazare disponibile în hotelurile din staţiune.

    „Obişnuiam să venim aici cu părinţii în copilărie, aşa că am văzut cât de căutată era zona cândva. Ani mai târziu, când ne-am reîntors, am găsit totul în paragină. Atunci am decis să cumpărăm noi un hotel şi să-l renovăm pentru a-l redeschide”, povesteşte Marius Băzăvan, care, alături de fratele lui, Florin, ţine în mâini hotelurile Diana şi Afrodita din Băile Herculane.

    Marius avea 22 de ani când a hotărât să se dedice redeschiderii hotelului Diana. Coordonaţi şi susţinuţi permanent de părinţi, cei doi fraţi au făcut ceea ce nu mulţi îndrăzniseră să creadă că se mai poate face. „Am pornit cu un buget care s-a terminat mai repede decât plănuiserăm. Până la finalizarea primului hotel (Diana – n. red.), bugetul programat a crescut de două ori şi jumătate. Am apelat la credite bancare şi încă nu ne-am amortizat investiţia. Sperăm să facem asta în următorii doi ani”, spune Florin Băzăvan.

    Hotelul Diana a fost repus în funcţiune în 2011. Un an mai târziu s-a deschis ceea ce este astăzi Afrodita Resort & Spa, un complex care, pe lângă hotel, include saune, o sursă proprie de apă termală sulfuroasă şi zone destinate tratamentelor de recuperare şi prevenţie. Investiţia în cele două hoteluri a ajuns, în cele din urmă, la 10 milioane de euro.

    „În prima iarnă, am avut şase cazări. Pe atunci (în 2012 – n. red.), în Herculane toate spaţiile de cazare se închideau pe perioada iernii, de aceea oamenii nu erau obişnuiţi să vină aici în lunile acelea”, îşi aminteşte Marius Băzăvan.

    Ei au fost deschizători de drumuri, iar lor le-au urmat şi alţii. Uşor-uşor, staţiunea a ajuns la un nivel decent.

    Afrodita Resort & Spa face parte din grupul Bacolux, deţinut de fraţii Marius şi Florin Băzăvan. Pe lângă hotelurile Diana (trei stele) şi Afrodita (patru stele) din Băile Herculane, în grup mai sunt incluse hotelul Craioviţa din Craiova şi pensiunea Bacolux din Buşteni. Împreună, acestea au peste 1.000 de locuri de cazare şi 350 de angajaţi. Grupul Bacolux a fost înfiinţat în 1994 ca un business de familie. Primul hotel deschis a fost cel din Craiova, căruia i-au urmat, în 2011, hotelul Diana (preluat şi redeschis), iar apoi hotelul Afrodita. La finalul anului trecut, în cadrul hotelului Afrodita a fost deschis centrul spa Herculum, o investiţie de 2,5 milioane de euro, iar acum proprietarii lucrează la o zonă de divertisment pentru copii.

    Mânaţi de inconştienţă

    La opt ani distanţă de la deschiderea primului hotel din Herculane, cei doi fraţi Băzăvan spun că nu curajul, ci inconştienţa i-a mânat în luptă. „Investitorii nu vin aici, pentru că investiţia nu se amortizează foarte repede. Nimeni nu vrea să cumpere o clădire în ruină, să aştepte un an şi jumătate, poate chiar doi, până să primească autorizaţia de construcţie, să construiască încă patru-cinci ani şi abia apoi să deschidă. Şi totuşi, staţiunea trebuie să renască, peisajele sunt foarte frumoase, resursele naturale şi aerul ionizat sunt elemente foarte valoroase pentru dezvoltarea oraşului”, spune Florin Băzăvan.

    Anul acesta, pentru prima dată în perioada săbătorilor, multe rezervări la Afrodita Resort & Spa sunt pentru perioada 23 decembrie – 3 ianuarie, adică oamenii vor să stea mai mult timp în Herculane, nu doar trei-patru zile, ca până acum. Şi ponderea turiştilor străini e mai mare, ajungând acum la 14-15%, faţă de doar 2% în urmă cu opt ani. „Mai avem câteva proiecte pe care vrem să le dezvoltăm în Băile Herculane şi la care lucrăm în prezent. Unul dintre ele este un spaţiu de divertisment. Ne-ar mai trebui însă angajaţi. Avem 260 de oameni la hotelurile din Herculane, dar am mai avea nevoie de încă cel puţin 15%”, spune Florin Băzăvan.

    Cei doi fraţi antreprenori spun că, dincolo de investiţiile private, turismul balnear are nevoie şi de o colaborare mai bună între Ministerul Sănătăţii şi cel al Turismului, pentru a încuraja oamenii să meargă la tratamente în astfel de staţiuni, unde se ajunge, de regulă, cu trimitere de la medicul de familie. Turiştii care vin să-şi trateze diverse afecţiuni trebuie să respecte indicaţiile clare ale medicului de familie şi ale medicilor din staţiune.

    De altfel, circa 40% dintre turiştii care se cazează la Afrodita Resort & Spa se duc pentru tratamente recomandate de medici, iar restul aleg să meargă acolo pentru relaxare. Media de vârstă a celor care se cazează în complex este de aproximativ 40 de ani. Preţurile variază în funcţie de sezon, de tipul camerei şi de alte criterii, dar în medie şapte nopţi de de cazare în complex costă circa 200 de euro pentru o cameră dublă, potrivit unei simulări de rezervare făcute pe site.
    Pentru toate hotelurile din grupul Bacolux, familia Băzăvan estimează o cifră de afaceri de 7,3 milioane de euro în 2019, în creştere faţă de cele 6 milioane de euro obţinute anul trecut. Businessul creşte şi, odată cu el, creşte şi staţiunea Băile Herculane. Mai trebuie să crească doar interesul investitorilor şi al autorităţilor.

  • Şi vacilor le plac gadgeturile. Experimentul inedit prin care o fermă din Rusia a crescut producţia de lapte

    O fermă din Rusia şi-a dotat vacile cu ochelari de Realitate Virtuală pentru a le reduce stressul. Setul pus pe capul vacilor e special conceput pentru anatomia animalelor. Sistemele înfăţişează un câmp de vară de o frumuseţe epică.

    Ministerul Rus al Agriculturii şi Alimentelor citează o cercetare în care se arată legătura dintre experienţele emoţionale şi producţia de lapte şi evidenţiază faptul că, cu cât acestea sunt mai liniştite, cu atât producţia de lapte e mai mare, iar laptele de o calitate mai bună.

    Din testele iniţiale reieşea că acest set de căşti a schimbat clar în bine emoţia generală a cirezii, deci şi-a probat eficienţa.

    Exemple de la fermele de lapte din diferite ţări au arătat că, într-o atmosferă calmă, cantitatea şi calitatea laptelui a crescut în mod remarcabil.

     

  • Avertisment apocaliptic: România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi din cauza automatizării

    România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.

    Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
    La iniţiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o reţea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; reţeaua vrea să adordeze şi să rezolve probleme locale dar şi globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Reţeaua are peste 7.000 de membri şi huburi în 376 de oraşe din 156 de ţări, inclusiv în România. 

    Future Makers, sprijinit de organizaţiile Global Shapers şi Social Innovation Solutions, este un program educaţional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluţii concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregăteşte. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie şi estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Despre Will Smith şi finalul inevitabil al unei cariere de invidiat

    Will Smith e încă unul dintre cei mai apreciaţi actori de la Hollywood, mai ales atunci când principalul scop al producătorilor e profitul. Dar Will Smith, cel de azi, nu mai e acelaşi cu actorul din Independence Day, The Pursuit of Happyness sau Seven Pounds. S-o recunoaştem, Smith nu a mai jucat într-un film decent din 2015, atunci când Focus reuşea să primească ceva recenzii pozitive. În Gemini Man, Will Smith joacă rolul unui agent care încearcă să afle (fără succes timp de mai bine de o oră) cine este tânărul asasin care vrea să îi curme viaţa. Nu e o mare surpriză pentru nimeni să afle că asasinul în cauză e o versiune mai tânără a lui Smith, o clonă – până la urmă, confruntarea dintre cei doi a fost principala temă folosită în campania de promovare a filmului.

    Ang Lee este un regizor excelent – amintiţi-vă de Life of Pi – dar care se bazează mult prea mult pe efectele speciale. Uneori îi iese, aşa cum a fost în cazul filmului menţionat mai sus, alteori nu. Gemini Man intră în cea de-a doua categorie.

    Luând în calcul inovaţiile tehnice ale lui Lee, cred că Gemini Man ar fi putut fi mult mai mult decât este. Păcat că scenariul a fost complet ignorat (e o presupunere, desigur), producătorii concentrându-se doar pe efectele speciale şi pe marketingul filmului. În ziua de azi, nu cred că mai e suficient doar să aduci oamenii la cinematograf în ziua lansării; filmele au nevoie să supravieţuiască mai multe weekenduri la rând pe marile ecrane pentru a avea succes. Iar reacţiile negative, transmise acum într-o fracţiune de secundă pe reţelele sociale sau pe site-urile de specialitate, pot să pecetluiască soarta unui lungmetraj.

    O altă problemă a filmului este lipsa umorului. Filmele de acţiune de azi îmbină scenele de acţiune cu cele de comedie, pentru că asta e reţeta pe gustul publicului. Will Smith e un actor extrem de carismatic, iar rolurile serioase i se potrivesc de minune atunci când şi scenariul e unul potrivit – The Pursuit of Happyness e un exemplu bun în acest sens. Dacă povestea e una uşor lipsită de sens, atunci poţi măcar să arunci şi câteva glume pentru a o face mai uşor digerabilă.

    În concluzie, Gemini Man e încă un film pe care Will Smith va încerca să îl uite repede. Acelaşi lucru ar trebui să îl facem şi noi.

    Nota: 5/10

    Gemini Man
    Regia: Ang Lee
    Distribuţie: Will Smith, Mary Elizabeth Winstead, Clive Owen
    Durată: 1 oră 57 minute
    Buget: 138 milioane dolari
    Data lansării: 11 octombrie

  • UPDATE Trecerea la ora de iarnă: cum a propus B. Franklin reglementarea şi efectele asupra sănătăţii

    Trecerea la ora de iarnă va avea loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când ora 4.00 va deveni ora 3.00, şi ar putea avea consecinţe negative asupra persoanelor, avertizează medicii.

    Mecanismul de schimbare a orei este folosit în România încă din 1932, acest sistem fiind implementat de alte peste 100 de ţări din întreaga lume. Ora de iarnă reprezintă, de fapt, ora legală oficială standard, fiind legată de conceptul de oră astronomică. Ora standard este folosită în mod normal în majoritatea ţărilor şi teritoriilor, în special în emisfera nordică, acoperind calendaristic perioada cuprinsă între lunile octombrie şi aprilie.

    Introducerea orei de vară s-a născut ca o necesitate de război, în timpul primei conflagraţii mondiale. Germania şi Austro-Ungaria au fost primele ţări care au introdus acest sistem, începând cu 30 aprilie 1916. În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1917, dar după război s-a renunţat la acest sistem.

    Modificarea orei a fost folosită din nou în 1932, din raţiuni economice. Totuşi, în 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată din nou şi reintrodusă începând cu 1979. Prezenta regulă este în vigoare din 1997, până atunci modificarea orelor făcându-se în prima duminică din aprilie şi ultima duminică din septembrie, la miezul nopţii.

    Cel care s-a gândit pentru prima dată în mod serios la posibilitatea introducerii acestui tip de orar convenţional a fost un neo-zeelandez numit George Hudson, în anul 1898.

    Cu toate acestea, potrivit lui Lawrence Jin şi Nicolas R. Ziebarth de la Universitatea Cornell, New York, Benjamin Franklin, considerat unul dintre părinţii fondatori ai Statelor Unite, a menţionat pentru prima dată reglementarea, în mod ironic. În 1784, Franklin a trimis o scrisoare de satiră publicaţiei Journal de Paris, propunând mecansmul de schimbare a orei pentru a nu risipi lumânările, spunând că sentimentul de “îngrijorare” a apărut într-o seară, când se afla la un eveniment.

    “O preocupare generală a apărut cu privire la disproporţia dintre uleiul consumat şi lumina pe care o produce. Niciun alt cadou nu ne mai satisfăcea în acel moment şi toţi cei prezenţi am căzut de acord că ar fi dezirabilă, dacă este cu putinţă, reducerea cheltuielilor pentru luminarea locuinţelor noastre.”, a scris Benjamin Franklin în depeşa publicată pe webexhibits.org.

    După ce s-a întors în locuinţa sa, Franklin a declarat că a fost foarte preocupat de subiect, neadormind decât târziu în noapte.

    “Un zgomot apărut brusc m-a trezit pe la şase dimineaţa, fiind surprins să îmi văd camera inundată cu lumină; şi mi-am imaginat, iniţial, că mai multe lămpi au fost aduse în cameră, dar, după ce mi-am frecat ochii, am înţeles că lumina venea de afară, pe fereastră”, a continuat Benjamin.

    Totodată, Benjamin Franklin transmite în scrisoare că s-a documentat şi că a realizat că “Soarele va răsări devreme până la sfârşitul lunii iunie. M-am gândit că dacă nu m-aş fi trezit atât de devreme în acea dimineaţă, aş fi dormit cu şase ore mai mult, în timp ce Soarele lumina. În schimb, aş fi petrecut cele şase ore noaptea, la lumina lumânării”.

    În acest context, Franklin a făcut o propunere publică: “Obligă un om să se trezească la patru dimineaţa şi vor fi mai multe şanse ca acesta să mergă la culcare doritor, în jurul orei 20.00. Şi, bucurându-se de opt ore de somn, se va trezi de bunăvoie la ora 4.00, în dimineaţa următoare”.

    În pofida raţionamentului economic invocat în mod ironic de părintele fondator, mecanismul de schimbare a orei a fost adoptat pentru a se putea beneficia mai mult timp de lumina Soarelui. Reglemetarea afectează peste un miliard de oameni din întreaga lume şi a generat dezbateri între adepţii şi oponenţii acesteia. Cei mai mulţi oponenţi avertizează asupra impactului pe care trecerea de la ora de iarnă la cea de vară şi viceversa îl are asupra organismului uman.

    “Oponenţii mecanismului evocă studiile medicale în care au fost raportate boli cardiovasculare, tulburări de somn, creşterea ratei de suicid şi a numărului de accidente rutiere, ca urmare a trecerii la ora de iarnă”, au declarat Jin şi Nicolas R. Ziebarth de la Universitatea Cornell.

    Cu toate acestea, efecte negative asupra sănătăţii populaţiei, precum oboseala cronică, au fost raportate şi în Rusia, după 2011, anul în care ţara a renunţat la mecanism.

    “Când Medvedev ( fostul preşedinte al Rusiei ) a luat această decizie, s-a bazat pe un mare segment al populaţiei ce credea că sistemul precedent afecta sănătatea şi industria agricolă. Se pare că sunt mai mulţi oameni nefericiţi de schimbare, în comparaţie cu cei care au cerut-o”, a declarat preşedintele Vladimir Putin la o conferinţă de presă din anul 2012.

    Astfel, deşi nu s-a ajuns la un consens cu privire la beneficiile şi daunele generate de mecanismul de schimbare a orei, mai mulţi medici avertizează că oamenii ce suferă de diferite afecţiuni, copiii şi vârstnicii vor resimţi trecerea la ora de iarnă.

    “Riscul de infarct creşte cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional. Totodată, creşte riscul de suicid timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilitati psihoemotionale”, a declarat medicul Tudor Ciuhodaru pentru publicaţia Doctorul Zilei.

    Potrivit sursei citate, modificarea orei de trezire generează un şoc pentru organism, ce reacţionează pentru a se adapta. Astfel sistemul cardiovascular va putea fi afectat, manifestându-se prin oscilaţii ale tensiunii arteriale şi ale pulsului. Mai mult decât atât, sistemul nervos poate cauza stări de astenie, apatie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, dureri de cap şi scăderea sau creşterea poftei de mâncare.

  • INTERVIU EXCLUSIV | George R. R. Martin, autorul Game of Thrones, laudă efectele scrisului SF: Nu mai eram americani, ruşi, români sau chinezi

    Scriitorul George R. R. Martin a fost invitatul de onoare al celei de-a 77-a ediţii a Convenţiei Mondiale de Science Fiction şi Fantasy, eveniment desfăşurat weekend-ul trecut la Dublin, în Irlanda. Autorul romanelor care au stat la baza celebrului serial “Game of Thrones” i-a acordat un interviu scriitorului Marian Coman, redactor-şef al Armada, imprintul de SF, Fantasy şi Thriller al Grupului Editorial Nemira – primul interviu în exclusivitate pentru publicul român prin agenţia MEDIAFAX.

    George R. R. Martin a vorbit despre cea mai nouă carte a sa, despre proiectele la care lucrează, dar şi despre felul în care va evolua literatura în următorii ani şi despre cum vede viitorul omenirii.

    M.C: Anul acesta am publicat în Armada, la Nemira, cartea “Foc & Sânge”. Istoria continentului Westeros se întinde pe milenii întregi, însă din această istorie aţi ales să ne spuneţi povestea dinastiei Targaryen? De ce?

    R. R. Martin: Asta, să ştii, e o întrebare grea. Nu am ştiut niciodată de ce. Când am început să lucrez la “Cântec de gheaţă şi foc”, am creat şi lumea. Iniţial, nu aveam nicio poveste, nu aveam nicio lume. Aveam doar un capitol. L-am recitit şi am început să spun povestea pe măsură ce creştea, doar că aveam un sentiment încare nu-mi dădea pace. Aşa că m-am oprit, am desenat prima hartă şi am pus lucruri în ea. Aveam din ce în ce mai multe capitole, din ce în ce mai multe oraşe pe hartă, apoi am venit cu o listă a regilor din dinastia Targaryen. Nu am vrut ca istoria să fie inconsistentă şi am adus referinţe despre regii de dinainte. Apoi mi-am dorit să văd cum au condus aceşti regi, ce războaie au dus, care au fost relaţiile dintre ei. Dintre fii şi taţi, dintre fraţi, dintre primii născuţi şi ceilalţi. Când am creat toate aceste lucruri, poveştile au început să vină la mine. Am scris că unul dintre vechii regi a fost Baelor cel Binecuvântat, Baelor cel Iubit şi am început să mă întreb de ce este binecuvântat, de ce este iubit. S-a pornit ceva în spatele minţii mele. Apoi, în urmă cu câţiva ani, am vorbit cu editorul meu despre “Lumea de Gheaţă şi Foc”. Trebuia să fie o istorie care să acopere perioada în care se desfăşoară acţiunea romanelor din serie. Colaboratorii mei Elio M. García Jr. şi Linda Antonsson au luat fiecare referinţă din romane, istoria fiecărui rege, a fiecărui război şi le-au organizat pentru mine, iar eu le-am extins şi le-am finisat un pic. Mai trebuia să scriu nişte note despre istoria care nu a fost inclusă în romane. Şi am început să scriu aceste note, iar următorul lucru pe care-l ştiu este că ajunsesem la vreo 300.000 de cuvinte, prea multe pentru a fi incluse în carte. Aşa că am scos tot acel material şi am publicat “Lumea de Gheaţă şi Foc”. Apoi, cu toţii ştim, pe măsură ce serialul “Urzeala Tronurilor” se apropia de final, am început să dezvoltăm alte posibile seriale pentru HBO, toate fiind anterioare poveştii ecranizate. Unele dintre ele aveau acţiunea plasată în perioada descrisă în notele mele. După cum ştiţi, serialul a ieşit din cronologia cărţilor. Or, nu vreau să se întâmple asta din nou. Îmi doresc ca textele mele, variantele mele ale poveştii să fie publicate înainte ca orice serial să spună acele poveşti. Aşa că editorul meu mi-a propus să publicăm “Foc & Sânge”. A trebuit să mai umplu nişte goluri fiindcă notele mele acopereau istoria multor regi, însă nu pe a tuturor. Am făcut asta şi am încheiat “Foc & Sânge”. Dar, chiar şi aşa, este doar jumătate de poveste. Cartea spune povestea de la Aegon Cuceritorul până la regenţa copilului rege Aegon al III-lea. Prin urmare, mai am mulţi regi de acoperit. Războaie, trădări, bătălii, crime, intrigi. E multă istorie de spus. La un moment dat, o să mă ocup de “Foc & Sânge 2”. Dar nu înainte de a încheia “Winds of Winter” şi alte proiecte pe care le am pentru viitorul apropiat. Ştiu, ar trebui să plec acasă, nu ar trebui să fiu aici. Ar trebui să scriu chiar acum!

    Citiţi continuarea interviului pe mediafax.ro.

     

  • Dezastrul creat de codul galben în Bucureşti: schele întregi prăbuşite în Centrul Capitalei

    Meteorologii au emis cod galben de ploi pentru Capitală, care a fost valabil până la ora 18:30. În acest interval s-au înregistrat averse, intensificări ale vântului, descărcări electrice şi vijelii. Mai multe maşini au fost avariate din cauza copacilor căzuţi în urma ploii torenţiale din Capitală, informează ISU Bucureşti-Ilfov, care mai precizează că echipajele au intervenit şi pentru a înlătura arbori de pe carosabil, dar şi la schelele căzute şi panoul publicitar desprins.

    UPDATE: Schele prăbuşite, panou publicitar desprins şi copaci căzuţi pe maşini după ploaia din Capitală.

    Sursa: Meteoplus

    În urma fenomenelor meteo care s-au manifestat în Capitală, ISU Bucureşti Ilfov anunţă că echipajele au intervenit pentru a înlătura şase copaci căzuţi pe stradă şi pe patru maşini.

    Vedeti mai multe imagini pe mediafax.ro.

  • Avertisment apocaliptic: România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi din cauza automatizării

    România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.

    Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
    La iniţiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o reţea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; reţeaua vrea să adordeze şi să rezolve probleme locale dar şi globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Reţeaua are peste 7.000 de membri şi huburi în 376 de oraşe din 156 de ţări, inclusiv în România. 

    Future Makers, sprijinit de organizaţiile Global Shapers şi Social Innovation Solutions, este un program educaţional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluţii concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregăteşte. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie şi estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.

    „Proiectele valide vor fi selectate de un juriu care are ca rol nu doar selectarea celor mai bune proiecte, ci şi susţinerea viitoare a acestora cu sfaturi şi conexiuni”, spune Oana Ţoiu, curator al comunităţii Global Shapers din Bucureşti şi fondator al Social Innovation Solutions.
    În juriul competiţiei se află coordonatorul global de la Forumului Economic Mondial al reţelei Global Shapers, Jaak Mikkel, care până recent a deţinut funcţia de CEO al Coca-Cola HBC România, Sergiu Neguţ, angel investor, Mihai Toader Pasti, cofondator al EfdeN, şi Sorina Câmpean, coordonarea parteneriatelor pentru antreprenoriat la Oxford.

    Timp de mai multe luni (iulie-octombrie) echipele selectate vor trece printr-o perioadă de incubare, iar astfel tinerii antreprenori vor avea parte de întâlniri cu antreprenorii din domeniul lor de interes, sesiuni de mentorat, cursuri despre tendinţele viitorului, bazate pe rapoartele Forumului Economic Mondial, traininguri despre cum se obţine accesul la investiţii, despre managementul financiar sau cel al resurselor umane. În această perioadă, start-up-urile vor putea finisa ideile şi proiectele astfel încât la final să poată prezenta proiectul juriului. Marele premiu va fi de 5.000 de euro, apoi vor mai fi acordate alte cinci premii de câte 2.500 de euro, iar un alt premiu de 2.500 de euro va fi acordat pe baza votului public.

    Competiţia este dedicată celor care au spirit antreprenorial, însă Oana Ţoiu consideră că această calitate este vitală nu doar pentru cei care vor să îşi dezvolte o afacere, „ci şi pentru multe dintre carierele viitorului, care se vor baza din ce în ce mai puţin pe procese prestabilite, căci acestea vor putea adesea să fie automatizate, şi din ce în ce mai mult pe spirit de iniţiativă, capacitatea de a lucra între domenii, de a reacţiona rapid şi a include feedbackul din piaţă, de a gestiona relaţii umane sau capacitatea de a învăţa şi a reînvăţa continu”.

    În 2018, 71 de milioane de tineri cu vârste de până în 24 de ani nu sunt încadraţi în piaţa muncii, reprezentând un record istoric mondial conform International Labour Organization (ILO). În acelaşi timp, peste 50% din populaţia globului are sub 30 de ani, un alt record istoric al raportului între generaţii dominat de tineri. Iar aceasta însemnă că o mare majoritate a populaţiei globului trebuie pregătită altfel pentru provocările din piaţa muncii viitorului.

    Odată cu avansul tehnologiei şi al automatizării proceselor de muncă, tot mai multe slujbe vor fi îndeplinite de roboţi, iar astfel oamenii vor fi nevoiţi să se reprofileze. Un raport al producătorului Dell Technologies arată că 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate. Pentru ca tinerii să fie pregătiţi pentru oportunităţile viitorului, este necesar ca şi sistemul de învăţământ să se schimbe, să se adapteze la nevoile pieţei. Totuşi, „România acum nu face asta ca ţară, nu discutăm despre cum ne poziţionăm faţă de schimbările tehnologice şi sociale şi nici ce strategie are România, în condiţiile în care alte ţări au miniştri ai inteligenţei artificiale sau ai strategiilor digitale”, explică Ţoiu.

    Ea consideră că tinerii se vor pregăti singuri, prin accesul la internet, la cursuri şi că este nevoie ca tot mai multe programe precum Future Makers să apară la orizont pentru a face faţă schimbărilor. „Sistemul educaţional românesc este, în mare parte, în continuare construit pentru trecut. Puţini dintre absolvenţii actuali şi cei din promoţiile următoare sunt cu adevărat pregătiţi pentru o lume globalizată, în care noile tehnologii şi cooperarea între domenii şi discipline probabil vor face parte din ADN-ul multor joburi”, spune Oana Ţoiu.

    Ea crede că provocările tinerilor vor consta în decalajul ce poate apărea între tinerii români şi cei din alte ţări. „Tinerii români care rămân în ţară au parte de o dublă provocare: una, de a se conecta la noile modele de business, de a plasa produse şi servicii pe pieţe regionale şi internaţionale, dar şi de a identifica, susţine şi dezvolta noi generaţii de tineri care să înţeleagă noua lume tehnologică în care intrăm şi să îşi dorească să facă parte din ea.”


    O altă iniţiativă a organizaţiei pe care Oana Ţoiu o conduce şi care adresează problemele sociale este Social Impact Award, un program prezent deja în 20 de ţări din Europa, Africa şi Asia. Programul se adresează tinerilor care vor să producă o schimbare în societate şi îi susţine printr-o perioadă de incubare până în toamnă, vizite în afaceri sociale şi conectare cu tineri care au devenit deja antreprenori sociali. Premiile constau în prezenţa la conferinţe internaţionale în Africa de Sud şi Georgia şi investiţii de 5.000 de euro ca să îşi dezvolte ideea. 

  • Avertisment apocaliptic: România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi din cauza automatizării

    România este ţara europeană unde se va pierde cel mai mare număr de joburi (61,93% din totalul locurilor de muncă existente) din cauza automatizării, potrivit documentului „Raportul asupra stabilităţii financiare” emis de Banca Naţională a României. Pentru a combate efectele negative ale acestui fenomen, o soluţie ar putea fi antreprenoriatul.

    Conform unui studiu publicat de Forumul Economic Global care a avut loc la Davos la începutul acestui an şi la care au participat peste 30.000 de tineri din 186 de ţări, antreprenoriatul şi dezvoltarea unui climat propice start-up-urilor sunt factorii care pot sprijini dezvoltările economice viitoare.
    La iniţiativa Forumului Economic Mondial s-a format în România Global Shapers, o reţea formată din tineri cu vârste sub 30 de ani; reţeaua vrea să adordeze şi să rezolve probleme locale dar şi globale, să pregătească tinerii pentru provocările viitorului. Reţeaua are peste 7.000 de membri şi huburi în 376 de oraşe din 156 de ţări, inclusiv în România. 

    Future Makers, sprijinit de organizaţiile Global Shapers şi Social Innovation Solutions, este un program educaţional de antreprenoriat pentru tinerii cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani ce oferă premii totale în valoare de 20.000 euro pentru idei care propun soluţii concrete de rezolvare la provocările pe care viitorul ni le pregăteşte. Înscrierile sunt deschise până la 4 iulie şi estimările se referă la înscrierea a circa 100 de echipe.

    „Proiectele valide vor fi selectate de un juriu care are ca rol nu doar selectarea celor mai bune proiecte, ci şi susţinerea viitoare a acestora cu sfaturi şi conexiuni”, spune Oana Ţoiu, curator al comunităţii Global Shapers din Bucureşti şi fondator al Social Innovation Solutions.
    În juriul competiţiei se află coordonatorul global de la Forumului Economic Mondial al reţelei Global Shapers, Jaak Mikkel, care până recent a deţinut funcţia de CEO al Coca-Cola HBC România, Sergiu Neguţ, angel investor, Mihai Toader Pasti, cofondator al EfdeN, şi Sorina Câmpean, coordonarea parteneriatelor pentru antreprenoriat la Oxford.

    Timp de mai multe luni (iulie-octombrie) echipele selectate vor trece printr-o perioadă de incubare, iar astfel tinerii antreprenori vor avea parte de întâlniri cu antreprenorii din domeniul lor de interes, sesiuni de mentorat, cursuri despre tendinţele viitorului, bazate pe rapoartele Forumului Economic Mondial, traininguri despre cum se obţine accesul la investiţii, despre managementul financiar sau cel al resurselor umane. În această perioadă, start-up-urile vor putea finisa ideile şi proiectele astfel încât la final să poată prezenta proiectul juriului. Marele premiu va fi de 5.000 de euro, apoi vor mai fi acordate alte cinci premii de câte 2.500 de euro, iar un alt premiu de 2.500 de euro va fi acordat pe baza votului public.

    Competiţia este dedicată celor care au spirit antreprenorial, însă Oana Ţoiu consideră că această calitate este vitală nu doar pentru cei care vor să îşi dezvolte o afacere, „ci şi pentru multe dintre carierele viitorului, care se vor baza din ce în ce mai puţin pe procese prestabilite, căci acestea vor putea adesea să fie automatizate, şi din ce în ce mai mult pe spirit de iniţiativă, capacitatea de a lucra între domenii, de a reacţiona rapid şi a include feedbackul din piaţă, de a gestiona relaţii umane sau capacitatea de a învăţa şi a reînvăţa continu”.

    În 2018, 71 de milioane de tineri cu vârste de până în 24 de ani nu sunt încadraţi în piaţa muncii, reprezentând un record istoric mondial conform International Labour Organization (ILO). În acelaşi timp, peste 50% din populaţia globului are sub 30 de ani, un alt record istoric al raportului între generaţii dominat de tineri. Iar aceasta însemnă că o mare majoritate a populaţiei globului trebuie pregătită altfel pentru provocările din piaţa muncii viitorului.

    Odată cu avansul tehnologiei şi al automatizării proceselor de muncă, tot mai multe slujbe vor fi îndeplinite de roboţi, iar astfel oamenii vor fi nevoiţi să se reprofileze. Un raport al producătorului Dell Technologies arată că 85% din slujbele din 2030 încă nu au fost inventate. Pentru ca tinerii să fie pregătiţi pentru oportunităţile viitorului, este necesar ca şi sistemul de învăţământ să se schimbe, să se adapteze la nevoile pieţei. Totuşi, „România acum nu face asta ca ţară, nu discutăm despre cum ne poziţionăm faţă de schimbările tehnologice şi sociale şi nici ce strategie are România, în condiţiile în care alte ţări au miniştri ai inteligenţei artificiale sau ai strategiilor digitale”, explică Ţoiu.

    Ea consideră că tinerii se vor pregăti singuri, prin accesul la internet, la cursuri şi că este nevoie ca tot mai multe programe precum Future Makers să apară la orizont pentru a face faţă schimbărilor. „Sistemul educaţional românesc este, în mare parte, în continuare construit pentru trecut. Puţini dintre absolvenţii actuali şi cei din promoţiile următoare sunt cu adevărat pregătiţi pentru o lume globalizată, în care noile tehnologii şi cooperarea între domenii şi discipline probabil vor face parte din ADN-ul multor joburi”, spune Oana Ţoiu.

    Ea crede că provocările tinerilor vor consta în decalajul ce poate apărea între tinerii români şi cei din alte ţări. „Tinerii români care rămân în ţară au parte de o dublă provocare: una, de a se conecta la noile modele de business, de a plasa produse şi servicii pe pieţe regionale şi internaţionale, dar şi de a identifica, susţine şi dezvolta noi generaţii de tineri care să înţeleagă noua lume tehnologică în care intrăm şi să îşi dorească să facă parte din ea.”


    O altă iniţiativă a organizaţiei pe care Oana Ţoiu o conduce şi care adresează problemele sociale este Social Impact Award, un program prezent deja în 20 de ţări din Europa, Africa şi Asia. Programul se adresează tinerilor care vor să producă o schimbare în societate şi îi susţine printr-o perioadă de incubare până în toamnă, vizite în afaceri sociale şi conectare cu tineri care au devenit deja antreprenori sociali. Premiile constau în prezenţa la conferinţe internaţionale în Africa de Sud şi Georgia şi investiţii de 5.000 de euro ca să îşi dezvolte ideea. 

  • Ce să faci dacă un coleg se poartă urât cu tine la locul de muncă

    În vreme ce liderii din lumea afacerilor încearcă din răsputeri să găsească talentele potrivite poziţiilor din organizaţiile lor, este important, mai ales în contextul actual, să acordăm o atenţie mai mare provocărilor mai puţin vizibile din domeniul capitalului uman, cum ar fi bullyingul la locul de muncă.

    Ca definiţie generală, bullyingul la locul de muncă reprezintă un tipar de comportament abuziv, care poate provoca atât leziuni fizice, cât şi psihice. Ceea ce diferenţiază bullyingul de incidentele izolate de agresiune este natura repetitivă şi persistentă a celui dintâi.

    Bullyingul este întotdeauna intenţionat şi de durată, cu scopul de a domina şi de a provoca teamă unei persoane percepute ca fiind mai vulnerabilă. De aceea, acest fenomen are loc deseori în context privat şi este produs de persoane împotriva cărora obţinerea de dovezi concrete este dificilă (de regulă o persoană într-o poziţie mai înaltă decât victima). Acest tip de agresiune la locul de muncă este cu atât mai problematic de abordat cu cât cei care îl perpetuează operează deseori în cadrul regulilor şi politicilor stabilite de organizaţia lor.

    Mulţi dintre cei care se confruntă cu bullyingul la locul lor de muncă sunt adesea reticenţi faţă de a exprima acest lucru sau pur şi simplu nu ştiu de existenţa acestui fenomen (cu alte cuvinte, nu conştientizează că sunt victimele unui abuz). Cu toate acestea, specialiştii ne avertizează cu privire la efectele nocive pe care bullyingul le are atât asupra victimelor, cât şi a martorilor. Scopul acestui articol este de a explica de ce este important să recunoaştem acest tip de comportament, dar şi de a propune câteva soluţii pentru combaterea lui.

    Ediţia din 2017 a studiului Workplace Bullying Survey, realizat de Workplace Bullying Institute, ne arată că aproape 60% dintre angajaţii din Statele Unite sunt afectaţi de acest fenomen. Deşi nu avem suficiente statistici pentru România în acest moment, există totuşi un studiu realizat pe un eşantion de 310 angajaţi cu vârste cuprinse între 18 şi 65 de ani. Dintre aceştia, 46% au declarat că au fost cel puţin martorii unui act de umilinţă la locul de muncă în ultimele şase luni.

    Pe lângă efectele nocive de netăgăduit pe care bullyingul le are asupra indivizilor, de ce este imperativă recunoaşterea acestui fenomen comportamental la locul de muncă? Răspunsul este simplu: efectele nu se opresc la nivel individual. Studiile arată că toate efectele asociate bullyingului (stresul, scăderea stimei de sine, dificultăţi în funcţionarea cognitivă etc.) pot fi resimţite atât de către victime, cât şi de către martori, rezultând astfel un mediu dominat de îndoială, anxietate şi neputinţă. Teama de a ne confrunta noi înşine cu acest tip de agresiune poate fi un factor de stres care atrage după sine scăderea productivităţii, absenteismul, pierderea încrederii în propria persoană şi în management, precum şi o degradare a culturii şi valorilor organizaţiei.

    Pentru multe companii, combaterea riguroasă a acestei probleme este încă un scop îndepărtat, deoarece reclamaţiile sunt foarte rar luate în considerare, mai ales dacă sunt percepute ca fiind „minore” sau lipsite de legitimitate. Organizaţiile trebuie să acţioneze prompt şi meticulos, prin investigarea obiectivă a reclamaţiilor într-o manieră transparentă, pentru a valida seriozitatea cu care astfel de plângeri sunt primite. Iată câteva măsuri care pot fi adoptate atât de indivizi, cât şi de companii în general pentru a preveni/combate bullyingul la locul de mun­că: învăţaţi să identificaţi corect comportamentul de tip bullying; dacă sunteţi victimă sau martor, acţionaţi şi adresaţi-vă entităţilor corespunzătoare; investigaţi riguros reclamaţiile de bullying din organizaţia dumneavoastră, astfel încât să ajungeţi la o concluzie; implementaţi programe de training pentru toţi angajaţii, indiferent de funcţie, pentru a creşte gradul de conştientizare; încurajaţi un mediu în care toleranţa faţă de bullying este nulă.

    În ciuda existenţei fenomenului de bullying la locul de muncă, există şi motive de optimism. În ultimii ani a fost înregistrată o creştere a gradului de conştientizare a fenomenului, inclusiv în România. Deşi unele întreprinderi ar putea fi nevoite să implementeze schimbări serioase pentru a aborda corect acest tip de agresiune, multe dintre ele au luat măsurile necesare şi continuă să facă acest lucru pentru a asigura un mediu armonios şi productiv.