BusinessMagazin

Tag: echipamente

  • Proiect european de 10,3 mil. lei pentru dotarea cu echipamente medicale performante a ambulatoriului spitalului de urgenţă Călăraşi

    Spitalul de Urgenţă Călăraşi, subordonat Consiliului Judeţean Călăraşi, a câştigat un proiect european de 10,3 mil. lei (2,2 mil. euro) pentru dotarea cu echipamente medicale performante a ambulatoriului.

    Proiectul a primit finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritare 8 – ’’Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale’’, Prioritatea de investiţii 8.1 ’’Investiţii în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate şi promovând incluziunea socială prin îmbunătăţirea accesului la serviciile sociale, culturale şi de recreere, precum şi trecerea de la serviciile instituţionale la serviciile prestate de comunităţi’’, Obiectivul specific 8.1 – Creşterea accesibilităţii serviciilor de sănătate, comunitare şi a celor de nivel secundar, în special pentru zonele sărace şi izolate, Operaţiunea A – Ambulatorii.

    Din totalul proiectului, peste 7,2 milioane de lei constituie contribuţia din Fondul European de Dezvoltare Regională, aproape 2,9 milioane de lei reprezintă alocarea din bugetul naţional, în timp ce beneficiarul asigură o cofinanţare de peste 200.000 de lei. Perioada de implementare a proiectului este de 25 de luni.

     

  • Şeful serviciului de informaţii MI5 susţine că echipamentele Huawei nu prezintă riscuri pentru schimbul de informaţii sensibile

    Andrew Parker, şeful serviciului britanic de informaţii MI5, susţine că nu există „niciun motiv pentru a crede” că schimbul de informaţii sensibile pe canalul Marea Britanie – SUA ar fi afectat în cazul în care Marea Britanie decide să permită chinezilor de la Huawei să participe cu echipamentele lor la construcţia reţelei mobile 5G, potrivit FT.

    Comentariile şefului MI5 pun presiune pe guvernul britanic şi stârnesc discuţii în cercurile din industrie, astfel încât este aşteptată decizia Londrei cu privire la participarea Huawei la construcţia reţelei naţionale 5G.

    Guvernul lui Boris Johnson se confruntă, luni, cu încă un val de lobby din partea Washingtonului – care pune presiune în vederea excluderii Huawei de la construcţia reţelei naţonale 5G, în contextul în care premierul britanic se pregăteşte să anunţe decizia, ce ar putea veni cu consecinţe majore din punct de vedere economic şi geopolitic.

    Washington a avertizat că dacă echipamentele chinezilor vor fi utilizate de Marea Britanie, schimbul de informaţii sensibile ar putea fi subminat. Totuşi, excluderea echipamentelor Huawei din construcţia reţelei ar aduce costuri mai mari pentru sectorul de telecom din Marea Britanie şi ar putea afecta evoluţia noilor tehnologii la scară largă.

    Pe de altă parte, Beijingul a pus presiune pe premierul britanic şi i-a atras atenţia să nu pericliteze relaţiile dintre China şi Marea Britanie – iar decizia finală va fi privită drept un indicator al apropierii dintre Boris Johnson şi Xi Jinping, într-o lume post-Brexit.

     

     

     

     

  • Pasiunea pentru motociclete, transpusă în business

     Aşa a apărut brandul Alphahead, prin care produc echipamente pentru motociclişti, după o investiţie iniţială de 50.000 de euro.

    „Afacerea noastră a pornit din pasiunea pentru motociclism a soţului meu Vishal. Am revenit în România în 2016, ne-am cumpărat o motocicletă, am căutat echipamente moto în diverse magazine, inclusiv la târgul de profil care se desfăşoară anual în România, şi ne-a fost foarte greu să găsim ceva care să se potrivească”, povesteşte Georgeta Brehoi, cofondator al brandului Alphahead.

    Georgeta Brehoi spune că şi-au dorit încă de la început să aibă un atelier propriu de producţie, în care să realizeze produsele după designul propriu, însă nu au găsit în România, pentru că fabricile potenţiale fie nu aveau capacitatea de a parcurge toate etapele de realizare a produsului, fie nu aveau exerienţă în acest sens. Astfel au ales să producă într-o fabrică din Asia.

    „Investiţia iniţială a fost de 50.000 de euro, economiile noastre din anii de muncă când lucram împreună. Nu e uşor pentru un antreprenor să înceapă de la zero. La un moment dat am avut nevoie de un ajutor pentru a plăti costurile cu echipamentele de la fabricile noastre din Asia şi am luat bani de la BT Mic. A fost rapid şi am relaţionat foarte bine, au crezut în business şi pentru noi a fost foarte important.”

    O geacă de piele Falconer costă 1.100 de lei şi este realizată 100% din piele de bovină, o geacă de piele Photon cu toate protecţiile incluse costă 999 de lei, o pereche de mănuşi de piele este 348 de lei, iar o pereche de blugi din denim cu protecţii costă 559 de lei.

    Produsele sunt comercializate în Bucureşti în showroom-ul companiei din Pipera sau prin livrări B2C, dar şi în alte oraşe din ţară. Pentru anul 2019, compania estimează o cifră de afaceri de 100.000 de euro ţinând cont de cererea pieţei, de perioada Black Friday şi de luna decembrie, vârful sezonului.

  • Producătorul de echipamente pentru bucătării Inox Măgurele vrea să emită obligaţiuni de maximum 1 milion de euro, cu scadenţa de până la 5 ani şi o dobândă anuală de cel mult 6%

    Producătorul de echipamente pentru bucătării Inox Măgurele (INOX) convoacă acţionarii pentru 9 ianuarie 2020 pentru a aproba o emisiune de obligaţiuni corporative, neconvertibile şi negarantate, cu o valoare nominală de maximum 1 milion de euro, cu o scadenţă de până la 5 ani şi o dobândă de cel mult 6% pe an, plătibilă semestrial, în vederea finanţării proiectelor de dezvoltare, potrivit unui raport la bursă.

    Obligaţiunile vor fi denominate în euro, indiferent dacă sunt nominative sau la purtător, în formă materializată sau dematerializată, dacă vor fi listate la orice bursă sau nu. Aceste vor fi vândute în una sau mai multe oferte publice sau într-unul sau mai multe plasamente private.

    Brokerii de la Prime Transaction sunt propuşi acţionarilor pentru realizarea ofertei publice de vânzare a obligaţiunilor sau plasamentul privat. Propunerea pentru data de înregistrare este 30 ianuarie 2020.

    Compania cu 5,8 milioane lei capitalizare este deţinută în proporţie de 15,3% de către Ion Bazac, preşedinte CA, şi 15,1% de către şerban-Andrei Buduleci, în timp ce Ion I. Bazac are o participaţie de 10,1%, iar Ginerva Enterprises Ltd. Cu sediul din Cipru are 11,7% din capitalul social.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Noua ordine în business: internet peste tot

    „Dacă în urmă cu 10 ani companiile doreau să conecteze cât mai mulţi oameni la internet, azi companiile vor să conecteze cât mai mulţi senzori, maşini, obiecte. Vorbim de obiecte fixe sau mobile care analizează informaţiile, le transmit către serverele principale, dar care şi acţionează. Toate aceste acţiuni se întâmplă în mod autonom şi în timp real”, a explicat Marius Coman, manager de vânzări la nivel naţional pentru soluţiile IoT în cadrul Vodafone România. Gradul de dezvoltare a pieţei locale de soluţii IoT a fost dezbătut şi analizat în cadrul primei ediţii a conferinţei ZF High Tech Innovation, organizată săptămâna trecută.

    În ultimii cinci ani s-au realizat tot mai multe proiecte bazate pe tehnologia IoT (Internet of Things) la nivel local, în diferite industrii, precum sectorul energetic, transport, retail, producţie şi agricultură. Acestea nu mai sunt doar proiecte-pilot, ci implementări complet operaţionale în activitatea de zi cu zi a companiilor care le ajută să-şi îmbunătăţească businessul şi să facă faţă competiţiei tot mai acerbe din toate domeniile.
    „Două treimi dintre companii consideră că transformarea nu e posibilă fără adoptarea de soluţii IoT. Totodată, şi alte tehnologii precum cloudul se transformă din ceva nou şi îndrăzneţ în ceva absolut normal”, a punctat el, adăugând că există o diferenţă semnificativă de adopţie a soluţiilor IoT între companiile mari şi companiile mici. „Companiile mici trebuie să acţioneze rapid şi direct, nu au timpul necesar să greşească. Companiile care nu adoptă soluţii IoT sau nu se digitalizează au şanse foarte mari să iasă din piaţă. Companiile mici, deşi sunt reticente să adopte soluţii IoT, o fac rapid pentru că nu vor să rişte.”
    Transporturile s-au numărat printre primele industrii care au adoptat soluţiile IoT, ce au permis monitorizarea flotelor de transport de la distanţă prin instalarea unor senzori, echipamente M2M (machine to machine) şi cartele SIM de telefonie mobilă, cu ajutorul cărora datele pot fi transmise centralizat în timp real. Industria de transport are de altfel una dintre cele mai mari ponderi în valoarea pieţei IoT, estimată să ajungă anul acesta la 212 miliarde de dolari la nivel global, conform datelor Statista.
    „Soluţia de monitorizare a flotei auto este printre cele mai adoptate, atât de companii mari, cât şi de cele mici şi medii. Nevoile sunt diferite. Cu cât compania e mai mare, cu atât complexitatea soluţiei este mai ridicată”, a precizat reprezentantul Vodafone. Operatorul britanic de telecomunicaţii oferă o soluţie complexă de management al flotelor auto care include şi optimizarea rutelor, ceea ce oferă spre exemplu companiilor de curierat o predictibilitate mult mai mare asupra serviciilor de livrare.
    „Este o soluţie concretă, prin care optimizăm maşinile, rutele de distribuţie şi le comunicăm şoferilor astfel încât timpul de livrare să fie optim. Printre beneficii: s-au redus timpul petrecut în trafic, numărul de kilometri şi costurile cu benzina. S-au optimizat rutele, iar timpul de livrare este mult mai exact – circa 2 ore.”
    Utilităţile se numără de asemenea printre industriile în care tehnologia IoT a adus îmbunătăţiri semnificative la nivel operaţional prin soluţii automtizate de contorizare a consumului de apă şi de energie – electrică sau termică. În prezent, industria de retail are cel mai mare potenţial în adopţia soluţiilor IoT.
    „În zona de retail au început să se ceară tot mai multe soluţii IoT – soluţii care să interacţioneze digital cu clienţii precum cele digital signage (ecrane profesionale pe care se afişează conţinut digital interactiv), soluţii care să urmărească starea produselor perisabile, soluţii de management al stocurilor ş.a.m.d. Sunt soluţii cerute pentru a înţelege comportamentul de consum, care facilitează oferte personalizate pentru clienţi”, a subliniat Marius Coman. Agricultura este la rândul ei unul dintre sectoarele economiei în care soluţiile IoT au început să îşi facă loc, modernizând modul în care agricultorii au grijă de culturile şi producţia lor.
    „La ora actuală în România acoperim 38.000 de hectare monitorizate cu soluţii IoT. De la sol, interconectivitate, senzori de aer sau frunze electronice. Noi sperăm că în curând ne vom extinde şi observăm o creştere exponenţială a interesului în agricultură pentru digitalizare”, a afirmat Adrian Zărnescu, director tehnic în cadrul Syswin Solutions.
    Un exemplu al unei implementări IoT în agricultură este proiectul realizat de Syswin Solutions pentru Cerealcom Dolj care administrează circa 18.000 de hectare multicultură.
    „Ne-au cerut monitorizarea a tot ce înseamnă rezerve de apă din sol şi microclimat care se formează datorită schimbărilor climatice. Dacă ANM spune că într-o anumită zonă este OK vremea, dar analizăm datele dintr-o zonă foarte mică şi ne dăm seama că vor apărea situaţii precum grindină izolat, putem avertiza fermierul chiar cu câteva ore înainte de a se întâmpla acel fenomen”, a precizat el, adăugând că staţiile instalate de Syswin nu sunt staţii meteo, ci staţii complexe şi independente energetic. „Acestea transmit datele prin LoRa (Long Range – tehnologie care foloseşte o reţea extinsă cu consum redus de energie) din staţie în staţie până într-o zonă unde există acoperire a reţelei. Sunt mulţi senzori care preiau datele, le transmit, serverele le analizează, există algoritmi de machine learning şi data analytics care transmit apoi către interfeţele utilizatorilor toate datele sau toate informaţiile relevante.” Companiile care adoptă soluţii IoT vor să îşi crească eficienţa operaţională prin optimizarea costurilor şi prin creşterea veniturilor. Totodată, aceştia vor să se diferenţieze pe piaţa pe care activează şi să inoveze.
    „Clienţii îşi doresc conectivitate cu o viteză foarte mare, să poată să îşi transmită volumul mare de date. Îşi doresc comunicare bidirecţională, să coste puţin, să aibă acoperire extinsă şi tehnologia să consume cât mai puţină energie, pentru a avea autonomie extinsă. Aceste lucruri sunt specifice tehnologiei narrowband IoT”, a menţionat Marius Coman. Narrowband IoT este o reţea extinsă cu consum redus de energie bazat pe tehnologia radio.
    „Durata de viaţă a bateriei este principalul avantaj al narrowband. Sunt multe soluţii, multe oportunităţi care au nevoie de baterie extinsă. Un senzor conectat la o reţea 2G poate transmite informaţii timp de 3-5 ani. Acelaşi senzor conectat la o reţea narrowband poate transmite peste 10 ani. Tehnologia narrowband IoT permite conectarea a până la 100.000 de dispozitive pe o singură celulă. Senzorii pot trimite informaţii către servere, dar pot acţiona şi pe baza comenzilor pe care le primesc de la distanţă”, a completat el.
    În prezent, aproximativ 75% dintre companii cred că dezvoltarea soluţiilor IoT în viitor este critică, iar până în 2024 se estimează că vor exista circa 4 miliarde de dispozitive IoT în toată lumea.

  • În ce afaceri a mai investit Iulian Stanciu, CEO-ul celui mai puternic retailer din online-ul românesc

    După rezultatele din 2018 Iulian Stanciu a devenit primul antreprenor român cu două businessuri diferite în topul companiilor antreprenoriale cu afaceri de peste 1 mld. lei.

    Dar pariurile lui Iulian Stanciu în business nu se opresc aici. Primul business în care a investit în afara sferei tradiţionale este Berăria H, marketată ca cea mai mare berărie din sud-estul Europei.

    „Decizia de a investi în Berăria H a venit ca urmare a faptului că aveam încredere în Vlad (Dumitru, acţionarul majoritar – n.red.) că va construi ceva frumos. Ne ştiam dintr-un business anterior şi atunci am mers şi aici pe mâna lui. E un business greu, mai ales ţinând cont de unde e amplasată berăria. Au fost oameni care ne-au spus că suntem nebuni că facem asta, dar lucrurile cresc frumos”, spune Iulian Stanciu, care e doar investitor în business, nu se implică direct.

    Localul din nordul Capitalei a fost deschis în toamna lui 2014 cu o investiţie de 3 mil. euro şi are 1.000 de locuri la exterior şi 2.000 la interior. Odată cu lansarea, berăria s-a axat pe evenimente, găzduind o serie de concerte. Localul este amplasat în parcul Herăstrău, în locul Pavilionului H, un cunoscut centru comercial, precursorul mallurilor din ziua de astăzi. Această zonă populată în special de restaurante pentru clienţii cu venituri mari are trafic mai ales vara. Berăria H a fost construită după modelul celor din München, Germania, care au la rândul lor peste 1.000 de locuri.

    Compania Berăria H este controlată de Vasile Vlad Dumitru (50%), Maria Ioana Iancu (25%) şi Iulian Stanciu (25%). Acesta din urmă mai este, prin intermediul NOD, acţionar într-o altă poveste românească, este vorba de brandul de biciclete Pegas. „Decizia de a investi în acest business a fost a colegilor de la NOD. Mie mi-au prezentat un business case, pe care l-am aprobat. A fost o decizie pragmatică, bazată pe ROI (return on investment). Recunosc că au contribuit la decizie şi notorietatea brandului şi faptul că am avut o bicicletă Pegas în copilărie, dar cine nu a avut?”

    Astăzi, în compania Atelierele Pegas, care operează brandul, cel mai mare acţionar este Network One Distribution (NOD) – liderul pieţei locale de distribuţie IT&C. Compania şi-a majorat în 2018 participaţia la Atelierele Pegas la circa 70% după ce intrase în acţionariat în 2015 şi cumpărase treptat noi pachete de acţiuni. Restul de acţiuni sunt controlate de Andrei Boţescu – unul dintre cei care au readus la viaţă brandul – şi de alţi antreprenori locali. Au trecut deja opt ani din momentul în care bicicleta Pegas a primit o a doua şansă la viaţă din pasiunea a doi tineri antreprenori pentru mersul pe două roţi şi din nostalgia după unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti. După intrarea lui Iulian Stanciu în acţionariat brandul şi-a accelerat dezvoltarea – atât în producţie, cât şi în retail.

    După modelul Pegas, recent, în 2019, un nou brand românesc popular înainte de ’89 a fost readus la viaţă: este vorba de televizorul Diamant. Acesta revine pe piaţă cu un design actual, cu rezoluţii HD şi Full HD. Marca a fost resuscitată tot de compania Network One Distribution (NOD), controlată de antreprenorul Iulian Stanciu.

    „De-a lungul anilor NOD a creat mai multe branduri proprii, a fost o direcţie a companiei încă de la înfiinţare. Cele mai multe au fost creionate de la zero, însă au existat şi excepţii, precum Diamant, care are deja notoritate”, explică Iulian Stanciu.

    Astfel, numele său este legat acum de două branduri româneşti cu istorie, mărci cărora antreprenorul le-a dat o nouă şansă la viaţă. 

  • STS a cumpărat maşini de 7,5 milioane de lei. Recent a achiziţionat echipamente de 19 milioane lei

    Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) a făcut achiziţii de aproximativ 19 milioane de lei în ultima săptămână. Printre achiziţii se numără telefoane, cartuşe de imprimante şi echipamente de recunoaştere optică. STS a cumpărat în luna mai şi maşini de teren şi utilitare de 7,5 milioane lei.

    Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) a făcut achiziţii recente de aproximativ 19 milioane de lei, contractele fiind încheiate pentru terminale telefonice inteligente (2 milioane de lei), cartuşe de imprimantă (6,9 milioane de lei) “pentru eficientizarea activităţii personalului STS şi a fluxurilor de lucru interne” şi echipamente de recunoaştere optică (10 milioane de lei), potrivit datelor introduse în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP).

    Acordul-cadru pentru echipamentele achiziţionate are o durată de 24 de luni iar finanţarea pentru achiziţie provine din fonduri bugetare.

    În luna mai, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a mai achiziţionat autoutilitare şi autovehicule de teren în valoare de 7,5 milioane de lei, ” necesare pentru înlocuirea vehiculelor vechi şi completare deficitului”, aşa cum se arată în acordul-cadru încheiat cu STS şi publicat pe SEAP.

    Totodată, STS a mai efectuat lucrări de construcţie pentru un centru de date cu rol de “disaster recovery”, în valoare de 26,4 milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Europa trebuie să scoată din buzunar cu peste 50 de miliarde de dolari mai mult pentru tehnologia 5G, după decizia lui Donald Trump de a interzice echipamentele de telecomunicaţii chineze

    Statele Unite au adăugat Huawei Technologies, cel mai mare producător de echipamente de telecomunicaţii din lume, pe lista neagră a comerţului în luna mai, determinând şi alţi giganţi globali ai tehnologiei să reducă legăturile cu compania chineză, mai informează Reuters.
     
    Washingtonul susţine că echipamentul Huawei poate fi folosit de Beijing pentru spionaj, ceea ce compania a negat în mod repetat.
     

  • Gravor la domiciliu

    Acesta a conceput o presă de gravură de dimensiuni mici care poate fi tipărită de oricine are o imprimantă 3D, făcând disponibilă schema pentru aceasta pe site-ul său, openpressproject.com. A urmat apoi o campanie pe site-ul de crowdfunding Kickstarter pentru a finanţa producţia minipresei de gravură pentru cei care vor una gata de utilizare fără să-şi mai bată capul cu tipăritul şi asamblatul ei.

  • Cele mai responsabile companii din România: Ariston Thermo – Ariston Comfort Challenge

    Motivaţie

    Proiectul Ariston Comfort Challenge România are ca scop facilitarea accesului la apă caldă în cadrul instituţiilor de învăţământ, precum şi al centrelor dedicate vârstnicilor din întreaga ţară. Prin proiectul Comfort Challenge derulat în parteneriat cu Crucea Roşie Română şi susţinut de trei sportivi de anduranţă, compania şi-a propus să acopere nevoia de apă caldă resimţită în multe dintre unităţile de învăţământ şi locative, neechipate corespunzător cu sisteme de încălzire a apei.

    Descrierea proiectului
    Ariston Thermo România este filiala locală a companiei italiene Ariston Thermo Group, unul dintre liderii internaţionali în producţia şi furnizarea unei game complete de echipamente şi servicii destinate încălzirii şi producerii de apă caldă menajeră. Campania derulată în România a venit în contextul desfăşurării pe plan global a proiectului Ariston Comfort Challenge; prin intermediul partenerilor de la Crucea Roşie Română, au fost identificate peste 250 de instituţii de învăţământ, cămine de bătrâni şi centre de recuperare medicală din 32 de judeţe care nu deţineau echipamente corespunzătoare pentru încălzirea apei calde. În total, cele 250 de stabilimente deservesc peste 32.000 de copii şi bătrâni; în cadrul acestora au fost instalate, începând de toamna trecută, peste 400 de boilere electrice Ariston. 

    Campania a demarat în toamna anului 2018 prin promovarea cauzei susţinute de Ariston de către trei sportivi de anduranţă care s-au alăturat proiectului – Alex Găvan, Avram Iancu şi Andrei Roşu. Până la finalul lunii noiembrie 2018 au fost donate şi livrate către locaţiile beneficiare toate boilerele necesare. De altfel, tot în luna noiembrie a fost pornită şi campania online de strângere de fonduri pe site-ul www.crucearosie.ro.

    Rezultate

    Campania derulată de Ariston a acoperit 32 de judeţe, identificând 250 de unităţi beneficiare; numărul persoanelor deservite de cele 400 de boilere instalate se ridică la 32.000.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    199 mil. lei

    Număr de angajaţi
    100

    Profit net în 2017
    3,75 mil. lei

    Intervalul de implementare a proiectului 2018 – prezent