Milenialii nu mai sunt atât de responsabili ca alte generaţii în legătură cu sarcinile pe care le au, iar o greşeală este tratată cu mult mai multă seninătate, spun la unison recrutorii. Pe de altă parte, în procesele de recrutare forţa candidaţilor a crescut mult faţă de ce se întâmpla în urmă cu cinci ani, de pildă. Prin urmare, sunt situaţii în care balanţa înclină mult în favoarea candidaţilor care, în anumite domenii de activitate, ajung să-şi liciteze angajatorii.
Fiecare industrie este într-o anume fază a dezvoltării ei, fie datorită ciclurilor economice, fie datorită evoluţiei şi inovaţiei. „Oamenii vor căuta tot timpul să lucreze mai degrabă în industrii aflate «pe val» pentru că acolo e mai multă noutate, sunt mai multe oportunităţi şi e mai uşor să obţii rezultate. Astăzi lumea vrea să lucreze în tehnologie, servicii şi industrii «disruptive»”, spune Oana Ciornei, managing partner al firmei de executive search AMROP România.
Viaţă noastră s-a îmbunătăţit considerabil datorită tehnologiei în ultimii ani, iar în viitor orice companie va fi legată de industria de software, direct sau indirect, lucru care va duce la maximizarea potenţialul oamenilor, consideră Ciornei. „Într-o lume digitală eşti obligat să ai oamenii potriviţi deoarece marea provocare în cea de-a patra revoluţie industrială nu este tehnologia, ci omul şi cultura organizaţiei”, declara ea. Conform Corinei Diaconu, managing director al ABC Human Capital – agenţie de recrutare şi executive search -, în acest moment sunt foarte multe posturi vacante în vânzări, în toate domeniile de activitate, în IT, financiar-contabilitate, inginerie şi marketing. „Faţă de acum cinci ani, balanţa înclină mult în favoarea candidaţilor care, în anumite domenii de activitate, ajung să-şi liciteze angajatorii”, spune reprezentanta ABC Human Capital.
Motivele sunt diverse şi ţin mai ales de evoluţia economică, dar şi de dezvoltarea ţării pe anumite nişe. În IT, de pildă, foarte multe companii preferă să-şi deschidă centre de outsourcing în România datorită costurilor reduse cu personalul. Ca atare, deşi pe plan local opinia împământenită este că programatorii câştigă mult, pentru angajatorul lui, o companie străină, costul cu un angajat român este la jumătate faţă de ţara-mamă a firmei respective, arată Diaconu. Fără îndoială, segmentul de IT se bucură de popularitate, mai cu seamă în ce priveşte rolurile care presupun specializări foarte nişate.
Creşte apetitul angajatorilor şi în ce priveşte specialiştii pentru domeniul online – de la sales, marketing şi până la comunicare. Vorbind strict de joburi, „sunt interesante fie poziţiile extrem de specializate, fie cele aflate la confluenţa dintre departamente (de exemplu sales şi analiză de business)”, spune Oana Botolan Datki, SEE managing partner în cadrul Consulteam. „Acum câţiva ani declaram că se vor căuta foarte mult ingineri, specialişti în domenii tehnice şi îndrumam tinerii către Politehnică. Dovadă că în ultimii doi ani solicitările de specialişti pe diverse domenii tehnice, au sporit mult”, spune Daniela Necefor, managing partner la compania de consultanţă şi executive search Total Business Solution (TBS).
În opinia sa, companiile cred că există o masă mare de candidaţi, interesaţi să înceapă imediat lucrul, specializaţi, disponibili la relocări. Realitatea este alta. Numărul celor disponibili este din ce în ce mai mic, iar procesul de head-hunting este necesar şi pentru poziţii mai jos de nivelul de management. „Pe miza «suntem în criză economică», chiar dacă economia României arată creştere în ultimii doi ani, acest lucru nu se reflectă în creşterea salariilor în domeniul privat, unde companiile păstrează nivelul din timpul crizei”, arată Daniela Necefor.
IT-iştii, inginerii din zona de automotive şi meseriaşii cu studii medii sunt cei mai căutaţi în acest moment, consideră şi Elena Antoneac, head of operations în cadrul Nestlers Group. „Dacă piaţa de IT din România ar livra în acest moment 10.000 de programatori, toţi ar fi «înghiţiţi» de angajatorii de profil într-un timp extrem de scurt”, subliniază Antoneac. „Angajatorii au criterii variate de diferenţiere şi probabil veţi avea atâtea răspunsuri câţi angajatori sunt”, completează Radu Manolescu, managing partner al firmei de executive search K.M. Trust & Partners.
Totuşi, pe lângă experienţa acumulată şi calitatea studiilor absolvite, mai sunt câteva lucruri care vor face tot timpul diferenţa între candidaţii cu istoric profesional asemănător. „Este foarte importantă dimensiunea emoţională a personalităţii candidatului: încrederea, o bună cunoaştere de sine, modul cum interacţioneză cu ceilalţi, capacitatea de a crea legături de calitate, atitudinea faţă de schimbare, o anume generozitate etc. Aceste lucruri nu se pot citi într-un CV”, consideră Oana Ciornei.
Pentru poziţiile de top management sunt foarte importante anumite trăsături de leadership, cum ar fi orientarea strategică, înţelegerea pieţelor şi a clientului, modul de a atinge rezultatele propuse sau capacitatea de a dezvolta oameni şi de a genera schimbare. „Un element cheie este potrivirea cu organizaţia pentru care ar vrea să lucreze din punctul de vedere al valorilor, al culturii, al proceselor şi sistemelor, categorie pe care noi o numim portabilitate a competenţelor”, completează reprezentanta Amrop. Însă o importanţă primordială o are evaluarea potenţialului pe care candidatul îl are pentru a se dezvolta şi a aduce valoare în noul rol, capacitatea de învăţare şi adaptare, angajamentul pe care e dispus să-l facă şi determinarea cu care face lucrurile, mai spune Ciornei. „Desigur, toate acestea vor conta mai mult sau mai puţin în funcţie de jobul pentru care candidează o persoană şi de abilităţile aflate în interesul angajatorului”, completează şi Corina Diaconu.