BusinessMagazin

Tag: dobanda

  • Cum îşi încurajează o ţară europeană cetăţenii să-şi întemeieze familii: alocaţii pentru toţi copiii şi medicamente gratuite pentru vulnerabili. Iar pentru primul apartament statul asigură o dobândă de 2%

    Totul a început cu programul „Familie 500 plus”, o carte câştigătoare în alegerile din 2015. Se numea 500 plus pentru că oferea 500 de zloţi (110 euro) pe lună fiecărei familii pentru cel de-al doilea copil şi următorii. 

    Creşterea alocaţiei pentru copii, pentru toţi copiii, de la 500 de zloţi pe lună la 800 de zloţi, medicamente gratuite pentru cei mici, pentru adolescenţi şi bătrâni şi credite sigure pentru locuinţe cu dobândă prietenoasă la plata căreia contribuie şi statul sunt măsuri prin care Polonia speră să încurajeze formarea de familii cu copii. Sunt bani mulţi care se duc spre milioane de oameni. Se ridică rezultatele la nivelul  costurilor?

    Totul a început cu programul „Familie 500 plus”, o carte câştigătoare în alegerile din 2015. Se numea 500 plus pentru că oferea 500 de zloţi (110 euro) pe lună fiecărei familii pentru cel de-al doilea copil şi următorii. Cele mai sărace familii primeau bani şi pentru primul copil, iar în 2019 programul a fost extins pentru a acoperi şi primul copil indiferent de venituri. Astfel, s-a deschis calea pentru „Familie 800 plus”, care va fi lansat anul viitor, după alegerile care au avut loc în această toamnă. Deşi a  fost descris ca un program populist, un vehicul de atragere a alegătorilor pentru partidul Lege şi Justiţie (PiS), programul a fost bine primit de populaţie şi de aceea a ridicat ştacheta pentru toate partidele politice.

    „Familie 800 plus” va oferi familiilor câte 800 de zloţi (180 euro) pe lună pentru fiecare copil. Nu se ţine cont de câţi membri are familia, de ce venituri au părinţii şi pe ce sunt cheltuiţi banii. Pot fi cheltuiţi pentru şcoală, pentru mâncare, jucării sau călătorii. „800 plus” este urmaşul direct al „500 plus”, reprezentând prima actualizare a celebrului şi deja veteranului program lansat în 2016. „Familie 500 plus” a fost extrem de popular deoarece a fost considerat un instrument de combatere a sărăciei în rândul copiilor. Însă nu acesta a fost scopul principal. PiS a pus familia pe primul loc în programele sale guvernamentale, iar primul obiectiv al „500 plus” a fost creşterea ratei naşterilor.

    Un astfel de rezultat încă se lasă aşteptat, după cum a recunoscut în 2020 chiar guvernul. Încurajarea naşterilor, o măsură menită să contribuie la rezolvarea celei mai grave probleme cu care se confruntă naţiunile est-europene, declinul demografic, s-a dovedit ceva dificil, dacă nu imposibil, nu doar în Polonia, ci şi în celelalte ţări din regiune. Ungaria, unde ca şi în Polonia guvernul pune accent pe formarea familiilor şi pe stimularea creşterii numărului de copii poate mai mult decât Varşovia, a eşuat.

    Tendinţele demografice, date, printre altele, de nivelul de trai, de schimbările din societate şi cultură şi de decalajele dintre Est şi Vest, sunt greu de contrazis. În cazul Poloniei, datele oficiale arată că numărul naşterilor a crescut după introducerea „500 plus” în primăvara anului 2016, dar apoi a scăzut înapoi la nivelul de dinainte de lansarea programului, scrie Notes from Poland. Specialiştii spun că de vină pot fi condiţiile demografice preexistente. Iar concluzii într-o chestiune atât de dificilă şi complicată precum amorsarea bombei demografice nu pot fi trase într-o periodă atât de scurtă de timp.

    Pe de altă parte, în perioada 2016-2017 Polonia a trecut printr-un episod de boom economic care-i făcea pe ziariştii de la The New York Times să se întrebe dacă nu cumva această naţiune va deveni următorul motor economic al Europei, aşa cum China sau India sunt pentru economia Asiei. Atunci, afacerile poloneze erau în plină expansiune internaţională. Apoi au urmat o serie de crize şi incertitudini economice internaţionale, printre care o încetinire sincronizată a economiilor mari şi colapsul din pandemia de Covid-19.

    Impulsului dat naşterilor de „500 plus” i-a urmat o scădere care a făcut ca în octombrie 2019 deficitul demografic al Poloniei (diferenţa dintre rata deceselor şi cea a naşterilor) să ajungă la cel mai ridicat nivel de după cel de-al Doilea Război Mondial.  Totuşi, programul continuă. După exinderea sa, acesta costă 42 de miliarde de zloţi (9,3 miliarde euro) pe an. A fost criticat că a încurajat 100.000 de femei să iasă de pe piaţa muncii şi că nu rezolvă problema inegalităţilor în distribuirea veniturilor. Dar mai presus de toate a fost creditat cu o contribuţie semnificativă la scăderea numărului de familii care trăiesc în sărăcie. Este un program introdus la timp pentru a amortiza impactul pe care l-a avut valul de inflaţie record asupra puterii de cumpărare a gospodăriilor. Dar la o inflaţie de peste 18%, valoarea reală a alocaţiei de 500 de zloţi a scăzut sub 350 de zloţi. De aceea,  guvernul PiS a hotărât adaptarea „500 plus” la vremurile actuale, adică transformarea lui în „800 plus”. Şi costurile cresc, de la 40 de miliarde de zloţi pe an la 62-66 de miliarde de zloţi, arată experţii. La acestea se adaugă cheltuielile cu un program cu totul nou, aplicabil începând cu anul viitor: medicamente gratuite pentru tinerii cu vârste de până la 18 ani ani şi pentru persoanele de peste 65 de ani. Nu este o promisiune, ci o lege semnată de preşedinte.

    Şi acest program este extinderea unuia mai vechi, care asigura medicamente gratuite pentru vârstnicii de peste 75 de ani. Versiunea nouă asigură accesul gratuit la medicamente pentru 16 milioane de polonezi, potrivit datelor guvernului. Şi acest program este criticat, spunându-se că pune presiuni şi mai mari pe cei care muncesc şi pe antreprenori. Cei care l-au gândit asigură însă că prin accesul gratuit la medicamente cetăţenii vor rămâne cu mai mulţi bani în buzunar. Extinderea programului este posibilă datorită managementului mai eficient al finanţelor publice şi prin lupta în forţă contra mafiei TVA. Are Polonia resursele necesare pentru a acoperi astfel de cheltuieli, mai ales acum când economia nu o duce deloc bine, aşa cum este cazul majorităţii economiilor europene, şi când inflaţia face surprize neplăcute? Cheltuielilor sociale li se adaugă şi miliardele de euro investite în modernizarea şi înzestrarea armatei cu cele mai moderne şi puternice arme. Deficitul bugetar va creşte, iar guvernul o ştie. În actualizarea proiectului de buget pentru 2024 este prevăzut un deficit de 4,5% din PIB, peste cel de 3,4% prognozat în aprilie. Proiectul menţionează venituri bugetare de 683,5 miliarde zloţi (135 miliarde euro), la un deficit de 164,7 miliarde zloţi, arată Deutsche Welle. Datoria va creşte, cu siguranţă. Nevoia de împrumut pentru 2024 este proiectată la 225,4 miliarde euro, sau 6% din PIB, cu 55% peste nivelul de anul acesta. Analiştii spun că Polonia va trebui să se orienteze căre pieţele internaţionale de finanţare. Însă Polonia poate produce surprize în ceea ce priveşte bugetul. Deficitul din 2022 a fost cu aproape 60% mai mic decât cel prevăzut, în pofida efectelor de lungă durată ale pandemiei, ale războiului pornit de Rusia contra Ucrainei şi a primirii a milioane de refugiaţi ucraineni. Anul acesta va fi mai greu deoarece guvernul a redus la zero TVA la alimentele de bază şi a diminuat taxa pentru combustibil, gaze, încălzire, electricitate şi altele pentru a apăra gospodăriile şi afacerile de şocul inflaţiei şi al crizei energiei. Performanţa bugetară din 2022 reflectă eforturile guvernului de a îmbunătăţi colectarea taxelor. Veniturile din TVA au fost cu aproape 7% mai mari decât în anul anterior. Iar taxele pe profiturile companiilor au fost cu 34% mai mari. Datele Comisiei Europene arată că Polonia are experienţă şi se descurcă bine cu eficientizarea colectării taxelor. În perioada 2016-2020 a ocupat locul doi în UE la îmbunătăţirea colectării TVA. În 2020, „decalajul TVA“ al Poloniei – un indicator al diferenţei dintre veniturile aşteptate din Taxa pe Valoarea Adăugată şi cele colectate efectiv – a fost de 11,3%, a constatat Comisia. Nivelul a fost cu 9,1 puncte procentuale mai mic decât în 2016. Doar Letonia, cu 10,8 puncte procentuale, a avut un succes mai mare. CE a evidenţiat implementarea standardelor internaţionale SAF-T privind schimbul electronic de date şi „introducerea altor măsuri care vizează frauda şi evaziunea“.

    Programul asigură o dobândă de 2% timp de zece ani la credite imobiliare pentru anumite persoane, cum ar fi tineri polonezi sau femei poloneze cu probleme din cauza cărora nu ar primi împrumuturi de la băncile comerciale. În aceşti zece ani, diferenţa dintre dobânda de 2% şi cea a pieţei este plătită de stat. După trecerea perioadei, cumpărătorul plăteşte dobânda la nivelul pieţei. Valoarea creditului diferă în funcţie de cumpărător. O persoană poate obţine un împrumut de până la 500.000 de zloţi (112.000 euro). În cazul unui cuplu căsătorit sau al părinţilor cu copii, creditul poate ajunge la 600.000 de zloţi (134.000 euro). Ratele plătite la bancă pot fi cu 1.000-2.000 de zloţi mai mici decât cele standard. În octombrie, valoarea totală a fondurilor acordate prin „Credit sigur 2%” ajunsese deja la şapte miliarde de zloţi (1,56 miliarde euro), de două ori mai mult decât era prevăzut pentru finalul acestui an. În fiecare săptămână sunt semnate contracte de peste un milliard de zloţi. Polonia a mai avut programe de subvenţionare a achiziţiilor de locuinţe, precum „Apartamente pentru tine“, „Familia pe cont propriu“ sau „Credit fără să plăteşti“, însă niciunul nu a fost atât de popular cum este „Credit sigur 2%”. Specialiştii spun că acesta înjumătăţeşte calea până la o locuinţă.

     

    „Credit sigur 2%”, cel mai popular program guvernamental de achiziţii de locuinţe din istoria Poloniei moderne

    Pandemia, criza de energie, creşterea dobânzilor, cea mai acută criză a costului vieţii de decenii, dar şi programele sociale îşi pun amprenta asupra pieţelor imobiliare din Europa de Est, însă în mod diferit, în funcţie de specificul şi problemele fiecărei ţări. În Polonia, piaţa imobiliară este ţinută în mişcare de programele guvernamentale de credite pentru locuinţe.

    După luni de secetă pe piaţa creditelor imobiliare, rezultat al creşterii dobânzilor, numărul de cereri a început să crească odată cu lansarea „Credit sigur 2%”, în iulie. Programul guvernamental de subvenţionare a achiziţionării primei locuinţe a creat  febră pe piaţă. Ministerul dezvoltării a anunţat că peste 47.600 de cereri au fost făcute doar în primele zece săptămâni de la lansarea „Credit sigur 2%”.  Astfel, numărul de posibili cumpărători a crescut cu peste 200% faţă de anul trecut.

  • Cel mai puternic bancher din SUA avertizează cu privire la un tsunami economic: În cel mai pesimist scenariu, Fed va fi forţată să majoreze dobânda de referinţă la 7%, iar lumea nu este pregătită pentru asta

    Este posibil ca lumea să nu fie pregătită pentru cel mai pesimist scenariu în care dobânzile de referinţă ale Rezervei Federale să ajungă la 7%, problemă la care se adaugă şi stagflaţia, este de părere Jamie Dimon, directorul general al JPMorgan, relatează Bloomberg.

    Dimon, care consideră că este posibil să fie nevoie de o creştere suplimentară a ratelor pentru a combate inflaţia, a adăugat că diferenţa dintre 5% şi 7% ar fi mai problematică pentru economie decât a fost trecerea de la 3% la 5%.

    Comentariile sale contrastează cu opinia generală conform căreia Fed se apropie de sfârşitul ciclului de înăsprire a politicii monetare, după 5,25 puncte procentuale de majorări care au ridicat rata de referinţă la 5,5% – cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani. Factorii de decizie politică din SUA au semnalat că ratele vor trebui să rămână mai mult timp la un nivel mai ridicat pentru a limita inflaţia, deşi pieţele estimează reduceri începând de anul viitor.

    Dacă rata dobânziiar urca la 7%, ar avea implicaţii grave pentru întreprinderile şi consumatorii americani. Economiştii estimează deja la 60% probabilitatea unei recesiuni în SUA în următoarele 12 luni, ceea ce este mai optimist decât previziunile Bloomberg Economics, care estimează o prăbuşire încă din acest an.

    O rată de 7% ar stinge optimismul recent al oficialilor Fed cu privire la capacitatea lor de a gestiona o aterizare uşoară a economiei, în condiţiile în care rata şomajului este încă foarte scăzută, de 3,8%, iar preţurile dau semne de relaxare.

    „Trecerea de la zero la 2% nu a însemnat aproape nicio creştere. Trecerea de la zero la 5% i-a prins pe unii cu garda jos, dar nimeni nu ar fi scos 5% din sfera posibilităţilor. Totuşi nu sunt sigur că lumea este pregătită pentru 7%” a declarat Dimon.

    Preşedintele Fed, Jerome Powell, a declarat că deciziile viitoare privind ratele se vor baza pe datelor agregate.

    „Dacă vorbim de acest nivel de 7%, el ar aduce deflaţie şi foarte multe active ar avea de suferit, pur şi simplu nu este sustenabil”, a declarat Charlie Jamieson, director de investiţii la Jamieson Coote Bonds.

  • Banca Centrală Europeană nu dă niciun pas înapoi: Gabriel Makhlouf spune că este posibilă o nouă majorare a dobânzii BCE în octombrie şi respinge pariurile privind reducerile din primăvară

    Gabriel Makhlouf, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene, a declarat că ar putea avea loc o majorare a ratei dobânzii în octombrie şi a respins pariurile privind reducerile din primăvară, raportează Bloomberg.

    „Nu spun că la următoarea noastră şedinţă vom menţine ratele aşa cum sunt”, a declarat Makhlouf pentru Irish Independent într-un interviu publicat joi.

    Totuşi, chiar şi o inflaţie peste ţinta de 2% a BCE ar putea să nu forţeze o acţiune suplimentară, a spus el.

    „Dacă inflaţia rămâne la fel, nu înseamnă neapărat că ratele dobânzilor vor creşte”, a spus Makhlouf. „Ele ar putea doar să rămână unde sunt pentru mai mult timp”.

    Săptămâna trecută, BCE a majorat costurile de împrumut pentru a zecea oară, iar economiştii se aşteaptă ca măsura să menţină rata depozitelor la nivelul record de 4% cel puţin până în iunie. 

    „Părerea mea în acest moment este că luna martie este un moment prematur [pentru scăderea ratelor] şi cu siguranţă oamenii nu ar trebui să facă planuri pe baza unor viitoare scăderi din primăvară”, a spus el.

  • Statul român a luat 3 mld. euro de pe pieţele externe prin două emisiuni de bonduri pe cinci şi 10 ani

    Guvernul Ciolacu, prin Ministerul Finanţelor, a ieşit luni pe pieţele externe pentru a se finanţa prin două emisiuni de obligaţiuni deno­mi­nate în euro, scadente în 18 sep­tem­brie 2028 şi 18 septembrie 2023, cu un cupon fix, plătibil anual, conform datelor din platforma Bloomberg.

    Cele mai recente date arată că interesul investitorilor a fost mare, reflectat prin ordinele de subscriere, care s-au ridicat la circa 9 miliarde de euro, însă statul s-ar orienta la aproximativ 3 miliarde de euro.

    Acum, dobânzile sunt formate din nivelul midswap pe cinci ani de 3,25 plus 225 de puncte de bază, adică 5,5, respectiv midswap pe

    10 ani de 3,17 plus 340 de puncte de bază, adică 6,57. Aranjorii emisiunii sunt Citi, Erste Group, HSBC, JP Morgan şi Societe Generale.

    Spre comparaţie, Ministerul Finanţelor a mai emis bonduri pe pieţele externe la finalul lunii ianuarie 2023, când dobânzile erau formate din midswap plus 195 puncte de bază, respectiv midswap plus 340 puncte de bază.

    În finanţarea scadentă în septembrie 2027 şi care are o dobândă de 5% pe an, Guvernul a atras 750 mil. euro şi alte 850 mil. euro pentru cea scadentă în septembrie 2029 la o dobândă de 6,25% pe an, fiind vorba de o reemitere de obligaţiuni, ceea ce analiştii descriu ca „tap issue“, adică emiterea de bonduri pe ISIN-urile deja existente.

    Prin această reemitere de bonduri, guvernul a majorat sumele atrase de la investitori pe structura iniţială a celor două emisiuni de obligaţiuni, putând emite cu primă faţă de cuponul iniţial. La început de ianuarie 2023, guvernul a atras 4 mld. dolari în prima emisiune de eurobonduri din acest an, interesul investitorilor fiind de circa 11 mld. dolari.

     

  • Inflaţia din Spania rămâne o problemă: Aceasta a atins 2,4% în august, un nou maxim al ultimelor trei luni. Investitorii sunt îngrijoraţi de o nouă creştere a dobânzilor din partea BCE

    Inflaţia din Spania a atins maximul ultimelor trei luni, întărind temerile investitorilor că preţurile mari vor determina BCE să continue majoarea dobânzilor, scrie Financial Times.

    Biroul spaniol de statistică a declarat că preţurile de consum au crescut cu o rată anuală de 2,4% în august, faţă de 2,1% în iunie, datele fiind uşor mai bune decât prognozaseră analiştii.

    Inflaţia în Spania a încetinit mai repede decât în cea mai mare parte a Europei, consumatorii beneficiind de preţuri mai mici la energie decât în alte ţări.

    Inflaţia în întreaga zonă euro este de aşteptat să scadă de la 5,3% în iulie la 5,1%, datele din luna august urmând a fi publicate joi.

  • Erdogan s-a predat pieţelor financiare: Banca centrală a Turciei a majorat dobânda de referinţă la 25% în încercarea disperată de a stopa creşterea preţurilor, dar investitorii spun că nu este de ajuns

    Banca centrală a Turciei a decis majorarea dobânzii de referinţă la 25%, în încerarea de a aduce preţurile sub control. Cu toate acestea, investitorii susţin că această majorare nu este suficientă, potrivit unui raport al Wood&Company.

    Conform prognozelor, Turcia ar putea ridica dobânda până la 30% la finalul lui 2023. Pe fondul turbulenţelor economice, cheltuilelie gospodăriilor au început să scadă, consumul s-a diminuat, iar temerile privind şomajul au început să se accentueze.

    Cu toate acestea, absorbţia creditelor de către bănci a rămas în general stabilă, cu excepţia împrumuturilor acordate IMM-urilor, care a înregistrat o uşoară tendinţă de atenuare începând cu luna martie.

    Economiştii sunt de părere că în ciuda acestor eforturi lira turcească va continua să se deprecieze, pentru că este nevoie de mai mult timp ca deciziile de politică monetară să îşi facă efectul în economia reală.

  • Citatul săptămânii. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Ce observ eu, inclusiv în zona euro, este că trebuie să păstrăm ratele de dobândă la un nivel relativ mai înalt până când avem confirmarea că inflaţia vine sub rata dobânzii

    Ce observ eu, inclusiv în zona euro, este că trebuie să păstrăm ratele de dobândă la un nivel relativ mai înalt până când avem confirmarea că inflaţia vine
    sub rata dobânzii. Vom începe să coborâm dobânzile în măsura în care vedem că inflaţia vine în mod clar în jos, sub dobânda de politică monetară. Anul acesta este exclus.

     


     

     

  • Piaţa a depăşit şocul creşterii ucigătoare a dobânzilor lei, şi odată ce dobânzile s-au stabilizat şi nu mai cresc, românii au revenit în bănci să ia credite ipotecare/imobiliare chiar cu dobânzile aşa mari, mai ales că salariile au redevenit pozitive. Dacă credeţi că dobânzile sunt mari la noi, uitaţi-vă la cât a crescut mortgage-ul din SUA

    1. După creşterea ucigătoare şi total neaşteptată a dobânzilor la lei – în octombrie 2022 ROBOR a ajuns chiar la 8,2%, de trei ori mai mult faţă de începutul anului – din cauza exploziei inflaţiei (16,4% în 2022), ceea ce a dus la apariţia unei crize şi scăderea dintr-o dată a puterii de cumpărare, românii au dat doi paşi înapoi în privinţa achiziţiei unui credit ipotecar/imobiliar. Aşa se face că, începând din toamna anului trecut, piaţa s-a blocat, iar tranzacţiile au scăzut. Cele care s-au realizat au fost făcute mai mult cu cash decât prin finanţare bancară.

    Pentru că piaţa are o anumită întârziere din cauza modului cum se anunţă IRCC-ul – dobânda de referinţă pentru creditele ipotecare/imobiliare viitoare -, creşterea dobânzilor şi implicit a ratelor la bancă, care s-au majorat cu 60% într-un an, s-a văzut spre finalul anului trecut şi începutul acestui an.

    În T1, cu un IRCC de aproape 6%, creditele ipotecare/imobiliare acordate de bănci au scăzut cu 3% faţă de T1 2022.

    După anii foarte buni anteriori, când creditele ipotecare au atins maxim istoric datorită dobânzilor foarte mici (cine îşi mai aminteşte că la un moment dat IRCC-ul a fost de 1,08%?), băncile s-au trezit că cererea de credite ipotecare/imobiliare a scăzut dintr-odată chiar şi cu 50%, dacă nu chiar mai mult, cel puţin la nivel de intenţie de achiziţie.

    Dar, odată ce dobânzile s-au stabilizat iar ROBOR-ul a scăzut de la 8,2% la 6,4%, începând cu T2, băncile au început să iasă cu oferte promoţionale de credite ipotecare/imobiliare pentru a readuce cererea.

    Aşa se face că băncile au venit cu oferte, cu rate fixe de dobândă pe o perioadă de 3-5 ani, cu o dobândă de 5,7-5,9%, sub IRCC, care s-a instalat la 5,9%. După această perioadă de dobândă fixă, dobânda variabilă este IRCC plus o marjă cuprinsă între 2-3%, peste IRCC, în funcţie de bancă, ceea ce înseamnă o dobândă de 8-9%. Cu totul, DAE ajunge în jur de 9% sau puţin peste 9%.

    Aşa se face că în T2 soldul de credite ipotecare/imobiliare noi a crescut cu 18% faţă de T2/2022. Deci, de la un minus de 3% în T1, în T2 s-a ajuns la o creştere de 18%.

    Creditele noi includ atât refinanţările, cât şi împrumuturile noi efective.

    Dobânda la creditele ipotecare/imobiliare cu rate fixe în primii ani a ajuns chiar sub dobânda de referinţă a BNR, care este de 7%. Dobânda este chiar sub dobânda oferită de BNR băncilor la depozite, care este de 6%.

    Deci băncile au o dobândă fixă la creditele ipotecare/imobiliare sub 6%, adică sub cât le oferă BNR ca să le ţină banii. Mai mult decât atât, sunt bănci care oferă la depozite 7% şi peste 7%, iar la creditele ipotecare/imobiliare oferă o dobândă fixă în jur de 6%.

    Datele statistice din T2 privind creditarea ipotecară/imobiliară arată că piaţa de creditare a început să-şi revină, iar românii au depăşit şocul creşterii dobânzilor la lei şi încep să se obişnuiască cu noile niveluri de dobândă.

    Trimestrul al treilea şi trimestrul al patrulea vor confirma acest lucru. Chiar dacă dobânzile nu vor scădea, aşa cum se aşteaptă piaţa, ele s-au stabilizat şi nu mai cresc,  ceea ce aduce un oarecare confort celor care vor să ia un credit ipotecar/imobiliar.

     

    2. La revenirea creditării imobiliare, pe lângă stabilizarea dobânzilor şi ofertele băncilor cu dobânzi mai mici, a contribuit şi revenirea salariilor/veniturilor românilor în teritoriu pozitiv. Adică sunt real pozitive.

    După scăderea puterii de cumpărare de anul trecut, când inflaţia a depăşit cu mult creşterea salariilor, rezultând o scădere în termeni reali a veniturilor, în iunie 2023 am ajuns deja în a treia lună în care salariile au intrat într-un teritoriu pozitiv. În aprilie, mai şi iunie creşterea anuală a salariilor a depăşit creşterea anuală a inflaţiei.

    Spre exemplu, în iunie creşterea anuală a salariului mediu, care a ajuns la 4.600 de lei, a fost de 15,7% faţă de o inflaţie de 10,4% (iunie 2023/iunie 2022), ceea ce înseamnă o creştere reală anuală a salariului mediu de 5%, ceea ce nu este puţin în condiţiile date.

    Bineînţeles că aici este vorba de o medie a salariilor, care include şi salariile mari, şi salariile mici. Creşterea salarială nu este uniformă, existând sectoare cu majorări salariale cu peste 20%, iar la polul opus sunt sectoare cu creşteri salariale de 5%, dacă nu chiar mai puţin.

    Oricum, revenirea salariilor într-un teritoriu real pozitiv, trend care va continua pe măsura scăderii inflaţiei, va contribui la revenirea creditării şi a consumului.

    În ultima minută a Consiliului de Administraţie al BNR, Banca Naţională spune că creşterea salarială va continua, susţinută de lipsa ofertei de forţă de muncă, iar companiile vor acoperi aceste creşteri din marja de profit.

     

    3. Menţinerea stabilităţii cursului valutar leu/euro contribuie enorm de mult la revenirea încrederii, chiar dacă inflaţia a făcut ceva ravagii.

    Cu o creştere salarială de 15% în termeni nominali şi cu stabilitatea cursului valutar leu/euro, rezultă o creştere anuală a salariilor în euro cu 15%, ceea ce nu este puţin.

    Dacă BNR va reuşi să menţină stabilitatea cursului valutar, în euro salariile din România vor înregistra o creştere spectaculoasă, ceea ce va mai reduce din decalajul faţă de piaţa vestică.

     

    4. Nu ştiu dacă aţi citit, dar rata la mortgage în Statele Unite a depăşit 7%, cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani.

    Conform site-urilor americane, un mortgage pe 20 de ani cu o dobândă fixă a ajuns la 7,6%, un nivel aproape dublu faţă de acum un an. În SUA dobânda de referinţă a băncii centrale este de 5,25%. Iar dobânzile la dolar s-ar putea să mai crească, după ultimele date.

     

    Dacă am face nişte comparaţii de dobândă, piaţa de dobânzi pe credite ipotecare/imobiliare din România nu arată chiar aşa rău.

  • BNR menţine dobânda de politică monetară la 7%, nivel stabilit din ianuarie. Rata anuală a inflaţiei va coborî la nivelul de o cifră la începutul trimestrului III. “Incertitudinile şi riscurile majore la adresa inflaţiei decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri”

    Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de luni, 7 august, a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an, precum şi menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an.

    De asemenea, BNR a menţinut şi rata dobânzii la facilitatea de depozit la 6% pe an.

    Conducerea Băncii Naţionale a mai decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit comunicatului CA al BNR privind deciziile de politică monetară.

    Analiştii au anticipat menţinerea ratei-cheie la 7%, nivel rămas constant începând din luna februarie, după ce în ianuarie rata-cheie a fost majorată la 7% după cele opt creşteri operate în 2022.

    În ianuarie, BNR încetinise ritmul majorărilor, crescând dobânda-cheie cu doar 0,25 puncte procentuale (pp), de la 6,75% până la 7%, şi a renunţat şi la „controlul ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară“.

    În ceea ce priveşte analiza BNR cu privire la evoluţia macroeconomică, prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei în următorii doi ani, pe o traiectorie ceva mai ridicată decât cea previzionată anterior doar pe segmentul de mijloc al orizontului prognozei.

    Potrivit acesteia, rata anuală a inflaţiei va coborî la nivelul de o cifră în debutul trimestrului III 2023 şi în proximitatea intervalului ţintei la finele orizontului proiecţiei.

    Mai jos comunicatul integral privind Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară:

    Rata anuală a inflaţiei a coborât în iunie la 10,25 la sută – în linie cu previziunile –, de la 10,64 la sută în luna mai, pe fondul accentuării declinului în termeni anuali al preţului combustibililor şi al decelerării creşterii preţurilor alimentelor procesate.

    Pe ansamblul trimestrului II 2023, rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat astfel considerabil descreşterea, aşa cum s-a anticipat, reducându-se cu 4,28 puncte procentuale (de la 14,53 la sută în martie). Scăderea a fost antrenată şi în acest interval în principal de dinamicile preţurilor energiei şi combustibililor, care şi-au accentuat trendul descendent, sub impactul efectelor de bază, al evoluţiei cotaţiei ţiţeiului şi al schemelor de plafonare a preţurilor la electricitate şi gaze naturale.

    În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se reducă gradual, ajungând la 13,5 la sută iunie, de la 14,6 la sută în martie, pe fondul intensificării efectelor de bază dezinflaţioniste, al descreşterii cotaţiilor mărfurilor, prioritar agroalimentare, şi al ajustării descendente a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt. Acţiunea acestora a devansat influenţele de sens opus ce au continuat să vină din transferarea treptată asupra preţurilor de consum a costurilor crescute ale firmelor, inclusiv salariale, şi din conservarea marjelor de profit, în contextul cererii de consum încă solide, precum şi din scumpirea unor bunuri importate.

    Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) a scăzut la 9,3 la sută în iunie, de la 12,1 la sută în martie 2023. Totodată, rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza IAPC s-au redus în iunie la 14,2 la sută şi la 12,5 la sută, de la 15,3 la sută, respectiv 13,2 la sută, în martie, rămânând inferioare celor prevalente în regiune şi în ţările baltice.

    Noile date statistice reconfirmă încetinirea creşterii economice în trimestrul I 2023 la 0,2 la sută, de la 1,0 la sută în precedentele trei luni (variaţie trimestrială), evoluţie ce implică restrângerea relativ pronunţată a excedentului de cerere agregată în acest interval.

    În acelaşi timp, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus semnificativ în primul trimestru din 2023, la 2,4 la sută, de la 4,5 la sută în trimestrul IV 2022. Potrivit noilor date, scăderea a fost determinată de variaţia stocurilor, în timp ce consumul gospodăriilor populaţiei şi-a accelerat mai vizibil creşterea faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar dinamica formării brute de capital fix a consemnat doar o mică scădere, menţinându-se la un nivel de două cifre. Totodată, impactul exportului net a redevenit expansionist, în condiţiile în care dinamica volumului exporturilor şi-a mărit ecartul pozitiv faţă de cea a volumului importurilor de bunuri şi servicii, care a continuat să se reducă mai alert. Pe acest fond, deficitul balanţei comerciale şi cel de cont curent au consemnat scăderi substanţiale în trimestrul I 2023 în raport cu perioada similară a anului anterior, inclusiv ca urmare a ameliorării raportului de schimb.

    Cele mai recente date şi analize indică o creştere modestă a economiei în trimestrele II şi III 2023, şi mai temperată decât s-a anticipat anterior, implicând menţinerea dinamicii anuale a PIB la un nivel relativ scăzut.

    Astfel, în intervalul aprilie-mai, vânzările cu amănuntul şi cele auto-moto şi-au încetinit creşterea în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar serviciile prestate populaţiei şi-au accelerat puternic descreşterea de ritm. Totodată, producţia industrială şi-a amplificat contracţia în termeni anuali, iar creşterea volumului lucrărilor de construcţii a continuat să decelereze, deşi mult mai lent decât în precedentele trei luni. Dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi servicii a rămas însă semnificativ superioară celei a importurilor, deşi a scăzut ceva mai pronunţat, astfel încât deficitul comercial şi-a accentuat declinul în termeni anuali în acest interval. În schimb, deficitul de cont curent şi-a cvasi-stopat descreşterea faţă de perioada similară a anului precedent, ca urmare a înrăutăţirii puternice a soldului balanţei veniturilor primare, pe seama ieşirilor de profituri reinvestite şi de dividende distribuite.

    Pe piaţa muncii, datele recente arată o accelerare a creşterii efectivului salariaţilor din economie în aprilie-mai, precum şi scăderea ratei şomajului BIM la 5,4 la sută în luna iunie, alături de accentuarea trendului ascendent al dinamicii anuale deosebit de înalte a costului unitar cu forţa de muncă din industrie în primele două luni ale trimestrului II. Totodată, potrivit sondajelor de specialitate, intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au apropiat de maxime istorice în luna iulie, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii s-a mărit, inclusiv în industrie.

    Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au prelungit mişcarea lent descendentă în iulie, în timp ce randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat descreşterea în prima parte a lunii, pentru ca ulterior să se înscrie pe o traiectorie ascendentă – în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune –, pe fondul revizuirii aşteptărilor investitorilor privind perspectiva conduitei politicii monetare a Fed, în contextul creşterii peste aşteptări a economiei şi a rezilienţei pieţei muncii din SUA.

    Moneda naţională a manifestat o tendinţă de întărire faţă de euro în cea mai mare parte a lunii iulie, inclusiv sub influenţa unor factori interni de natură conjuncturală sau sezonieră, după deprecierea uşoară acumulată în precedentele două luni.  În raport cu dolarul SUA, leul a consemnat o apreciere notabilă, ca urmare a slăbirii semnificative a monedei americane pe pieţele financiare internaţionale în prima jumătate a intervalului.

    Creşterea anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să decelereze relativ alert în iunie, ajungând la 6,4 la sută, de la 7,9 la sută în mai, în condiţiile în care dinamica deosebit de înaltă a componentei în valută şi-a accentuat declinul, iar variaţia creditului în lei a stagnat la o valoare marginal pozitivă. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a stopat trendul descendent, mărindu-se uşor în iunie, la 67,9 la sută, de la 67,6 la sută în luna mai.

    În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2023, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

    Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflaţiei în următorii doi ani, pe o traiectorie ceva mai ridicată decât cea previzionată anterior doar pe segmentul de mijloc al orizontului prognozei. Potrivit acesteia, rata anuală a inflaţiei va coborî la nivelul de o cifră în debutul trimestrului III 2023 şi în proximitatea intervalului ţintei la finele orizontului proiecţiei.

    Descreşterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaţioniste şi de corecţii descendente ale cotaţiilor unor mărfuri, cărora li se alătură influenţele aşteptate să vină din continuarea restrângerii excedentului de cerere agregată, mai lentă totuşi decât în proiecţia precedentă.

    Actuala perspectivă a inflaţiei este marcată de incertitudini crescute, având ca principale surse pe termen scurt plafonarea temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază, dar mai cu seamă măsurile fiscale ce se prefigurează a fi implementate în vederea măririi veniturilor bugetare.

    Incertitudinile şi riscurile majore decurg însă din conduita viitoare a politicii fiscale şi de venituri, date fiind caracteristicile execuţiei bugetare din primele şase luni ale anului şi majorările salariale recente din sectorul public, dar şi pachetul de măsuri fiscal-bugetare ce va fi probabil adoptat în scopul continuării consolidării bugetare, a cărui configuraţie finală este deocamdată necunoscută.

    În acelaşi timp, incertitudini şi riscuri însemnate la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, continuă să genereze războiul din Ucraina şi sancţiunile asociate, iar absorbţia fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ea este însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificat de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.

    Relevante continuă să fie deciziile de politică monetară ale Fed şi BCE, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune.

    În şedinţa de astăzi, 7 august 2023, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7,00 la sută pe an. Totodată, s-a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8 la sută pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

    Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse.

    BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi va continua să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu.

    Noul Raport trimestrial asupra inflaţiei va fi prezentat publicului într-o conferinţă de presă organizată în data de 9 august 2023, ora 11:00. Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul şedinţei de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 18 august 2023, la ora 15:00.

    Următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 5 octombrie 2023.

     

     

     

  • Indicele IRCC care va fi folosit pentru calculul dobânzii creditelor de retail de la 1 iulie s-a redus la 5,94%, de la 5,98% în trimestrul anterior. ROBOR la 3 luni este cotat la 6,53%

    Indicele IRCC care va fi folosit pentru calculul dobânzii creditelor de retail de la 1 iulie 2023 s-a redus la 5,94%, de la 5,98% în trimestrul anterior, potrivit datelor BNR.

    Noul procent a fost calculat pe baza tranzacţiilor de pe piaţa monetară interbancară din T1/2023.

    Indicele a atins un nivel maxim în T4/2022, când a a fost calculat la 5,98%, după 5,71% cu un trimestru înainte.

    Comparativ, în iulie 2022, dobânda la creditele noi era calculată în baza unui IRCC de 2,65%.

    Potrivit BNR, indicele de referinţă trimestrial (indice de referinţă pentru creditele acordate consumatorilor- IRCC) se calculează ca medie aritmetică a ratelor dobânzilor zilnice ale tranzacţiilor pe piaţa monetară interbancară, determinate pentru trimestrul anterior.

    IRCC a apărut în 2019 în urma acuzaţiilor lansate de politicieni privind manipularea dobânzilor interbancare ROBOR printr-o înţelegere de tip cartel între bănci, care au culminat cu impunerea unei taxe pe activele băncilor, legată într-o primă fază de ROBOR, pentru ca ulterior să se decidă schimbarea formulei de calcul al indicelui la care sunt legate creditele în lei, taxa bancară fiind decuplată de ROBOR.

    În prezent, indicele IRCC este sub nivelul ROBOR la 3 luni, folosit pentru calculul dobânzii la creditele acordate înainte de 2019. Marţi, 4 iulie, ROBOR la 3 luni este cotat la 6,53%, faţă de 6,54% luni.

    ROBOR a început anul 2023 la 7,56% şi a coborât la un minim de 6% pe 16 mai, revenind apoi pe creştere.

    ROBOR la 3 luni a crescut în cursul anului trecut şi a atins pe 1 august 2022 pragul de 8%, ajungând la un maxim de 8,2% la final de octombrie.