Tag: dispozitive

  • Samsung Electronics a raportat afaceri de 223,45 mld. Dolari şi un profit operaţional de 50 mld.dolari

    Samsung Electronics a înregistrat o cifră de afaceri de 65.98 trilioane woni (61,54 mld. dolari) şi un profit operaţional de 15.15 trilioane woni (14,13 mld. dolari) în cel de al patrulea trimestru din 2017.

    Rezultatele înregistrate în trimestrul patru al anului trecut s-au datorat diviziei de componente, cea mai mare contribuţie având-o categoria de memorii DRAM şi NAND. Acest lucru s-a datorat cererii puternice de dispozitive performante de memorie pentru servere şi stocare mobile.

    Divizia Display Panel, care produce ecrane OLED şi LCD, a înregistrat o creştere a livrărilor de panouri OLED pentru smartphone-uri premium, dar profitabilitatea pentru panourile LCD a scăzut datorită sezonalităţii slabe, care a atenuat vânzările.

    Pentru divizia de comunicaţii IT & Mobile (IM), profitul din divizia Mobile au scăzut din cauza majorării investiţiilor în marketing, în condiţii de sezonalitate puternică. Livrările totale de smartphone-uri au scăzut din cauza optimizării gamei de modele low-end, în timp ce livrările produselor flagship, precum Galaxy Note 8, au crescut faţă de trimestrul anterior. Pe divizia de reţele, investiţiile LTE ale clienţilor au fost mai mari în prima jumătate a anului, generând câştiguri mai slabe în cea de a doua parte.

    De asemenea, divizia Consumer Electronics, care cuprinde televizoare şi electrocasnice, a avut rezultate bune în trimestrul patru. Câştigurile în categoria de televizoare au crescut pe parcursul trimestrelor datorită vânzărilor de produse premium (inclusiv ultra large-size şi QLED). În cazul aparatelor de uz casnic, au fost înregistrate profituri mari pe parcursul anului ca urmare a cererii de maşini de spălat şi cuptoare venită din America de Nord şi din Europa.

    Cheltuielile totale de capital (capex) realizate în 2017 au fost de 43,4 trilioane woni. Investiţiile în segmentul Display Panel au atins suma de 13,5 trilioane woni, în timp ce divizia de semiconductori a ajuns la 27,3 trilioane woni. În total, valoarea investiţiei a crescut anual datorită contribuţiilor realizate în fabrica de la Pyeongtaek şi a eforturilor de a răspunde cererii pentru activitatea din cadrul diviziei de fonderie şi a panourilor flexibile OLED.

    Pentru primul trimestru din an sunt prognozate cereri puternice pentru produsele de memorie utilizate în centrele de date, în ciuda sezonalităţii scăzute care caracterizează această perioadă. Livrările de semiconductoare se vor mări, deoarece comenzile pentru AP şi senzorii de imagine pentru dispozitivele flagship sunt estimate să se îmbunătăţească.
     
    În primul trimestru, compania se aşteaptă ca divizia Mobile să-şi sporească câştigurile, datorită avansului pe vânzările de produse flagship, odată cu lansarea Galaxy S9. Divizia Samsung TV îşi propune să fie profitabilă prin extinderea vânzărilor de produse premium şi prin lansări de modele noi. În acelaşi timp, divizia Digital Appliances se va concentra pe realizarea câştigurilor prin creşterea vânzărilor de produse premium şi consolidarea activităţii de marketing.

    În 2018, cererea pentru dispozitivele de memorie NAND va rămâne puternică, în condiţiile în care piaţa va rămâne stabilă. Samsung va extinde producţia de dispozitive V-NAND în 64 de straturi, în special la fabrica din Pyeongtaek. În ceea ce priveşte memoriile DRAM, compania se aşteaptă la o creştere accentuată a cererii, datorită noilor centre de date şi va mări competitivitatea produselor prin migrarea tehnologiei de 10nm.

    În 2018, pentru divizia Display Panel, compania se aşteaptă ca OLED să fie tot mai dominant în industria smartphone-urilor şi să aibă noi întrebuinţări în domeniile auto şi IT, dar şi pe segmentul de afişaje pliabile. Pe zona de panouri LCD, compania se va concentra pe satisfacerea nevoilor pieţei pentru televizoare de dimensiuni foarte mari şi la rezoluţie mare, dar şi pe consolidarea parteneriatelor cu clienţii strategici.

    În 2018, pentru divizia Mobile, compania va continua să crească câştigurile prin vânzările de produse premium şi prin menţinerea profitabilităţii produselor din gama mid-range şi low-end.

    Pentru divizia CE, în acest an, vânzările de televizoare de dimensiuni mari vor continua să crească pe măsură ce piaţa mondială se pregăteşte pentru evenimente sportive internaţionale importante, printre care Cupa Mondială FIFA şi Jocurile Olimpice de Iarnă. Segmentul Digital Appliances se aşteaptă să îşi îmbunătăţească câştigurile prin extinderea relaţiilor B2B şi a vânzărilor online.

    Pe termen mediu şi lung, Samsung se aşteaptă la o cerere crescută pe divizia de componente. Pentru diviziile stabilite, compania aşteaptă noi oportunităţi pe zona de software, dispozitive interconectate şi servicii bazate pe inteligenţă artificială şi Internet of Things.

    În divizia de semiconductori, deoarece se aşteaptă o creştere a cererii pentru servicii AI, pentru produse de memorie de înaltă densitate pentru serverele cloud, dar şi pentru chipset-urile necesare din sistemul electric auto, Samsung îşi va creşte competitivitatea tehnologică cu procese şi soluţii de vârf.

    Divizia de panouri OLED îşi va consolida competitivitatea în segmentul premium prin lansarea de panouri pliabile şi se va concentra pe extinderea de noi aplicaţii în domenii precum cele auto, prin valorificarea tehnologiei şi a competitivităţii costurilor.

    În ceea ce priveşte divizia Mobile, Samsung îşi va îndrepta eforturile spre a se diferenţia cu telefoanele inteligente ce vor adopta tehnologii de vârf, cum ar fi ecranele OLED pliabile. De asemenea, compania îşi va îndrepta atenţia spre noi divizii legate de AI/IoT prin fortificarea ecosistemului bazat pe Bixby şi tehnologia Samsung 5G.

  • Producătorii de ţigări pariază pe dispozitivele fără fum şi foc pentru a-şi asigura veniturile

    George Toader, 36 de ani, a fumat timp de 20 de ani ţigări tradiţionale, iar de şase luni a devenit consumator de iFuse, o ţigară din ”noua generaţie“ care încălzeşte un lichid ce conţine nicotină.

    ”Am vrut să mă las de fumat şi am decis să înlocuiesc gestul cu acest tip de ţigară. Nu mă puteam lăsa dintr-o dată“, argumentează George. El spune că, dacă în trecut ajungea să fumeze un pachet de ţigări pe zi, acum îi este suficientă pentru 4-5 zile o pastilă de iFuse – care echivalează, spune el, cu nivelul de nicotină din două pachete de ţigări normale.

    ”Simt că am primit o mărire de salariu fără să o primesc de fapt. Dacă înainte fumam un pachet de ţigări pe zi, care costa 17,5 lei (adică 122,5 lei pe săptămână), acum am un cost de 30 de lei pe săptămână“, calculează George Toader.

    iFuse este una dintre variantele de produse inovative propuse de producătorii din industria tutunului, care investesc în producţia de ţigarete din noua generaţie, care sunt, spun ei, mai puţin dăunătoare pentru sănătate prin comparaţie cu ţigările tradiţionale.

    |n prezent, pe piaţa globală există patru tipuri de produse pentru înlocuirea ţigărilor normale: produse care încălzesc tutunul (tobacco heating products) pentru a elibera nicotină, dar nu la o temperatură atât de mare încât să producă ardere – în această categorie intră produsele iFuse şi Glo, lansate de British American Tobacco, şi Iqos – lansat de Philip Morris; snus, un fel de plasture care se pune pe gingie folosit cu precădere în Suedia, considerat a avea mai puţine substanţe toxice decât ţigările normale; ţigări electronice care eliberează nicotina în formă de vapori (aşa-numitele vapour products); produse medicale licenţiate.

    |n România, producătorii de ţigarete au mizat în ultima perioadă pe produsele bazate pe încălzirea tutunului, astfel că brandurile Iqos (deţinut de Philip Morris, producătorul ţigaretelor Marlboro) şi iFuse sau Glo (lansate de British American Tobacco, producătorul Kent) au devenit din ce în ce mai populare în rândul fumătorilor.

    Industria globală a ţigărilor electronice a fost estimată la o valoare de 8 miliarde de dolari în 2015 şi va ajunge la peste 47 de miliarde de dolari până în 2025, având o creştere medie anualizată de două cifre, potrivit unei cercetări realizate de compania Business Intelligence and Strategy Research. Spre comparaţie, ţigările tradiţionale formează o piaţă evaluată la peste 680 de miliarde de dolari la nivel global, însă tendinţa este de scădere. Iar investiţiile alocate inovaţiei din industria tutunului sunt semnificative.

    ”Produsele de nouă generaţie sunt rezultatul unei investiţii de 2,5 miliarde de euro la nivel global alocate de companie în domeniul cercetării şi dezvoltării“, a spus David O’Reilly, group scientific director şi research & development director în cadrul British American Tobacco. O’Reilly, care este şi membru în boardul BAT la nivel global, spune că nu crede că ţigaretele tradiţionale vor dispărea vreodată în totalitate, însă consumul produselor convenţionale scade cu o rată de 3-4% pe an, tendinţă care va menţine în următorii ani.

    ”Creşte însă consumul de ţigarete din noua generaţie, iar unele studii arată că acestea ar fi cu 95% mai puţin dăunătoare decât ţigările tradiţionale. (…) Este întotdeauna loc de mai multă cercetare, însă avem suficiente dovezi care arată că produsele de tutun care nu folosesc arderea sunt mai puţin dăunătoare decât ţigările tradiţionale“, este de părere O’Reilly. Dacă la finalul anului trecut BAT era prezent pe 16 pieţe cu produsele din noua generaţie, ţinta pentru 2018 a grupului este de a fi prezent cu aceste produse pe 40 de pieţe.

    În decembrie anul trecut, la Londra a fost organizat un summit al ţigărilor electronice, care a reunit reprezentanţi ai autorităţilor publice, profesori universitari, cercetători sau reprezentanţi ai unor ONG-uri care au dezbătut principalele aspecte legate de noile produse lansate de jucătorii din industria tutunului. Aceştia au spus, la unison, că nu a trecut suficient de mult timp de la lansarea primelor ţigarete electronice pentru ca rezultatele studiilor făcute până acum să arate cu certitudine că noile produse sunt mai puţin dăunătoare decât ţigările tradiţionale.

    ”Până în prezent, rezultatele studiilor efectuate – verificate într-o mică parte prin alte studii independente – arată că produsele de încălzire a tutunului pot fi considerate mai puţin dăunătoare decât ţigările normale. Acestea ar putea fi o soluţie viabilă pentru fumătorii care nu pot să renunţe la fumat prin alte metode (produse medicale, snus sau ţigări electronice cu vapori)“, a spus dr. Konstantinos Farsalinos, cercetător la Onassis Cardiac Surgery Center în Atena şi la Department of Pharmacy din cadrul Greece University of Patras, în cadrul E-cigarette summit, organizat în decembrie anul trecut la Londra. Pe de altă parte, experţii spun că există semne de întrebare şi insuficiente informaţii legate de efectele asupra organismului pe care le are metalul folosit pentru dispozitivul care încălzeşte tutunul.

    Oricum ar fi, guvernele au abordări diferite în ceea ce priveşte noile produse menite să reducă incidenţa fumatului. |n timp ce în Marea Britanie există un program naţional (Stoptober) prin care cetăţenii care vor să se lase de fumat sunt încurajaţi de stat să renunţe cu ajutorul plasturilor/ gumelor cu nicotină sau cu ajutorul ţigărilor electronice, în Elveţia încă nu există o legislaţie pentru ţigările electronice. |n acelaşi timp, în Japonia noile produse câştigă din ce în ce mai multă popularitate (Iqos are, de exemplu, o cotă de piaţă de peste 12% în Japonia).
    Până când va trece însă suficient de mult timp pentru ca rezultatele cercetărilor privind efectele noilor produse din industria tutunului să fie mai concludente, cert este că producătorii vor miza cât pot de mult pe promovarea acestora.

    Astfel, în România, de exemplu, sunt permise în prezent reclamele la dispozitivele care încălzesc tutunul (deşi reclamele la ţigările normale sunt interzise), iar aromele sunt sunt permise în aceste tipuri de ţigarete, în timp ce legislaţia la nivel european a interzis folosirea aromelor în ţigările tradiţionale.

  • În 2017, clienţii eMAG au plasat 51% dintre comenzi de pe mobil

    Dacă până acum utilizatorii smartphone-urilor intrau pe site-urile magazinelor online în special pentru a se informa despre produsele de care erau interesaţi, 2017 a fost anul în care, pentru prima dată, clienţii eMAG au plasat mai multe comenzi de pe dispozitivele mobile decât de pe PC.

    Jumătate dintre clienţii care au făcut cumpărături de pe dispozitive mobile au folosit aplicaţia eMAG.

    „Estimăm că, până la sfârşitul anului, peste 75% dintre vizitele făcute pe eMAG vor fi de pe dispozitivele mobile”, a declarat Bogdan Axinia, VP Platforms & Technology eMAG.

    2017 a fost anul mobilului, iar românii au  făcut smart shopping: au folosit dispozitive mobile atât pentru a se informa, cât şi pentru a face noi achiziţii. Anul trecut, 64% dintre vizite au fost făcute de pe smartphone-uri şi tablete. De asemenea, 2017 a fost primul an în care traficul provenit de pe dispozitive mobile a trecut lunar pragul de 60%.

    Cei mai mulţi utilizatori care au folosit dispozitive mobile pentru a se informa şi pentru a face cumpărături au mai puţin de 40 de ani. 43% dintre aceştia au vârsta cuprinsă între 25 şi 34 de ani, urmaţi de cei care au vârsta cuprinsă între 35 şi 44 de ani (30%).
    Cele mai multe comenzi plasate de pe dispozitivele mobile au fost livrate în: Bucureşti,  Constanţa, Cluj, Timiş, Iaşi, Prahova, Ilfov, Braşov, Argeş, Dolj.

    Top 10 categorii de produse comandate de pe dispozitive mobile

    Categorie

    %

    Produse pentru copii

    14,3

    Electrocasnice mici

    8,4

    Accesorii pentru telefoanele mobile

    6,6

    Aparate de îngrijire personală

    6

    Jucării

    5,9

    Electrocasnice mari

    5,5

    Fashion

    5,3

    Produse pentru casă

    4,9

    Cărţi

    4,4

    Telefoane mobile

    4,1

     

  • CES 2018: Lenovo lansează un sistem VR wireless, un nou laptop, smart display şi două Moto Mods

    Utilizatorii pot uita de cabluri, PC-uri sau telefoane pentru a profita de căştile Daydream autonome. Mai mult, Lenovo oferă posibilitatea de a fi printre primii utilizatori care se lasă captivaţi de tehnologia de detectare a mişcării WorldSense™ disponibilă în platforma de realitate virtuală Google Daydream. WorldSense permite mişcări naturale precum eschiva sau aplecarea şi pune la dispoziţie o bibliotecă extinsă de conţinut VR.

    Utilizatorii îşi pot crea propriul conţinut VR şi retrăi ulterior experienţa momentelor cu noua cameră Lenovo Mirage compatibilă cu Daydream. Această cameră simplifică tehnologia necesară pentru a capta imagini şi videoclipuri 3D cu cameră duală de 13 MP de tip fisheye şi câmp vizual de 180 x 180°

    Motorola completează ecosistemul Moto Mods cu două module noi realizate de dezvoltatori. Vital Moto Mod integrează o tehnologie avansată bazată pe senzori, care le permite utilizatorilor să îşi măsoare cu uşurinţă cele cinci semne vitale cu ajutorul unui singur dispozitiv compact de dimensiunea unui Moto Mod. Telefoanele din seria Moto Z pot fi utilizate pentru a măsura cele cinci semne vitale: ritmul cardiac, rata respiraţiei, oxigenul din sânge, temperatura corpului şi, pentru prima dată, tensiunea sistolică şi diastolică măsurată cu acurateţe din deget.

    Livermorium Slider Keyboard Moto Mod oferă o tastatură completă QWERTY glisantă, care permite înclinarea ecranului telefonului Moto Z până la 60 de grade, pentru a îndeplini cerinţele de tastare pe care nu le îndeplineşte ecranul cu touch.

    Lenovo Smart Display prevăzut cu Google Assistant este un ecran care oferă o experienţă de utilizare a tehnologiei acasă mai confortabilă, intuitivă şi uşor de partajat. Ecranul poate fi transformat într-un centru de comandă pentru toate dispozitivele smart home, de la iluminat la încălzire şi altele, toate controlate prin comenzi vocale sau tactile. Google Assistant poate fi utilizat pentru a arăta rute pe Google Maps™, pentru a urmări videoclipuri pe YouTube™, pentru a efectua apeluri video cu ajutorul Google Duo™, pentru a asculta muzică etc. Lenovo Smart Display este disponibil în variante de 8 sau 10 inchi şi este dezvoltat pe platforma Qualcomm® Home Hub.

    Miix 630 este un dispozitiv detaşabil 2-în-1 ce dispune de o conexiune  4G LTE2 în locul Wi-Fi, cu o capacitate de redare de până la 20 de ore de conţinut video local. Acesta este conceput pe baza platformei Qualcomm Snapdragon 835 mobile, dispozitivul Miix 630 este un dispozitiv mobil cu o grosime de 15,6 mm şi o greutate de doar 1,33 kg.

    Lenovo reîmprospătează şi brandul Thinkpad, iar tableta X1 primeşte un design nou de 13 inchi cu un ecran 3K şi opţiunea de conectivitate globală LTE-A. Dispozitivele X1 Carbon şi X1 Yoga sunt echipate cu Amazon Alexa şi un ecran cu suport Dolby Vision HDR3 pentru o experienţă de vizualizare mai bună. X1 Carbon, cel mai uşor laptop de 14” din lume, este acum disponibil şi în versiuni cu ecran tactil şi baterie cu o durată de viaţă de până la 15 ore. 

  • ŞOC pentru posesorii de iPhone: toate dispozitivele Apple, în risc de a fi compromise

    Mai exact, eroarea lasă dispozitivele vulnerabile în faţa Meltdown şi Spectre, porţi de acces descoperite de către cercetătorii în securitate.

    Apple a transmis clienţilor să descarce doar software autorizat de pe platforme precum App Store.

    Dezvoltatorii de browsere Google, Microsoft Corp şi Mozilla au anunţat că update-urile lansate zilele trecute nu protejează utilizatorii de iOS. Reprezentanţii Apple au transmis că nu există, până în prezent, situaţii în care hackerii să fi exploatat erorile în cauză. “Toate sistemele Mac şi dispozitivele iOS sunt afectate, dar nu am întâlnit până acum vreun incident.”

    Companiile de tehnologie sunt familiare cu situaţia, Intel primind informaţiile încă din iunie 2017, dar utilizatorii au aflat recent de existenţa erorilor.

    Ben Johnson, cofondator şi strateg şef la firma de securitate cibernetică Carbon Black, a declarat celor de la Daily Mail că decizia celor de la Apple de a nu-şi informa încă de la început clienţii ar putea afecta vânzările companiei pe termen mediu şi lung.

    Din păcate, potrivit mai multor experţi în securitate, patch-urile software pentru exploit-ul Meltdown nu fac decât să mascheze simptomele unei probleme imposibil de rezolvat fără înlocuirea fizică a dispozitivelor vulnerabile, lăsând hackerilor o ţintă sigură pentru care să dezvolte noi căi de atac. Nu este exclus ca în săptămânile şi lunile următoare să fie create noi variante ale atacului Meltdown care ocolesc patch-urile de securitate abia lansate.

    Pentru a înţelege mai bine situaţia în care ne aflăm, nu trebuie decât să aruncăm o privire asupra unei alte tehnologii care prezintă vulnerabilităţi fundamentale de proiectare – Adobe Flash. Prinşi într-un joc nesfârşit de-a şoarecele şi pisica, dezvoltatorii Adobe Flash lansează periodic patch-uri de securitate care adresează diverse vulnerabilităţi, doar pentru ca tabăra adversă să le contracareze în scurt timp, scriu cei de la Go4IT.

  • Povestea omului care a lansat cea mai populară jucărie pentru copii

    Elliot Handler s-a născut pe 9 aprilie 1916 în Illinois. Era student la Arte şi făcea designul pentru obiecte de iluminat, fără să aibă prea mult succes, până în 1939, când a început să producă mobilă pentru păpuşi în garajul lui din California de Sud. În cele din urmă, a făcut designul unui pian în miniatură, care a produs furori la un târg de jucării din New York. Magazinele au comandat mai mult de 300.000 de astfel obiecte – dar familia Handler a greşit în stabilirea preţului jucăriilor, pierzând astfel foarte mulţi bani. Au intrat în datorii, dar i-a salvat ideea de a produce cutii muzicale mici, ieftine. Anterior, aceste dispozitive erau considerate obiecte de lux, fiind realizate exclusiv de artizanii europeni. Au început să pună dispozitivele în alte jucării – unele din plastic şi păpuşi, de pildă. Produsele au devenit în scurt timp un hit şi au generat venituri de milioane. Ruth Handler era responsabilă de deciziile de business ale afacerii, în timp ce el lucra la dezvoltarea de noi jucării. Ea a iniţiat ideea că Mattel trebuie să dezvolte o păpuşă din plastic care să arate ca o femeie matură – cu o talie subţire, picioare lungi – şi a insistat în acest sens, deşi soţul ei şi cei din jur erau sceptici. Au mers pe mâna ei şi au lansat în 1959 Barbie, păpuşa denumită după fiica lor. Ulterior au lansat şi păpuşa Ken, cu numele fiului lor, care a murit din cauza unei tumori la creier în 1994.

    În 1960, Mattel a lansat un nou success, Chatty Cathy, o păpuşă vorbitoare care a revoluţionat istoria jucătoriilor. Ani mai târziu, Handler s-a concentrat pe maşini de jucărie. Compania a recrutat designeri de la companii auto precum General Motors şi a perfectat un proces de manufacturare pentru roţi din plastic care se puteau învârti foarte uşor. De atunci, mai mult de 10.000 de modele diferite de Hot Wheels au fost produse. Compania s-a listat la Bursa de Valori din New York în 1963. În mai 1970, Mattel a format un joint venture cu compania de producţie cinematografică Radnitz şi a intrat apoi într-un parteneriat cu Mehra Entertainment. În 1971, Mattel a cumpărat The Ringling Bros. şi circul Barnum & Bailey, într-o tranzacţie de 40 de milioane de dolari. Mattel a vândut însă compania de circ până în decembrie 1973, în pofida profiturilor generoase aduse de aceasta.

    În 1974, o investigaţie a descoperit că Mattel falsificase anumite informaţii din rapoartele financiare ale companiei, astfel că Elliot şi Ruth Handler au fost îndepărtaţi de la conducerea acesteia. Arthur S. Spear, un vicepreşedinte al Mattel, a preluat controlul companiei în 1975 şi a readus-o pe profit în 1977. Ruth Handler şi-a vândut acţiunile deţinute în companie în 1980. După ce s-a retras de la conducerea companiei, Handler s-a dedicat picturii, axându-se pe genul fotorealist. A murit în 2011, la 95 de ani.

    Din ianuarie 2017, compania cu 32.000 de angajaţi o are ca CEO pe Margaret Georgiadis, un executiv care a lucrat anterior la Google, ca preşedinte pentru zona Americilor la Alphabet Inc.

  • Cele mai bune gadgeturi testate de Business Magazin în 2017 – VIDEO

    SAMSUNG S8

    Primul lucru pe care-l observi la Samsung S8 şi primul lucru menţionat de toată lumea este designul. Pe bună dreptate. Este o operă de artă la acest aspect. Telefonul este îmbrăcat în metal şi sticlă, are colţurile rotunjite, trei butoane pe laterale şi chiar un jack de 3,5 mm pentru căşti. Telefonul este realizat din materiale bune, conferind senzaţia de dispozitiv premium de fiecare dată când este utilizat.

    Displayul telefonului este absolut impresionant şi este o plăcere să te uiţi la filme sau să te joci. Ecranul are rezoluţie nativă Quad HD (2.960 x 1.440 pixeli), este luminos (Samsung susţine o luminozitate de 1.000 niţi) şi poate fi folosit cu uşurinţă în orice situaţie, fie la interior, fie direct în razele soarelui, imaginile rămânând clare şi luminoase.

    S8 face fotografii foarte bune, oferindu-ne imagini clare, cu culori aprinse, poate puţin cam saturate, iar cele realizate în lumină bună arată foarte bine. Pe timp de noapte, imaginile sunt bune şi au puţin zgomot. Focalizarea este aproape instantă şi de cele mai multe ori corectă, însă fotografiile făcute în grabă pot ieşi mişcate sau neclare, chiar şi în lumină naturală.
    Mi-a fost greu să-i găsesc telefonului puncte în minus, singurele inconveniente fiind senzorul de amprentă şi autonomia bateriei, care ar putea fi mai bună.

    CANON EOS M5

    Un mirrorless ce păstrează designul camerelor retro, este mic, încape confortabil în mână şi nu este atât de uşor pe cât te-ai aştepta. Calitatea materialelor de construcţie, deşi nu cea mai înaltă, este una bună şi aparatul nu se simte ieftin. Pe spatele camerei se află un ecran tactil de 8 cm a cărui rezoluţie este una bună, imaginile arătate sunt clare şi saturate şi mai este şi util, atât în timpul fotografierii, cât şi după.

    Fotografiile obţinute au detalii bogate datorită senzorului excelent, imaginile JPG, procesate de software, au culori frumoase, nu prea saturate, iar expunerea automată, de cele mai multe ori, se descurcă bine în a deosebi scenele.

    Ceea ce mi-a plăcut la M5 este faptul că poţi trage de focus unde vrei. Poţi schimba focusul de pe faţa unui subiect pe fundal doar trăgând cu degetul pe ecran. Pentru un efect cinematic reuşit trebuie ca tranziţia de la un plan în ceaţă la unul clar să fie deopotrivă rapidă şi lină.

    În schimb, Canon EOS M5 dezamăgeşte când vine vorba de autonomia bateriei şi este greu de crezut că te poate ţine o zi întreagă atunci când eşti plecat în vacanţă cu aparatul foto de gât.

    Canon EOS M5 este un mirrorless bun pentru pasionaţii de fotografie, însă nu neapărat şi pentru cei interesaţi doar de video; aparatul realizează fotografii foarte bune, dar nu foarte multe, din cauza bateriei ce se consumă la fel de repede ca o bere pe timp de vară.

    E-TWOW BOOSTER PLUS

    Este o trotinetă electrică realizată de un inginer din Craiova şi reprezintă o alternativă viabilă la transportul în comun. Designul este clasic şi e-twow chiar seamănă cu o trotinetă „cu propulsie manuală“, numai că este rapidă foc şi destul de uşoară.

    Booster Plus are o viteză maximă de 30 de kilometri pe oră şi pot să spun clar că este o plăcere absolută să mergi pe Calea Victoriei sau pe bulevardul Kiseleff la asfinţit, cu acceleraţia apăsată la maximum, într-o zi de vară. Viteza este completată de o acceleraţie destul de puternică. De asemenea, cu această trotinetă nu trebuie să-ţi iei avânt înainte pentru a porni motorul, ci este suficient să apeşi pe acceleraţie.

    Un drum de 9 kilometri din Bucureşti pe care l-ai parcurge cu maşina în vreo 25 de minute (fără trafic) şi în cam 45 de minute cu transportul în comun l-am parcurs în 40 de minute cu trotineta, consumându-se cam 30% din baterie.

    Vorbind de baterie, autonomia trotinetei, potrivit producătorului, este de 30 km. Eu am reuşit să parcurg într-o zi 22 km, potrivit Google Maps. Când ajungi acasă sau la birou, o poţi conecta la orice priză şi se încarcă complet în cam două ore. Totuşi, dacă cumva rămâi fără energie, trotineta poate fi folosită în modul clasic şi se poate plia pentru a putea fi transportată astfel.

    SONY XE93

    Un televizor premium ce are un procesor foarte puternic, capabil să redea imagini 4K HDR excelente la o diagonală de 138 cm. Vizionarea unui film sau documentar, filmat în 4K, este o experienţă cinematică: imaginile sunt extrem de clare şi detaliate, culorile vii şi vibrante, iar contrastul bogat.

    Pentru a putea reda imaginile cu fidelitate, televizorul este dotat cu procesorul 4K HDR X1 Extreme, care oferă o experienţă de vizionare 4K HDR bună datorită a trei noi tehnologii: remasterizare HDR bazată pe obiect, super bit mapping 4K HDR şi procesare dublă de baze de date. De asemenea, TV-ul are încorporată tehnologia X-tended Dynamic Range PRO ce îmbunătăţeşte conţinutul HDR şi non-HDR prin amplificare şi reglarea precisă a nivelurilor de iluminare din spate pentru fiecare zonă a ecranului cu un algoritm special.

    Designul este unul slim, iar grosimea ramei este cât două telefoane iPhone puse unul peste celălalt.

    Sony X93E este un TV pe care-l recomand tuturor care vor să se bucure de conţinut 4K. Doar să aibă şi loc adecvat ca să-l monteze.

    IPHONE X

    Apple a venit după mulţi ani cu un nou design pentru telefoanele sale şi astfel compania americană s-a alăturat modei smartphone-urilor cu ecranele întinse până în margini. Noul ecran Retina HD este impresionant, plăcut de privit, culorile sunt redate corect, destul de luminos pentru a putea fi folosit fără probleme în orice situaţie.

    Telefonul arată premium, se simte premium, mai puţin ieşirea din relief a camerei de pe spate. Nu este o alegere foarte inspirată, mie unul nu-mi place, şi nici practică, deoarece dacă foloseşti telefonul în timp ce se află pe masă, se va clătina puţin din cauza camerei.

    Apple a eliminat butonul de home şi astfel te obligă să înveţi gesturi noi de navigare, însă sunt destul de intuitive şi nu cred că vor da bătăi de cap utilizatorilor.

    Telefonul face fotografii bune, iar modul portret realizează imagini foarte bune, fundalul este frumos înceţoşat, iar de cele mai multe ori subiectul este bine delimitat de fundal. Efectele de iluminare din modul portret câteodată aduc îmbunătăţiri semnificative fotografiei, alteori o strică. Depinde mult de lumina în care a fost pozat subiectul şi gustul în materie de imagine al utilizatorului.

    De exemplu, eu am găsit că doar modul de „studio light“ este util, cel de „contour light“ mi se pare că doar înnegreşte subiectul, iar acelora de „stage light“ nu le văd rostul. Probabil că Apple va face îmbunătăţiri legate de acest aspect în viitor.

     

  • Hackerii vor putea să spargă programele software ale autoturismelor şi să ucidă milioane de oameni

    De aceea, răufăcătorii ar putea să se folosească de vulnerabilitatea maşinilor şi să preia controlul asupra volanului, a pornirii motorului şi a sistemului de frânare. O maşină „hackuită” poate să devină, astfel, un potenţial mijloc de ucidere a oamenilor, iar în cazul unui atac informatic de amploare în pericol ar putea să se afle milioane de oameni din întreaga lume, scrie Rador.

     

     
  • Smartwatch-ul care nu trebuie încărcat niciodată

    Una dintre limitările cel mai stringente de care se lovesc utilizatorii de ceasuri inteligente este autonomia bateriei. Dacă un ceas electronic obişnuit poate funcţiona chiar şi doi ani folosind o baterie tip nasture, cu totul altfel se pune problema la dispozitivele care pot face şi altceva decât să afişeze ora exactă pe un ecran LCD monocrom.

    Pornind de la idea că cea mai bună sursă de energie este însuşi corpul uman, Matrix PowerWatch substituie acumulatorul Li-ion cu un generator termoelectric, capabil să folosească diferenţa de temperatură între corpul uman şi mediul ambiant pentru a genera energie electrică.

    Citeşte mai multe pe www.go4it.ro

  • Pariul de 400 de milioane de dolari al Google

    Google a investit foarte mulţi bani în dezvoltarea sistemelor de inteligenţă artificială, iar descoperirile şi avansul făcut de companie în domeniu încep să-şi arate roadele.

    Alphabet, compania-mamă a Google, a lansat de curând noi produse hardware: două noi telefoane, un laptop, dar şi o pereche de căşti wireless. Produsele ar putea demonstra lumii că achiziţionarea companiei DeepMind de către Google ar putea genera şi profit, nu doar studii ştiinţifice.

    Alphabet a cumpărat DeepMind în anul 2014 pentru o sumă de 400 milioane de dolari, conform estimărilor de la momentul respectiv. De atunci, firma a scos mai multe studii şi lucrări ştiinţifice în domeniul machine learning: de la a învăţa un software să joace jocul Go mai bine decât un om până la a crea un sistem de inteligenţă artificială care mimează abilitatea creierului uman de a visa şi a plănui. Majoritatea acestor dezvăluiri au avut loc în mediul academic, fără potenţial comercial decât peste ani sau decenii. Aşadar, în primul an de când se află sub umbrela Alphabet, DeepMind a avut venituri zero.

    Asta s-ar putea schimba odată cu lansarea comercială a noilor produse Google. Noul asistent digital, prezent în telefoane, laptop şi dispozitivele Google Home, are o voce mai naturală, mai umană. Când asistentul a vorbit în engleză şi japoneză a fost un fenomen datorat faptului că DeepMind a dezvoltat anul trecut un algoritm care a trecut de la stadiul de cercetare la aplicare comercială în doar un an.

    Asistentul este disponibil în mai multe limbi acum, pe dispozitivele Google Home, inclusiv engleză, franceză, germană şi japoneză. Pe când asistentul de pe telefon, pe lângă limbile menţionate mai sus, mai înţelege şi portugheză, coreeană, iar curând şi italiană, spaniolă şi ”engleză singaporeză“. Asistentul are un buton dedicat atât pe telefon cât şi pe noul laptop, Google Pixelbook, şi poate răspunde întrebărilor utilizatorilor vocal sau în scris.

    De acum, asistentul poate recunoaşte vocea unui membru al familiei şi poate avea setări personalizate pentru acesta. De exemplu, dacă tatăl îl întreabă: ”Ce am în calendar?“, asistentul îi poate spune ce întâlniri are; dar dacă fiul pune aceeaşi întrebare, îi poate spune ce teme are de făcut.

    Căştile wireless sunt legate între ele cu un fir, costă 159 de dolari (în SUA) şi vor fi disponibile începând cu luna noiembrie. în plus, vor putea traduce în timp real în 40 de limbi. La evenimentul de lansare, pe scenă a fost organizată o demonstraţie, o conversaţie din engleză în suedeză, care a mers fără greşeală. ”E ca şi cum ai avea propriul tău translator“, se lăuda prezentatorul pe scenă. Vom vedea dacă chiar aşa va fi, însă sigur este un pas în faţă.

    Un alt exemplu în acest sens este o cască numită Pilot, produsă de Waverly Labs. Casca se conectează prin Bluetooth la o aplicaţie şi fiecare poate vorbi în limba lui, informaţia fiind tradusă în timp real. Iniţial, dispozitivul va putea fi folosit pentru a traduce conversaţii în engleză, spaniolă, franceză şi italiană. Reprezentanţii Waverly Labs spun că alte limbi vor fi disponibile în curând, printre care hindi, arabă şi limbile slave. Până acum, potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei, s-au înregistrat precomenzi în valoare 5 milioane de dolari, iar 25.000 de unităţi au fost livrate deja.

    în 2016, DeepMind a publicat un studiu numit WaveNet, o nouă metodă prin care software-ul poate genera vocea; conform acestuia, noua tehnologie dezvoltată de DeepMind face vocea asistentului cu 50% mai umană decât cea a asistenţilor existenţi pe piaţă la momentul respectiv. Totuşi, această nouă metodă de generare a vocii necesită prea multă putere computaţională. ”Nu este ceva ce putem replica în lumea reală“, au spus cercetătorii de la DeepMind la vremea respectivă. într-un an, compania a găsit o modalitate de a face algoritmul WaveNet de 1.000 de ori mai rapid în timp ce au crescut calitatea sunetului. Asta înseamnă că vocea produsă de un computer este greu de diferenţiat de o voce umană.

    Drept urmare, DeepMind a început să producă bani. Firma rămâne independentă faţă de compania-mamă (Alphabet), iar primele venituri, pe 2016, sunt estimate la 30,3 milioane de dolari datorită produselor şi serviciilor furnizate altor companii din cadrul Alphabet, conform unor informaţii făcute publice în registrul de afaceri din Marea Britanie. DeepMind este o companie londoneză.

    în urmă cu trei luni, DeepMind a anunţat lansarea primului laborator în afara Marii Britanii, în Edmonton, Canada. Recent, compania a anunţat şi deschiderea unui birou în Montreal, în colaborare cu Universitatea McGill. Acesta va fi condus de către românca Doina Precup, profesor în cadrul School of Computer Science la universitatea McGill.

    Expertiza Doinei Precup este în domeniul numit ”reinforcement learning“, element foarte important pentru dezvoltarea raţionamentului unui computer şi abilitatea acestuia de a planifica. ”Misiunea DeepMind este perfect aliniată cu munca şi obiectivele mele de cercetare. Sunt încântată să mă alături echipei DeepMind şi să ajut la construirea noii echipe de la Montreal“, a declarat Precup.

    DeepMind a ajutat Google cu algoritmi pentru a eficientiza funcţionarea data center-urilor Google şi pentru a îmbunătăţi serviciul de publicitate al companiei americane.

    Bineînţeles, DeepMind este la început şi încă are pierderi, deoarece costurile cu resursa umană au fost de 104 milioane de lire sterline în 2016, iar pierderile nete ale companiei pe anul trecut sunt de 94 de milioane de lire sterline, dublu faţă de ceea ce a raportat pentru 2015.

    Chiar şi aşa, pariul de 400 de milioane de dolari al Google ar putea fi unul de succes.