Tag: diplomatie

“Am parcurs un drum lung”, dar “unele probleme mari rămân în suspans”, a declarat Dijsselbloem la finalul unei reuniuni de două zile a miniştrilor Finanţelor din zona euro, relatează Associated Press în pagina electronică.

Dijsselbloem, în calitate de preşedinte al Eurogrupului, urma să-i informeze pe liderii zonei euro despre progresele înregistrate.

“Acum îi vom informa pe lideri, iar ei au să discute şi, să sperăm, au să ia o decizie asupra acestor ultime probleme”, a spus el, fără să precizeze despre ce probleme este vorba.

Merkel la Bruxelles: “Vom purta negocieri dure astăzi şi nu va exista un acord cu orice preţ”

Un acord de ajutorare a Greciei nu va fi încheiat cu orice preţ, declară cancelarul Angela Merkel, la sosirea la summitul zonei euro, la Bruxelles, relatează DAP în pagina electronică.

“Vom purta negocieri dure astăzi şi nu va exista un acord cu orice preţ”, afirmă ea.

“Ştiu că nervii sunt întinşi la maximum, dar trebuie să ne asigurăm că avantajele sunt mai mari ca dezavantajele”, adaugă ea.

Merkel spune că nu se aşteaptă la o poziţie “unanimă” cu privire la Grecia de la miniştrii Finanţelor din zona euro, care au pregătit summitul liderilor din zona euro, subliniind că s-au pierdut “încrederea” şi “fiabilitatea”.

Hollande la Bruxelles: “Viitorul Europei este în joc”

Franţa va face totul pentru ca să se ajungă la un acord asupra unui plan de ajutorare a Greciei, declară duminică preşedintele francez Francois Hollande la sosirea la Bruxelles, la summitul liderilor din zona euro, relatează The Associated Press în pagina electronică.

“Franţa va face totul ca să se ajungă la un acord în această (duminică) noapte” cu privire la Grecia, spune el.

În joc este mai mult decât viitorul Greciei, subliniază şeful statului francez.

“Viitorul Europei este în joc”, avertizează el.

Hollande respinge ideea unei posibile ieşiri a Greciei din zona euro (Grexit).

Grecia este fie înăuntrul, fie în afara zonei monedei unice, nu există altă variantă, subliniază preşedintele francez.

Un Grexit ar însemna un pas înapoi pentru Europa, avertizează Hollande.

 

“Ne-am amânat întâlnirea şi vom continua mâine la ora (locală) 11.00 (12.00, ora României)”, a anunţat în noaptea de sâmbătă spre duminică Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrupului, după aproximativ nouă ore de negocieri “foarte dure”, în opinia unor diplomaţi, relatează DPA în pagina electronică.

Înainte de reuniune, o serie de miniştri şi-au exprimat scepticismul în legătură cu faptul că Grecia va implementa reformele pe care le-a promis. Încrederea între cele două părţi a fost erodată grav în cursul celor cinci luni de negocieri tensionate asupra unui nou program de salvare.

“Problema credibilităţii şi încrederii a fost discutată şi, desigur, problemele financiare implicate”, a declarat Dijsselboem. El a subliniat că negocierile sunt “în continuare foarte dificile, dar se lucrează încă”.

Ziua de duminică a fost stabilită ca termen-limită, în contextul în care liderii UE urmează să se întălnească duminică după-amiază pentru a stabili viitorul curs al Greciei. Temeri cu privire la faptul că ţara ar putea să intre în faliment şi să iasă din zona euro au reînviat.

Părăsirea blocului monedei europene comune de către Grecia – cunoscută şi ca “Grexit” – a fost mult timp un subiect tabu, însă un ziar german a scris că această opţiune a fost prezentată în mod oficial de către ministrul german de Externe Wolfgang Schaeuble.

Ministrul german a transmis acest document de poziţie şi altor state din zona euro care consideră planul de reforme al Greciei inadecvat şi afirmă că singura opţiune a Atenei este să-şi îmbinătăţească propunerile sau să iasă din zona euro pentru o perioadă de cel puţin cinci ani, scrie ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) în ediţia care urma să apară duminică.

Propunerea a fost coordonată cu cancelarul german Angela Merkel, au declarat, sub protecţia anonimatului, surse, pentru DPA.

Germania este sceptică în privinţa faptului că o în Grecia poate avea loc o “schimbare culturală” din nevoia unei reforme ample, a declarat un oficial UE sub protecţia anonimatului.

Peste zece state din zona euro se află printre sceptici, în timp ce Franţa şi alte câteva state susţin Grecia, a spus sursa citată. Din zona monedei unice fac parte, în total, 19 state.

Miniştrii vor avea doar câteva ore la dispoziţie să ajungă la un acord duminică, în contextul în care liderii statelor din zona euro urmează să întâlnească de la ora locală 16.00 (17.00, ora României). Toţi cei 28 de lideri ai statelor membre UE urmează să se întâlnească două ore mai târziu.

Criza greacă a lăsat Atena fără ajutor internaţional şi clătinându-se la marginea prăpastiei falimentului.

Însă ea poate redobândi accesul la fondul de salvare al zonei euro doar după ce ajunge la un acord asupra reformelor economice cu creditorii.

Mulţi miniştri au declarat că nu mai pot crede Grecia pe cuvânt că va implementa reforme economice.

“Timp de cinci ani, am avut de-a face cu asemenea liste (de reforme) care ne-au fost transmise, însă implementarea măsurilor nu a avut loc niciodată”, a declarat ministrul austriac al Finanţelor Hans Joerg Schelling, subliniind că Guvernele elene anterioare au eşuat să se ridice la nivelul promisiunilor.

“Numeroase Guverne, inclusiv al meu, sunt profund îngrijorate cu privire la angajamentul Guvernului grec”, a declarat secretarul de stat olandez Eric Wiebes, notând că reformele propuse de această dată sunt exact cele respinse prin referendumul din Grecia cu mai puţin de o săptămână în urmă.

O serie de miniştri au insistat asupra nevoii de mai multă “substanţă” în planurile greceşti de reformare. Există îngrijorări în legătură cu faptul că Atena a lucrat la reforme în baza unor propuneri anterioare din negocieri, în contextul în care, între timp, situaţia s-a schimbat.

“Propunerea înaintată este veche, ca o supă reîncălzită, dar fără consistenţă”, a declarat ministrul leton al Finanţelor Janis Reirs pentru postul naţional leton de radio.

“Pe hârtie nu este suficient de bine”, a declarat Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrupului. “Şi chiar dacă este bine pe hârtie, tot mai avem o întrebare: chiar se va întâmpla?”, a subliniat el.

Însă Grecia are nevoie disperată de acces la ajutor internaţional. Potrivit unor estimări, ea are nevoie de 82 de miliarde de euro (91 de miliarde de dolari) în următorii trei ani, potrivit unei surse UE.

În prezent este examinat un plan de salvare în valoare de 76 de miliarde de euro, care i-ar permite Greciei un excedent primar, a declarat sursa citată. Acesta ar fi cel de al treilea pachet oferit Greciei în decurs de cinci ani.

Eşecul reuniunii constrasta puternic cu optimismul care a predominat înaintea negocierilor, după ce propunerile elene de reformă au obţinut susţinerea prudentă a creditorilor şi aprobarrea Parlamentului grec.

Între propuneri se află eliminarea scutirilor de TVA pentru insulele greceşti şi creşterea TVA-ului pentru restaurante, alimente de bază, hoteluri şi apă.

Grecia a promis, de asemenea, că va elimina o “subvenţie de solidaritate” acordată pensionarilor mai rapid decât a propus iniţial şi că va introduce măsuri în vederea pensionării la vârsta de 67 de ani.

Propunerile sunt mai apropiate de cererile creditorilor decât anterior, însă există în continuare dezacorduri, în special cu privire la reducerea datoriei şi la rolul pe care să-l joace Fondul Monetar Internaţional în cadrul noului plan de salvare de la faliment.

Miniştri ai Finanţelor şi oficiali de rang înalt din zona euro, care soseau pe rând la o reuniune-cheie asupra pachetului de măsuri propus de Grecia, transmiteau acelaşi mesaj, şi anume că nu au încredere în Executivul de la Atena.

Grecia, au spus ei, avea nevoie să facă mai mult decât să publice un plan cu angajamente de reforme de 13 pagini, înainte ca ei să semneze alt plan de salvare în valoare de miliarde de euro menint să ţină ţara pe linia de plutire şi să evite ieşirea din zona euro.

“Mai avem de parcurs un drum lung, atât în privinţa problemei conţinutului, cât şi în privinţa problemei dificile a încrederii”, a declarat Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrupului, la sosirea la reuniune. “Pe hârtie încă nu este suficient de bine, şi chiar dacă este bine pe hârtie, mai avem o întrebare: chiar se va întâmpla?”, a adăugat el.

Grecia se află într-o criză de timp în a-şi convinge creditorii. Un summit al liderilor Uniunii Europene (UE), duminică, ar putea să fie ultima sa şansă.

Băncile greceşti au fost închise cea mai mare parte a ultimelor două săptămâni, iar retragerile zilnice de la bancomat au fost limitate la 60 de euro. Economia este în cădere liberă, iar ţara se confruntă cu o serie de rate scadente mari.

Premierul grec Alexis Tsipras a reuşit să treacă sâmbătă dimineaţa de un obstacol. Parlamentarii greci au susţinut cu o majoritate covârşitoare un pachet de reforme economice şi măsuri suplimentare de austeritate, în speranţa că acest lucru îi va convinge pe partenerii europeni ai ţării să susţină un al treilea plan de salvare de la faliment. Grecia a solicitat Fondului de ajutorare al zonei euro 53,5 miliarde de euro (59,5 miliarde de dolari) pentru finanţarea unui pachet financiar pe trei ani.

Cu toate acestea, măsurile propuse – care includ modificări cerute de mult timp de către creditori cu privire la pensii şi impozite – nu par să fie suficiente încă. După luni de deteriorare a relaţiilor, creditorii cer măsuri legislative ferme de susţinere a propunerilor.

Ministrul german al Finanţelor Wolfgang Schaeuble, care a fost foarte dur cu Grecia în ultimele luni, a declarat că este necesar ca Guvernul elen să facă mult mai mult decât doar să spună că vrea să facă reforme, dacă vrea să primească mai mulţi bani.

“Cu siguranţă nu vom fi în măsură să contăm pe promisiuni”, a declarat el. “Suntem hotărâţi să nu facem calcule despre care toată lumea ştie că nu se poate avea încredere în ele”, a adăugat el.

Schaeuble a spus clar pe cine consideră vinovat pentru situaţia actuală. El a pus ferm vina pe umerii Guvernului de stânga radicală Syriza, care a fost ales în ianuarie în baza unei prescripţii anti-austeritate. Situaţia economică “promiţătoare” a Greciei de la sfârşitul anului trecut a fost “distrusă de ultimele luni”, a declarat Schaeuble, care a anticipat o reuniune “extrem de dificilă”.

Grecia speră ca la reuniunea de sâmbătă să se înregistreze suficiente progrese cât să le permită şefilor de state şi de guverne ai statelor membre UE să adopte oficial, duminică, programul de salvare. Summitul celor 28 de lideri UE a fost prezentat ca ultima şansă a Greciei.

Este necesar ca miniştrii din zona euro să-şi dea “binecuvântarea” cererii Greciei către Mecansimul European de Stabilitate (MES). De obicei miniştrii europeni iau decizii prin consens.

Sarcina ministrului grec al Finanţelor Euclid Tsakalotos este să-i convingă pe omologii săi sceptici că Grecia merită alt plan de salvare, al treilea în cinci ani.

Grecia a beneficiat de planuri de salvare în valoare totală de 240 de miliarde de euro, în schimbul unor tăieri importante a cheltuielilor, creşterii taxelor şi impozitelor şi reformelor promise de guverne succesive. În pofida faptului că deficitul bugetar anual al ţării a scăzut dramatic, povara datoriei a crescut, în contextul în care economia s-a contractat cu un sfert.

Guvernul grec a transformat restructurarea datoriei într-un fel de prioritate-cheie şi speră că o soluţie cuprinzătoare va implica din partea creditorilor europeni cel puţin un acord de amânarre a ratelor scadente sau scăderea dobânzilor ratelor.

Ministrul francez al Finanţelor Michel Sapin a declarat că Europa vrea să audă lucruri serioase cu privire la propunerile Greciei. “Cum veţi face acest lucru? Când anume veţi face acest lucru? În ce ritm veţi face acest lucru?”.

Reuniunea Eurogrupului de miercuri seara a durat aproximativ o oră şi s-a încheiat fără a se ajunge la un acord asupra reformelor fiscale, bugetare şi structurale şi unui ajutor financiar pentru Grecia.

“Instituţiile (BCE, UE, FMI) vor continua discuţiile cu autorităţile greceşti pentru a ajunge până mâine (joi) dimineaţă la un acord care va fi prezentat Eurogrupului”, a anunţat Valdis Dombrovskis.

O nouă reuniune a miniştrilor de Finanţe de zona euro este programată pentru joi, ora 13.00 (14.00, ora României).

Summitul extraordinar al şefilor de stat şi de guvern din zona euro a fost precedat de o reuniune a Eurogrupului. Reuniunea celor 19 miniştri de Finanţe din zona euro s-a încheiat fără progrese majore, chiar dacă propunerile Guvernului de la Atena au fost primite mai degrabă pozitiv, relatează Le Monde în pagina electronică.

“Grecii au făcut o propunere care reprezintă un progres major”, a declarat Jean-Claude Juncker la finalul summitului şefilor de stat şi de guvern din zona euro.

“Le vom propune grecilor un pachet de 35 de miliarde de euro pentru creştere şi creare de locuri de muncă în Grecia”, a continuat el.

Potrivit lui Juncker, un acord între Grecia şi creditorii săi – BCE, UE şi FMI – va fi semnat, cel mai probabil, în cursul acestei săptămâni.

“Nu poţi să te joci cu prelungiri”, a avertizat el.

La rândul său, cancelarul german Angela Merkel a declarat că e nevoie de “o muncă în regim intensiv”, deoarece timpul este “foarte scurt”.

Merkel a evitat să se pronunţe asupra unei eventuale restructurări a datoriei Greciei, în schimb şi-a exprimat dorinţa ca această ţară să rămână în zona euro.

Potrivit preşedintelui francez François Hollande, bazele unui acord între Grecia şi creditorii săi au fost reunite luni seara.

“Guvernul grec a pus pe masă o propunere care a fost primită pozitiv de către instituţiile” creditoare, a salutat Hollande.

“Guvernul grec a prezentat măsuri structurale şi dispoziţii fiscale”, a precizat el.

Cu toate acestea, preşedintele francez consideră că Atena şi creditorii săi mai au încă de muncit şi trebuie să facă totul pentru a ajunge la o concluzie în cursul următoarei reuniuni a Eurogrupului, care va avea loc miercuri seara.

În timp ce şefii de stat şi de guvern din zona euro erau reuniţi la summitul de la Bruxelles, aproximativ 7.000 de persoane, potrivit poliţiei, participau la Atena la o manifestaţie pentru menţinerea Greciei în zona euro.

Partenerii Greciei din zona euro au salutat luni noile propuneri de reformă trimise de Guvernul condus de socialistul Alexis Tsirpas, apreciind că acestea ar putea servi ca bază pentru ajungerea la un acord în cursul acestei săptămâni. Semnarea unui acord între Guvernul de la Atena şi creditorii săi – Banca Centrală Europeană, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional – i-ar permite Greciei să obţină un ajutor financiar şi să evite intrarea în incapacitate de plată.

În lipsa unui acord cu creditorii, Grecia nu poate primi restul de 7,2 miliarde de euro din programul de 240 de miliarde de dolari care se încheie pe 30 iunie. Statul elen trebuie să plătească FMI datorii de circa 1,5 miliarde de euro scadente la sfârşitul lui iunie.