BusinessMagazin

Tag: Datorii

  • Noua problemă a Bruxelles-ului: Cum va acoperi datoriile generate de pachetul de relansare economică de 750 mld. euro. „Situaţia nu se va rezolva în curând”

    Bruxellesul se confruntă cu un nou set de provocări pe măsură ce statele membre nu reuşesc să ajungă la un consens cu privire la acoperirea datoriilor înregistrate de UE prin intermediul fondului de recuperare, relatează Financial Times.

    Comisia Europeană încearcă în prezent să obţină venituri suplimentare de 13-15 miliarde de euro pe an pentru a acoperi o parte din datoriile create de planul de relansare economică, în valoare de 750 de miliarde de euro.

    Strategia se bazează pe o extindere a schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, care ar reprezenta aproximativ 50% din veniturile obţinute pentru comisie, alături de un nou mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon şi o nouă serie de taxe pentru companiile digitale, conform unui document citat de FT.

    Totuşi, comisia va câştiga cu greu susţinerea statelor, nu doar din cauza complexităţii pe care o implică taxele, ci şi din cauza refuzului mai multor state de a împărţi veniturile cu Uniunea Europeană. Mişcarea ar veni în contrast cu acordul liderilor UE de anul trecut, conform căruia comisia va avea nevoie de „propriile ei resurse” pentru a plăti datoriile impuse de pachetul de recuperare.

    „Singurul lucru asupra căruia am căzut de acord în luna iulie a anului trecut ar fi o propunere lansată de comisie, iar comisia are tot dreptul de a emite propuneri. Însă este destul de clar că statele membre nu iau în calcul o serie nouă de resurse proprii. Există o mulţime de dificultăţi. Situaţia nu se va rezolva în curând”, spune un diplomat UE.

    Resursele proprii sunt, de fapt, fluxurile directe de venituri, alocate direct către bugetul central al blocului comunitar, conţinând o parte din taxele vamale şi taxele pe valoarea adăugată.

    În timp ce Franţa a susţinut crearea unor noi fluxuri de venituri în timpul negocierilor de anul trecut, mişcarea a fost văzută cu suspiciune de alte guverne, în special de Danemarca şi Olanda, ţări mai degrabă conservatoare din punct de vedere fiscal.

    Diplomaţii au declarat că unul dintre cele mai provocatoare aspecte ar veni din planurile de taxare a firmelor digitale. Bruxellesul plănuieşte să traseze o propunere până la sfârşitul lunii iunie, măsurile urmând să intre în vigoare abia în 2023.

     

  • Mişcare fulger făcută de ANAF în această lună. Verifică aici dacă eşti pe lista Fiscului

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) va publicat în această lună lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T1 2021, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T1 2021. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.

    Obligaţiile fiscale pentru T1 2021 sunt aferente perioadei ianuarie – martie 2021. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.

    Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, regelmentează faptul că aceste obligaţii fiscale trebuiau plătite.

    Pentru publicarea obligaţiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect, conform site-ului ANAF.

    Sunt publicate obligaţiile fiscale restante totale care depăşesc următoarele plafoane:
    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; 
    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; 
    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • Şeful ONU avertizează: Pandemia de coronavirus nu a fost înţeleasă corect

    Planeta se poate confrunta cu o nouă serie de datorii odată ce va lua sfârşit criza provocată de coronavirus, care nu a fost înţeleasă şi abordată corect, a avertizat Antonio Guterres, secretar-general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), potrivit Financial Times.

    „Răspunsul în faţa aspectelor financiare ale coronavirusului a fost fragmentat şi presiunile geopolitice nu ajută pe nimeni”, a declarat şeful ONU, adăugând că ţările în curs de dezvoltare pot fi ameninţate de un nou val de foamete, sărăcie, tulburări sociale şi conflicte.

    Faptul că doar şase ţări s-au declarat în incapacitate de plată anul trecut – Argentina, Belize, Ecuador, Liban, Surinam şi Zambia – a creat „iluzia” unui anumit grad de stabilitate şi a micşorat nivelul de seriozitate cu care este abordată criza provocată de COVID-19.

    În 2020, ţările în curs de dezvoltare, precum Brazilia şi Africa de Sud, cu populaţii mari şi venituri medii, au împrumutat masiv de la creditorii domestici, decizând să se ferească de investitorii străini, şi au obţinut o rată a dobânzilor mai mare decât cea oferită de statele bogate. Astfel, oamenii au ajuns să creadă că pericolele au devenit mai mici prin comparaţie cu ultima criză a datoriilor din pieţele emergente, spune Guterres.

    Banca Mondială estimează că aproximativ 120 de milioane de oameni au fost împinşi spre sărăcie din cauza pandemiei.

    ONU a propus în acest sens o serie de măsuri prin care plănuieşte să rezolve o parte din datoriile ţărilor cu venituri mici şi medii, incluzând aici o nouă serie de finanţări din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI) printr-o rundă de drepturi speciale de retragere (SDR – Special Drawing Rights). Decizia este susţinută de grupul G7 al celor mai puternice democraţii din lume.

     

  • Cel mai mare conglomerat american, zdrobit de pandemia de COVID-19. Ce decizie drastică a luat în încercarea de a se salva de la dezastru

    General Electric, unul dintre principalele motoare ale industriei din Statele Unite, este pe punctul de a-şi vinde divizia de leasing aerian, într-o tranzacţie estimată la 30 de miliarde de dolari, lansată cu scopul de a restructura businessul grupului american.

    Mişcarea, care ar combina GE Capital Aviation Servicies (Gecas) şi compania de leasing AerCap, ar putea fi anunţată în cursul zilei de azi, conform unor surse familiare cu situaţia, citate de Financial Times.

    Fuziunea ar marca cea mai recentă încercare a CEO-ului GE, Larry Culp, de a resuscita grupul cu sediul în Boston.

    O bună parte din problemele companiei au fost provocate de divizia financiară GE Capital, lovită din plin în timpul recesiunii din 2008. Gigantul american a vândut o cantitate masivă de active în ultimii cinci ani, incluzând aici divizia biofarmaceutică, cumpărată de Danaher pentru 21 de miliarde de dolari, şi participaţia pe care o deţinea în cadru firmei de servicii petroliere Baker Hughes.

    În 2019, Bloomberg scria că firma americană de private equity Apollo Global Management ar explora cumpărarea grupului Gecas pentru 40 de miliarde de dolari.

    GE s-a confruntat cu o cantitate imensă de datorii sub conducerea fostului CEO Jack Welch. Acum, preţul unei acţiuni este tranzacţionat la o fracţiune din nivelul înregistrat în 2001, când Welch a părăsit compania.

    AerCap şi-a extins recent businessul, obţinând o participaţie de 15,9% în cadrul operatorului low-cost Norwegian Air Shuttle. În 2013, firma irlandeză a cumpărat International Lease Finance Corporation pentru 7,6 miliarde de dolari.

    Industria aeronautică a fost puternic afectată de pandemie de-a lungul ultimului an. Totuşi, producţia vaccinurilor anti-COVID-19 începe să genereze un val de optimism în interiorul sectorului, iar călătorii ar putea începe din nou să zboare, îmbunătăţind perspectivele sezonului estival de anul acesta

     

  • Este oficial: ANAF a publicat formularele pentru bilanţurile anului 2020

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat, pe site-ul instituţiei, formularele electronice pentru situaţiile financiare anuale şi pentru raportările contabile anuale, conform de pe site-ul ANAF.

    Mai exact este vorba despre formularele S1002-S1003-S1005 Situaţii financiare anuale la 31 decembrie 2020 şi formularul S1004 – Raportări contabile anuale la 31 decembrie 2020.

    Formularele electronice pentru situaţiile financiare anuale şi pentru raportările contabile anuale pot fi descărcate de AICI.

    Formularele trebuiesc depuse de firme până la sfârşitul lunii mai a anului 2021.

    Situaţii financiare anuale la 31 decembrie 2020 se depun la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în format hârtie şi în format electronic sau numai în formă electronică pe portalul www.e-guvernare.ro, având ataşată o semnătură electronică extinsă, situaţiile financiare anuale, raportul lor, raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, după caz.

    Raportări contabile anuale la 31 decembrie 2020 se depun la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în format hârtie şi în format electronic sau numai în formă electronică pe portalul www.e-guvernare.ro, având ataşată o semnătură electronică extinsă.

     

  • ANAF a publicat “lista ruşinii” pentru al patrulea trimestru al anului 2020

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T4 2020, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T4 2020. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T4 2020 sunt aferente perioadei octombrie – decembrie 2020.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista din acest an nu va cuprinde persoanele fizice, doar pe cele juridice, conform unor modificări legislative recente.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • Efectele crizei: Unu din cinci adulţi britanici s-a afundat în datorii din cauza crizei generate de Covid-19

    Aproape 9 milioane de adulţi din Marea Britanie au fost nevoiţi să împrumute mai mulţi bani până la finalul anului 2020 pentru a putea trece prin criza coronavirusului, conform unor cifre ale Biroului Naţional de Statistică din Marea Britanie, citate de Bloomberg.

    Cu circa o cincime din populaţia adultă care numără 47 de milioane de capete în Marea Britanie afundaţi în datorii, statisticile scot la iveală discrepanţe din ce în ce mai mari între bogaţi şi săraci.

    Cifrele alimentează o dezbatere din societatea britanică despre capacitatea administraţiei lui Boris Johnson de a proteja segmente din populaţie care au fost grav afectate în pandemie, precum cei tineri şi cei cu venituri mici.

    Rishi Sunak, ministrul de Finanţe din Marea Britanie, şi Andrew Bailey, guvernatorul Băncii Angliei, au subliniat temerile care există în acest sens în ultimele săptămâni şi au început discuţiile legate de anumite măsuri care ar putea diminua inegalitatea.

    „Mă îngrijorează efectele inegale ale Covid. (…) Este clar pentru mine că trebuie să ieşim din această criză într-un mod care se adresează tuturor segmentelor de populaţie”, a declarat Andrew Bailey într-un webinar la care a participat miercuri.

    Datele de la Biroul Naţional de Statistică arată că cetăţenii cu vârste sub 30 de ani şi cei care au venituri cumulate pe gospodărie sub 10.000 de lire sterline au fost mai expuşi la a fi concediaţi temporar, în comparaţie cu restul populaţiei.

    În acelaşi timp, datele au arătat că liber-profesioniştii au fost mai expuşi la a resimţi o reducere a orelor de muncă, respectiv a veniturilor.

    Per total, liber-profesioniştii şi persoanele cu dizabilităţi s-au încadrat în categoria celor care au împrumutat 1.000 de lire sterline sau mai mult pe parcursul anului.

    De asemenea, mai puţini oameni au fost în poziţia de a face economii.

  • Bulgaria avertizează: două treimi din companiile mici nu-şi pot plăti datoriile

    Peste 20% din companiile mici şi mijlocii din Bulgaria întâmpină dificultăţi în a-şi revitaliza activitatea afectată de criza coronavirusului, potrivit Novinite.

    Peste 75% dintre acestea au credite bancare neplătite şi numai aproximativ 15% au reuşit să profite de oportunităţile aduse de criză pentru a-şi dezvolta businessul, relevă un sondaj al Asociaţiei Naţionale a IMM-urilor.

  • Veşti bune pentru datornici: Fiscul a şters o parte din datoriile românilor

    La începutul acestui an, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anulat în mod automat „creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului 2020, mai mici de 40 lei“, conform Codului de procedură Fiscală.

    În acest context, creanţele fiscal care se situează sub cuantului de 40 de lei, aflate în evidenţa ANAF la data de 31 decembrie 2020, au fost anulate în primele zile din anul acesta.

     „Creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 40 lei, se anulează. Plafonul se aplică totalului creanţelor fiscale datorate şi neachitate de debitori „, conform alin. (5) art.266 din Codul de Procedură Fiscală

    Excepţia de la regulă prevede  că “în cazul creanţelor fiscale administrate de organul fiscal local, prin hotărâre, autorităţile deliberative pot stabili plafonul creanţelor fiscale care pot fi anulate, care nu poate depăşi limita maximă prevăzută la alin. (5) “.

    Ordinul Nr. 727/2019 din 13 martie 2019 pentru aprobarea Procedurii privind emiterea şi comunicarea unor acte administrative pentru debitorii care înregistrează obligaţii fiscale restante sub o anumită limită prevede: “ Creanţele fiscale restante administrate de organul fiscal central competent în administrarea obligaţiilor fiscale ale debitorului, amenzile de orice fel, precum şi alte creanţe bugetare înscrise în titluri executorii de creanţă bugetară, transmise spre recuperare organului fiscal, aflate în sold la data de 31 decembrie a anului, al căror plafon este prevăzut pentru anulare de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, se scad din evidenţele fiscale în primele 7 zile ale anului următor”.

     

  • Marile economii ale lumii au în faţă o factură de 13.000 miliarde dolari reprezentând datorii făcute în criza financiară precedentă

    Cele mai mari economii ale lumii aflate sub presiunea unor poveri record ale datoriilor sunt pe cale să se confrunte cu o moştenire nedorită a crizei financiare: datorii de 13.000 mld. $ ajunse la scadenţă, scrie Bloomberg. Ţările G7 plus importante pieţe emergente ar putea avea nevoie să rostogolească cu 51% mai multe datorii decât în 2020.