BusinessMagazin

Tag: criza financiara

  • JPMorgan va plăti aproape 2,5 mld. dolari pentru închiderea unor litigii legate de criza financiară

    PMorgan Chase va plăti aproape 2,5 miliarde de dolari pentru închiederea unora dintre cele mai dificile litigii legate de criza financiară din 2008, relatează Financial Times.

    Compania de asigurări Ambac a anunţat marţi dimineaţă că va primi aproape 1 miliard de dolari din partea JPMorgan Chase, pentru închiderea unui proces legat de vânzarea de instrumente financiare garantate prin ipoteci.

    Informaţia a apărut la câteva ore după ce documente depuse în justiţie au arătat că JPMorgan Chase va plăti 1,42 miliarde de dolari pentru închiderea ultimelor litigii referitoare la active ale fostei bănci Lehman Brothers.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Nimeni nu ştie când se va opri tăvălugul. „Lunea neagră“ a şters zeci de miliarde de dolari dintr-un foc de pe bursele lumii

    Scăderile masive cu care bursele de acţiuni au încheiat săptămâna trecută au continuat şi ieri, investitorii căutând să fugă cât mai departe de activele care le-ar aduce pierderi dacă economia Chinei, a doua ca mărime din lume, ar ateriza dur.

    Şi sunt semne că Beijingul a scăpat controlul direcţiei. Ceea ce a început pe bursele chineze ca un val local de turbulenţe a cuprins acum bursele de acţiuni din întreaga lume, materiile prime de bază pentru industrie şi valutele economiilor emergente dependente de pofta pentru importuri a Chinei. Unii analişti fac deja paralele cu criza financiară din Asia de la sfârşitul anilor ’90.

    Bursa de la Bucureşti a închis şedinţa de luni cu o scădere abruptă de 6,3% la nivelul principalului indice BET, care urmăreşte evoluţia celor mai lichide zece acţiuni. Scăderea a şters 8 miliarde de lei din capitalizarea companiilor listate. Rulajul cu acţiuni a fost de 28 milioane de lei, de patru ori mai mare decât într-o zi obişnuită. Acesta este un semn de panică. Petrom, cea mai valoroasă companie de la Bu­cureşti, a consemnat un minus de 8%, în timp ce Fondul Pro­prie­ta­tea, cea mai tran­zac­ţio­nată, a căzut cu 6,7%. SIF-urile au pier­dut pe medie 6,65%, SIF 3 pierzând chiar 9%.

    Brokerii spun că bursa de Bucureşti va evolua în funcţie de ce se întâmplă în afară. „O calmare a pieţelor ar putea avea loc dacă autorităţile de la Beijing promit că vor face tot posibilul pentru a întrerupe alunecarea bursei locale şi a economiei – ceva ce am văzut, de pildă, în cazul Băncii Centrale Euro­pene în vara 2012. Dar, deocamdată, motivaţia investitorilor de a reduce expunerile din portofolii este pur şi simplu prea mare“, a spus Mihai Nichişoiu, specialist pentru piaţa de capital la firma de brokeraj Tradeville.
     

    Euro a urcat ieri faţă de leu la maximul ultimei luni şi jumătate şi se apropie de nivelul de 4,44 unităţi/euro, pe fondul tensiunilor de pe pieţele financiare internaţionale, în timp ce dolarul a coborât sub pragul de 3,9 lei pentru prima dată în ultima jumătate de an. Euro s-a apreciat ieri cu un ban, iar dolarul american a marcat o cădere de peste şase bani.

    Analiştii români consideră că este normal să vedem presiuni de depreciere a leului în condiţiile amplificării tensiunilor pe pieţele financiare internaţionale şi a creşterii aversiuni faţă de risc.

  • Cinci grafice pentru a înţelege gravitatea situaţiei de pe bursele din Asia şi Europa

    Un val de panică a cuprins investitorii din lumea întreagă, după cu bursa din China s-a prăbuşit astăzi, alimentând temerile că o nouă criză financiară ar putea izbucni cât de curând.

    Investitorii din jurul lumii încep să facă pariurile după o deschidere dramatică a burselor europene şi americane, în condiţiile în care pieţele din Asia şi Orientul Mijlociu sunt în picaj.

    Indicele Nikkei al Japoniei a deschis în scădere cu 4,6%, în timp ce Shanghai Composite, indicele de referinţă al Chinei, s-a prăbuşit cu 8,5%, cel mai mult după 2007, după ce investitorii s-au îngrămădit să plece din cauză că guvernul de la Beijing nu a intervenit pentru a readuce piaţa pe linia de plutire sau pentru a reduce dobânzile.

    În continuare, vă prezentăm 5 grafice care încearcă să explice situaţia dramatică de pe burse.

    1. Evoluţia indicelui Shanghai Composite este cel mai grăitor – bursa a pierdut toate câştigurile înregistrate de la începutul acestui an

    sursa: Bloomberg

    2. Evoluţia indicelui Hang Seng din Hong Kong

    sursa: Quartz

    3. Evoluţia indicelui din Taiwan

    sursa: Quartz

    4. Evoluţia preţului cuprului pe bursa din Marea Britanie

    sursa: Quartz

    5. Evoluţia mai multor valute faţă de dolar

    sursa: Quartz

  • Schimbarea de direcţie a Citi, eficientizarea şi restructurarea businessului

    Ceo-ul Citi pentru regiunea EMEA a făcut la începutul lunii iulie un turneu maraton în cinci ţări din regiune (România, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Bulgaria) şi a explicat modul cum a decis să eficientizeze şi să restructureze businessul în urma crizei economice.
     

    Reputaţia băncilor a fost întotdeauna piatra de temelie a ceea ce are nevoie o bancă pentru a fi de succes. Nu există nicio îndoială că reputaţia băncilor a suferit în urma crizei financiare şi o serie de lucruri s-au întâmplat. Aşa căeste de datoria băncilor să restabilească încrederea în raport cu societatea, cu autorităţile de reglementare, cu investitorii, cu clienţii. Este practic unul dintre acele aspecte pe care trebuie să le dovedim în fiecare zi. Au fost făcute multe lucruri, dar există încă multe de făcut”, spune James Cowles, CEO al Citibank pentru Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA).

    În urma crizei financiare mondiale, reglementările au devenit mai stricte la nivelul sectorului bancar, fiind introduse restricţii legate de capital şi de lichiditate. Şeful Citi pe regiunea EMEA apreciază că multe reglementări apărute în urma crizei financiare sunt oportune şi bine fundamentate, iar limitarea dimensiunii băncilor este una dintre consecinţe.

    Cum s-au schimbat modelele de banking în urma crizei financiare mondiale?Putem să vorbim despre sfârşitul modelului de bancă universală? „Când ne uităm la tendinţele care afectează industria noastră, ne uităm la marile tendinţe sociale pe care le vedem la nivel mondial: globalizare, urbanizare, digitalizare. Credem că suntem aliniaţi bine acestor trenduri datorită renumelui reputaţiei noastre, al clienţilor şi al punctelor forte pe segmentul digital pe care continuăm să le dezvoltăm.”

    Gigantul american Citi, care gestionează active de aproape 2 trilioane de dolari la nivel mondial, şi-a redefinit strategia în ultimii cinci ani, în urma crizei financiare mondiale, făcând schimbări semnificative, a eficientizat şi a restructurat businessul. A decis să vândă diviziile de retail din 12 ţări, inclusiv România, ţări unde banca a avut afaceri foarte bune, profitabile, şi o reputaţie bună a clienţilor şi angajaţilor, concentrându‑se pe segmentul corporate. Este angajată în tehnologiile digitale, considerând că digitalul va fi esenţial pentru deservirea clienţilor băncii în viitor.

    O altă prioritate este menţinerea poziţiei puternice pe segmentul tranzacţiilor cu titluri (cu venit fix) şi al Internet bankingului, după cum afirmă şeful Citi pe regiunea EMEA, care spune că a operat schimbări semnificative la nivelul businessului de la începutul crizei şi este mai simplu, mai sigur şi mai sănătos aşa: „Ne simţim încrezători că avem strategia adecvată în ceea ce priveşte zonele geografice în care suntem prezenţi, liniile noastre de business şi segmentele de clienţi pe care le deservim.

    Obiectivul nostru este executarea acestei strategii. Atât în România, cât şi în Europa Centrală şi de Est, Citibank este focusată în mod tradiţional pe companii locale de top, companii mijlocii orientate la nivel internaţional şi, bineînţeles, pe subsidiarele clienţilor noştri globali”. Planurile de creştere ale Citi la nivelul companiilor mari şi al segmentului instituţional, deci persoane juridice de dimensiuni mari (ICG – Institutional Client Group), şi la nivelul persoanelor fizice şi al IMM-urilor – segmentul comercial (CCB – Citi Commercial Bank) implică o creştere organică cu un accent puternic pe amplificarea implicării la nivelul clienţilor existenţi, pe lângă câştigarea de noi clienţi, a explicat James Cowles.

    După izbucnirea crizei economice, Citi şi-a analizat businessul, a redefinit strategia şi a eficientizat afacerile. Efectele sunt măsurabile: de la un bilanţ care înainte de criză era de 3 trilioane de dolari s-a ajuns la 1,9 trilioane de dolari astăzi, a povestit James Cowles. „A fost o restructurare importantă. Am vândut multe businessuri, unele dintre ele foarte bune, dar care nu se pliau pe noua strategie, şi multe active. Bilanţul de 1,9 trilioane de dolari la care am ajuns astăzi înseamnă relativ mult, dar este, de asemenea, finit. Ne-am disciplinat acum în ceea ce priveşte alocarea resurselor pe care le avem. Vom aloca resursele pentru acele ţări şi produse unde avem ceva de valoare de oferit clienţilor noştri“.

    Atunci când Citi şi-a analizat businessul de retail a căutat să identifice ţările în care are cu adevărat ceva competitiv de oferit, unde businessurile au dimensiunea şi anvergura care să permită economii de scară şi unde poate să fie productivă.
    În Europa, Orientul Mijlociu şi Africa, multe dintre vânzările de portofolii încă nu s-au finalizat. Atunci când se vor finaliza, Citi va mai avea divizii de retail în Rusia, Polonia, Emiratele Arabe Unite, Bahrein şi Marea Britanie, a mai spus şeful Citi pe regiunea EMEA. În ceea ce priveşte businessul pe segmentul corporate, Citi este activă în peste 100 de ţări la nivel mondial, dintre care 55 sunt în regiunea Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. Dimensiunea globalăeste în cazul segmentului corporate avantajul prin care Citi se delimitează de alte bănci, consideră James Cowles.

    Citi, una dintre cele mai importante instituţii financiare din lume, cu o tradiţie de peste 200 de ani şi circa 200 de milioane de clienţi în mai mult de 160 de ţări, este prezentă în România de aproape două decenii. În urmă cu doi ani, Citi a decis să vândă portofoliul de retail din România către Raiffeisen, respectiv credite de 80 de milioane de euro, depozite de 136 milioane de euro şi peste 80.000 de clienţi, mutarea unui portofoliu de retail de dimensiuni semnificative reprezentând o tranzacţie în premieră pe piaţa locală. Citi este pe podium în topul celor mai profitabile bănci din România şi una dintre cele mai profitabile subsidiare ale Citi din regiune. Anul trecut, sucursala locală a grupului financiar american Citibank a înregistrat un profit net record, de peste 280 milioane de lei, în creştere cu mai mult de 40% faţă de 2013.

    Ce obiective are Citi pentru viitor? „Aspiraţiile noastre de creştere se vor realiza prin valorificarea punctelor forte de bază şi a prezenţei globale. Suntem puternic angajaţi în tehnologiile digitale pentru că noi credem că digitalul va fi elementul- cheie pentru deservirea clienţilor băncii în viitor. Vom continua să ne concentrăm pe productivitate, talentul nostru şi controale opereţionale. O altă prioritate este menţinerea poziţiei puternice pe segmentul tranzacţiilor cu titluri cu venit fix şi al internet bankingului”.

  • Bancherii din România încep să retrăiască perioada de BOOM

    trecută, în creştere cu 50% faţă de iunie 2014, fiind depăşit cu o sută de milioane de lei recordul anterior, stabilit în primăvara lui 2008, chiar înainte de izbucnirea crizei financiare.

    Creşterea creditării este susţinută exclusiv de împrumuturile acordate popu­laţiei, pentru consum şi achiziţii de locuinţe, în timp ce pe segmentul com­paniilor încă există fluctuaţii lunare. Creditele de retail în lei au însumat 3,2 miliarde de lei luna trecută, nivel dublu faţă de cel din iunie 2014.

    Citiţi mai mult aici.

  • Această stradă din Grecia a fost a zecea cea mai scumpă din lume. Cum arată acum? – GALERIE FOTO

    Când te gândeşti la zone prospere datorită shoppingului, probabil Grecia este printre ultimele pe care ţi le poţi imagina acum. Dar înainte de criza financiară din 2008, urmată de criza euro din 2010-2012, Atena a fost „casa” unora dintre cele mai importante branduri de relail.

    În 2012, Joe Weisenthal a scris despre strada Ermou, a zecea cea mai scumpă zonă de cumpărături în 2007. Trei ani mai târziu, dacă te cazezi la un hotel din apropiere nici nu îţi imaginezi că locul acela a fost cândva atât de prosper.

    Începând din 2007, preţurile au scăzut aici până la jumătate, iar zona şi-a pierdut mult din gloria dobândită.

  • Cum vede şeful CFA Institute peisajul financiar postcriză 
şi ce sfaturi are pentru bancheri

    „Cred că va trece o generaţie până ca lucrurile să se schimbe. Sper să mă înşel, dar cred că situaţia este similară cu criza financiară din 1929, când a fost nevoie de 30-40 de ani. Iar noi suntem la doar şase ani de la debutul crizei financiare“, a declarat într-un interviu Paul Smith, care participat la o reuniune regională a organizaţiilor profesionale CFA din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa găzduită la Bucureşti de CFA România.

    Aceasta înseamnă că vor fi mai puţine investiţii în active cu grad ridicat de risc cum ar fi acţiunile sau în infrastructură, iar oamenii vor deţine prea mult cash sau vor investi prea mult în proprietăţi sau în aur, deci în active despre care ei cred că au o valoare de tezaurizare, ba chiar în unele ţări vor ţine banii „la saltea“, pentru că nu au încredere în intermediarii din sectorul financiar.

    Acest comportament poate avea consecinţe negative pentru economia mondială pentru că aceasta nu va creşte atât de repede cum ar fi posibil, a explicat şeful CFA Institute. „Având în vedere modul cum industria financiară s-a dezvoltat în ultimii 20 de ani, cred foarte mult că trebuie să încercăm să încurajăm instituţiile de reglementare, investitorii şi angajatorii să recunoască faptul că standardele etice sunt absolut cruciale pentru a construi încrederea şi pentru a construi un sistem financiar care să funcţioneze“.

    Problema în finanţe este că sunt prea mulţi bani şi există, de asemenea, mulţi oameni foarte inteligenţi: în consecinţă, avem un cocktail foarte periculos de bani şi de inteligenţă şi, uneori, acesta poate să o ia pe o cale groaznic de greşită dacă nu are la bază înţelegerea scopului pentru care existăm, de a servi nevoile societăţii, apreciază şeful CFA Institute. „Aceasta a fost provocarea: sectorul financiar a fost separat de obiectivul său şi ceea ce facem la CFA este să încercăm să reconec-tăm sectorul financiar cu scopul său. La fel ca în toate profesiile, dacă vă gândiţi la medici, avocaţi, contabili, scopul nostru este să servim nevoile societăţii şi dacă uităm acest lucru, tot felul de lucruri rele se pot întâmpla“.

    Bancherii au fost acuzaţi că şi-au asumat riscuri mari, uneori prea mari, în căutarea profiturilor. Practicile salariale excesive au fost considerate ca fiind unul dintre factorii declanşatori ai crizei financiare mondiale. Bonusurile excesive ale bancherilor au generat o serie de critici atât în Statele Unite, cât şi în Europa, în special în cazul băncilor care au primit ajutor de la stat pentru a se salva. După apariţia celei mai grave crize financiare şi economice de după Marea Depresiune din anii ’30, la nivel mondial se încearcă construirea unui nou sistem de reglementare şi de supraveghere a sectorului financiar.

    Cât de important a devenit riscul reputaţional pentru sectorul bancar după criza financiară recentă? Este crucial, pentru că reputaţia este totul, apreciază Paul Smith. „Cred că dacă lucraţi cu banii altor oameni, reputaţia este cel mai important lucru pe care îl aveţi. Şi ne-am dori ca investitorii, fie că sunt investitori privaţi sau publici, să acorde mai multă atenţie unor astfel de probleme. Cea mai mare temere a mea este că dacă industria financiară nu poate dovedi oamenilor că se com-portă într-un mod pe care societatea îl respectă, atunci rezultatul este o intensificare a reglementării deoarece societatea va trebui să se protejeze, iar acesta nu este un rezultat bun pentru nimeni“.
    Ce recomandă şeful CFA Institute bancherilor? Să se întoarcă la bankingul de bază şi să se reconecteze cu clienţii.“Care este scopul tău ca bancă? Băncile sunt în business pentru a pune economia reală în mişcare, iar sfatul meu pentru bancheri ar fi: daţi-vă seama care sunt clienţii voştrii şi serviţi-i mai bine“.

  • 2014, cel mai important an pentru piaţa globală de M&A de la declanşarea crizei financiare

    La finalul unui an foarte important pentru piaţa internaţională de M&A, analiza identifică ariile geografice şi sectoarele care şi-au încetinit sau şi-au intensificat activitatea. Pentru piaţa din Statele Unite a fost o perioadă foarte intensă, înregistrând o creştere a valorii totale a tranzacţiilor, datorată, în parte, operaţiunilor de tip inbound (investiţii străine). Ultimele 12 luni au fost foarte active pentru sectoarele tehnologie, media şi telecomunicaţii; încă din etapa de due diligence investitorii au manifestat o atenţie sporită pe zona de tehnologie, pe fondul unui interes sporit în ceea ce priveşte securitatea cibernetică şi protecţia datelor.

    Nadia Badea, partener în cadrul Clifford Chance Badea, spune: „Pentru echipa locală de corporate M&A 2014 a fost un an plin, pe măsură ce activitatea investitorilor s-a intensificat, fie prin reactivarea unor proiecte îngheţate, fie prin proiecte noi la nivel local sau regional. Am asistat şi asistăm în continuare proiecte de pe piaţa imobiliară, industria de petrol & gaze, sectorul financiar, industria farmaceutică, domeniul serviciilor, industria bunurilor de consum şi sectorul agricol. Anticipăm că prima parte a anului viitor va fi chiar mai intensă, cu câteva tranzacţii mari aflate în prag de finalizare”.

    Reperele globale ale anului 2014

    •           Europa şi regiunea Asia Pacific înregistrează, în continuare, o creştere pe piaţa M&A. La rândul lor, Statele Unite au raportat, până în acest moment, o creştere anuală de 54%, înregistrând un total de 1.185 miliarde de dolari, incluzând un avans de 179% a valorii tranzacţiilor inbound.

    •           Tranzacţiile transfrontaliere îşi menţin tendinţa de creştere, activitatea înregistrată între cele cinci regiuni importante contribuind cu 25% la valoarea totală a tranzacţiilor M&A de la nivel global.

    •           Industria Serviciilor Medicale şi cea a Bunurilor de consum/ Retail sunt cele mai dinamice din punctul de vedere al activităţii M&A.

    •           Investitorii financiari care, în mod tradiţional, se concentrau pe investiţii private equity pe pieţele dezvoltate, s-au orientat spre multiple categorii de active, noi nişe de piaţă şi arii geografice diverse. Cu precădere, investitorii îşi mută interesul de la economiile dezvoltate, cu rate mici de creştere, către pieţele ce cresc rapid, cum sunt cele din Africa, unde investiţiile inbound provenite din Statele Unite au crescut de-a lungul anului, iar tranzacţiile M&A realizate în interiorul continentului african s-au majorat de aproape patru ori. 

    Guy Norman, liderul global al practicii corporate din cadrul Clifford Chance, spune: „2014 a fost un an foarte bun pentru piaţa globală de M&A. Pe măsură ce companiile caută să îşi extindă prezenţa globală şi să îşi consolideze poziţia în cadrul propriei industrii, iar investitorii financiari urmăresc încasări sporite pe pieţe şi sectoare noi, asistăm la o activitate M&A solidă la nivel trans-regional. În mod obişnuit, această creştere este datorată unui excedent de lichiditate sau unei accesări accelerate a resurselor globale de lichidităţi, provenind din mai multe surse, la costuri foarte atractive”.

    El a adăugat: „Este dificil să anticipăm evoluţia pieţei M&A în 2015, pe fondul actualului context economic şi politic, însă – în pofida incertitudinilor şi provocărilor globale – există în continuare oportunităţi atractive pentru investitorii informaţi, agili şi pregătiţi să îşi asume anumite riscuri ce pot fi administrate”.

    Raportul Clifford Chance identifică câteva tendinţe pentru anul viitor:

    Private Equity şi continentul african: În contextul în care investitorii caută să obţină randamente mai mari, ei îşi vor diversifica în continuare activitatea. Volumul tranzacţiilor din Africa va creşte, pe măsură ce piaţa asistă la mai multe exituri realizate de fonduri de private equity aflate la finalul unui ciclu investiţional. Evoluţia pieţei lărgeşte foarte mult categoria activelor scoase la vânzare şi generează oportunităţi nu doar pentru investitorii africani tradiţionali de private equity, ci şi pentru investitori de private equity din pieţe dezvoltate şi corporaţii internaţionale care, în unele cazuri, vor investi în Africa pentru prima dată.

    Tehnologie, media şi telecomunicaţii şi riscul cibernetic: Activitatea M&A din cele trei sectoare nu dă semne de încetinire, pe fondul tendinţelor de consolidare şi convergenţă. Nevoia de aliniere la reglementările privind securitatea cibernetică şi protecţia datelor imprimă tranzacţiilor o atenţie sporită în sectoarele în care componenta de tehnologie este importantă.

    Finanţarea M&A: Lichiditatea pieţelor de capital a contribuit la sentimentul general de optimism în ceea ce priveşte condiţiile de finanţare a datoriilor, ceea ce nu poate decât să îmbunătăţească perspectivele pieţei M&A în 2015. Accesul la resursele globale de lichiditate în scopul finanţării M&A a devenit tot mai facil pentru debitori, tendinţă susţinută de dezvoltarea continuă a structurii capitalurilor, multiplicarea opţiunilor în zona produselor financiare, reluarea activităţii de creditare bancară în paralel cu apariţia de noi creditori instituţionali şi convergenţa dintre termenii produselor financiare şi standardele de piaţă. Este de aşteptat ca piaţa să fie în continuare dominată de soluţii optimizate şi opţiuni financiare inovatoare pentru tranzacţiile mari.

    Raportul Clifford Chance privind tendinţele globale din piaţa M&A are la bază datele publicate de Mergermarket şi informaţiile proprii adunate la nivelul reţelei globale şi pe baza experienţei internaţionale de pe piaţa M&A. Raportul integral va fi publicat în luna ianuarie 2015.

     

  • Un sport apărut ca urmare a crizei economice

    Una dintre aceste consecinţe este apariţia unui nou sport numit Footgolf, o combinaţie între golf şi fotbal. Explicaţia este una destul de simplă: golful, fiind un sport ce impune costuri ridicate, a înregistrat în perioada de criză o scădere în ceea ce priveşte numărul practicanţilor.

    Ca urmare, tot mai multe cluburi de golf au rămas fără clienţi iar managerii au căutat metode de a se adapta. Între 2010 şi 2014, peste 600 de traseuri de golf şi-au închis porţile. În octombrie 2014, peste 240 de locaţii din Statele Unite ofereau cursuri de Footgolf.

    Nu se ştie exact cine a venit cu ideea, însă primul traseu oficial a fost amenajat în Olada, în anul 2009. Un an mai târziu, Belgia şi Ungaria au adoptat acest sport şi au pus bazele Federaţiei Internaţionale de Footgolf. Primul campionat mondial a avut loc în Ungaria, în iunie 2012.

  • Un deceniu de politică