BusinessMagazin

Tag: criza

  • Medicina de familie, în criză. Numărul de medici de familie a scăzut cu 10% într-un deceniu. Medic: „Eu sunt la pensie deja. Înainte aveam şi rezidenţi, văd că în ultimul timp nu au mai apărut“

    ♦ Medicii de familie au responsabilitatea de a tria afecţiunile minore, astfel încât spitalele să nu fie aglomerate ♦ În ultimul deceniu însă, interesul pentru această specializare a scăzut ♦ Sunt cu 1.300 de medici mai puţin în 2022 faţă de 2012 ♦ Sunt localităţi întregi la sate fără cabinete, iar mulţi medici sunt la vârsta pensionării sau continuă să lucreze chiar şi după această vârstă.

    Începutul de an i-a adus pe mai mulţi medici de familie din ţară în stradă să protesteze împotriva proiectului prin care Casa Naţională de Asigurări voia să scadă tarifele decontate cabinetelor. După ce medicii au ameninţat că vor consulta doar în privat, CNAS a promis că nu va scădea tarifele până la jumătatea lui 2024. Care este situaţia medicinei de familie din România?

    La nivel naţional sunt puţin peste 12.400 de medici de familie, din datele Statisticii pentru anul 2022. Comparativ cu acum zece ani, acest domeniu a pierdut peste 1.300 de medici, în contextul în care o parte fie a ieşit natural din sistem, ajungând la vârsta pensionării, fie a plecat din ţară. Iar lipsa de medici continuă să fie una acută, în contextul în care specializarea nu este una căutată în rândul tinerilor. În acest context, mulţi medici ajung la vârsta pensionării şi fie continuă să lucreze, fie ies din sistemul medical.

    Este şi cazul medicului Mihaela Popescu, doctor de familie din Bucureşti, care deşi a ieşit la pensie de trei ani, continuă să consulte şi să menţină cabinetul. „Eu sunt la pensie deja, fac trei ani anul acesta. Lucrez în continuare pentru că pensia este foarte mică. Cred că sunt tineri care preferă să plece în afară. Eu aveam şi rezidenţi, văd că în ultimul timp nu au mai apărut la uşa mea, deci probabil că interesul lor a scăzut destul de mult. Este multă muncă, multă birocraţie şi preferă alte specialităţi“, a spus medicul Mihaela Popescu pentru ZF.

    Ea are în jur de 1.100 de pacienţi, iar în urma incertitudinii din piaţă, spune că oamenii au început să aglomereze cabinetul, de teamă că nu vor mai primi servicii decontate.

    „Mi-e greu să spun că voi închide activitatea pentru că mă gândesc că pacienţii nu au ce să facă. Oricum au intrat în vrie şi vin la cabinet pentru că se tem că din februarie nu mai bene­ficiază de compensare. Este o stare de anxietate care nu face bine nimănui. Sper ca lucrurile să se rezolve“, a mai spus Mihaela Popescu.

    La nivel de judeţe, cei mai mulţi me­dici de familie sunt în Bucureşti şi în ma­rile centre universitare – Timiş, Iaşi, Dolj, Cluj. Aproape 17% din tota­lul me­dicilor de familie sunt în Capitală. La polul opus, sunt şase ju­deţe cu cica 100 de medici de familie – Sălaj, Călăraşi, Ialomiţa, Giurgiu, Covasna, Tulcea.

    „Medicina de familie este ultima şi cea mai importantă linie de apărare înaintea prăbuşirii sistemului sanitar, care funcţionează tot mai greu, atât din cauza lipsei de finanţare, cât şi din cauza managementului care lasă de dorit. Degeaba s-au dublat cheltuielile cu sănătatea în ultimii cinci ani şi degeaba vor mai creşte investiţiile în sănătate dacă linia de apărare formată din medicina de familie este lăsată să moară“, susţine Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj, unul dintre cei mai mari producători de medica­mente cu fabrică locală.

  • Cum a reuşit unul dintre cei mai excentrici presedinţi ai lumii să convingă FMI să îi dea 5 mld. împrumut, deşi ţara sa este într-o situaţie îngrozitoare şi nu îşi poate plăti nici împrumuturile pe care le are deja

    Argentina, una dintre ţările cu cele mai problematice situaţii economice din lume, este pe cale să primească din partea FMI 4,7 miliarde de dolari. Decizia FMI este cel puţin surprinzătoare, ţinând cont de faptul că ţara condusă de Javier Milei n-a reuşit în trecut să ramburseze împrumuturile anterioare, scrie Financial Times.

    Banii includ o tranşă de 3,3 miliarde de dolari din împrumut care trebuia să fie plătită în noiembrie, dar care a fost întârziată de învestirea lui Milei în decembrie, şi 1,4 miliarde de dolari pe care FMI a fost de acord să îi plătească înainte de termen. Împrumutul poate reprezenta un colac de salvare pentru ambiţioasele tranşe de reforme pe care Milei le pregăteşte în speranţa că aduce Argentina către zona de stabilitate economică.

    Rezervele de valută forte ale Argentinei s-au evaporat pe fondul celei mai grave crize economice din ultimele două decenii. Guvernul se bazează pe plăţile efectuate de FMI pentru a rambursa fondul pentru banii împrumutaţi anterior în cadrul programului – care a fost lansat pentru prima dată în 2018 şi refinanţat în 2022 – cu rambursări în valoare de peste 2,7 miliarde de dolari care vor trebui efectuate până la 1 februarie.

    Dacă Argentina se va confrunta din nou cu imposibilitatea de ramburs a acestora, situaţia ar putea transmite o undă de şoc pe pieţe şi ar diminua încrederea şi aşa scăzută în capacitatea de redresare a ţării.

    Milei a promis de mult timp că măsurile sale de austeritate vor fi mai drastice decât cele cerute de FMI. El a încercat să creeze un contrast cu guvernul peronist anterior, de stânga, care a fost departe de a atinge obiectivele fondului privind echilibrul fiscal, acumularea de rezerve şi limitarea tipăririi de bani.

    Planul economic de care incluide o „terapie de şoc” pe care Milei a început să îl implementeze luna trecută include reduceri de cheltuieli şi creşteri de taxe cu scopul de a ajunge la un excedent bugetar primar în acest an, ceea ce ar depăşi ţinta de deficit fiscal pentru 2024 de 0,9% din produsul intern brut aprobată de fond anul trecut.

    Oficialii Fondului, care au vizitat Argentina în această săptămână, au declarat miercuri că echipalui Milei „s-a mişcat rapid şi decisiv pentru a dezvolta şi a începe să implementeze un pachet puternic de politici pentru a restabili stabilitatea macroeconomică şi sunt pe deplin determinaţi să readucă programul actual pe calea cea bună”.

    Întârzierea plăţii din noiembrie a forţat noul guvern al lui Milei să contracteze un împrumut punte de la CAF, cu sediul la Caracas, pentru a face o altă rambursare de 900 de milioane de dolari în decembrie. Potrivit presei locale, o linie de credit de mai multe miliarde de dolari din China, la care a apelat guvernul anterior, nu a fost reînnoită de la alegerea lui Milei.

    FMI nu a reuşit să negocieze o refinanţare mai amplă a programului, care ar fi putut oferi lichidităţi suplimentare pentru a sprijini Argentina în timpul reformelor sale – o perspectivă pe care unii membri ai echipei preşedintelui o avansaseră în timpul campaniei. Purtătorul de cuvânt al lui Milei a declarat luni că acesta nu a căutat noi fonduri de la FMI, care este profund urât în Argentina.

    „Fondul va dori să vadă în primul rând dacă planul agresiv de austeritate al lui Milei este sustenabil din punct de vedere social şi politic, ceea ce până acum nu este clar. Nu cred că niciuna dintre părţi nu are un stimulent pentru a căuta un nou acord acum. Situaţia este: să stabilizăm mai întâi economia şi în 2025 vom discuta din nou.” a declarat Sebastian Menescaldi, director asociat la firma de consultanţă economică EcoGo.

     

     

     

     

     

  • Promisiunile de austeritate dură ale excentricului libertarian Javier Milei au convins FMI: Argentina, o ţară răvăşită de crize economice, va primi o infuzie de 4,7 mld. dolari, cu care noul preşedinte vrea să refacă economia

    Argentina, una dintre ţările cu cele mai problematice situaţii economice din lume, este pe cale să primească din partea FMI 4,7 miliarde de dolari. Decizia FMI este cel puţin surprinzătoare, ţinând cont de faptul că ţara condusă de Javier Milei n-a reuşit în trecut să ramburseze împrumuturile anterioare, scrie Financial Times.

    Banii includ o tranşă de 3,3 miliarde de dolari din împrumut care trebuia să fie plătită în noiembrie, dar care a fost întârziată de învestirea lui Milei în decembrie, şi 1,4 miliarde de dolari pe care FMI a fost de acord să îi plătească înainte de termen. Împrumutul poate reprezenta un colac de salvare pentru ambiţioasele tranşe de reforme pe care Milei le pregăteşte în speranţa că aduce Argentina către zona de stabilitate economică.

    Rezervele de valută forte ale Argentinei s-au evaporat pe fondul celei mai grave crize economice din ultimele două decenii. Guvernul se bazează pe plăţile efectuate de FMI pentru a rambursa fondul pentru banii împrumutaţi anterior în cadrul programului – care a fost lansat pentru prima dată în 2018 şi refinanţat în 2022 – cu rambursări în valoare de peste 2,7 miliarde de dolari care vor trebui efectuate până la 1 februarie.

    Dacă Argentina se va confrunta din nou cu imposibilitatea de ramburs a acestora, situaţia ar putea transmite o undă de şoc pe pieţe şi ar diminua încrederea şi aşa scăzută în capacitatea de redresare a ţării.

    Milei a promis de mult timp că măsurile sale de austeritate vor fi mai drastice decât cele cerute de FMI. El a încercat să creeze un contrast cu guvernul peronist anterior, de stânga, care a fost departe de a atinge obiectivele fondului privind echilibrul fiscal, acumularea de rezerve şi limitarea tipăririi de bani.

    Planul economic de care incluide o „terapie de şoc” pe care Milei a început să îl implementeze luna trecută include reduceri de cheltuieli şi creşteri de taxe cu scopul de a ajunge la un excedent bugetar primar în acest an, ceea ce ar depăşi ţinta de deficit fiscal pentru 2024 de 0,9% din produsul intern brut aprobată de fond anul trecut.

    Oficialii Fondului, care au vizitat Argentina în această săptămână, au declarat miercuri că echipalui Milei „s-a mişcat rapid şi decisiv pentru a dezvolta şi a începe să implementeze un pachet puternic de politici pentru a restabili stabilitatea macroeconomică şi sunt pe deplin determinaţi să readucă programul actual pe calea cea bună”.

    Întârzierea plăţii din noiembrie a forţat noul guvern al lui Milei să contracteze un împrumut punte de la CAF, cu sediul la Caracas, pentru a face o altă rambursare de 900 de milioane de dolari în decembrie. Potrivit presei locale, o linie de credit de mai multe miliarde de dolari din China, la care a apelat guvernul anterior, nu a fost reînnoită de la alegerea lui Milei.

    FMI nu a reuşit să negocieze o refinanţare mai amplă a programului, care ar fi putut oferi lichidităţi suplimentare pentru a sprijini Argentina în timpul reformelor sale – o perspectivă pe care unii membri ai echipei preşedintelui o avansaseră în timpul campaniei. Purtătorul de cuvânt al lui Milei a declarat luni că acesta nu a căutat noi fonduri de la FMI, care este profund urât în Argentina.

    „Fondul va dori să vadă în primul rând dacă planul agresiv de austeritate al lui Milei este sustenabil din punct de vedere social şi politic, ceea ce până acum nu este clar. Nu cred că niciuna dintre părţi nu are un stimulent pentru a căuta un nou acord acum. Situaţia este: să stabilizăm mai întâi economia şi în 2025 vom discuta din nou.” a declarat Sebastian Menescaldi, director asociat la firma de consultanţă economică EcoGo.

     

     

     

     

     

  • Ţară unde preţurile locuinţelor scad drastic. Discrepanţa dintre mărturiile brokerilor şi datele oficiale alimentează temerile că autorităţile minimalizează amploarea crizei imobiliare

    Vânzătorii de imobile din Beijing reduc preţurile în mod agresiv, potrivit brokerilor, în pofida statisticilor oficiale care arată că piaţa imobiliară din capitala chineză rămâne dinamică, scrie Financial Times.
     
    O serie de interviuri cu brokerii imobiliari din capitală – de mult timp una dintre cele mai dorite pieţe imobiliare din China – arată că preţurile tranzacţiilor au scăzut între 10 şi 30% faţă de vârful atins în 2021.
     
    Potrivit BNS, preţurile locuinţelor existente în Beijing au scăzut cu 1,4% în noiembrie, în ritm anual, şi au crescut cu 5% faţă de acum doi ani.
     
    „Datele oficiale sunt cu mult diferite de ceea ce simte publicul”, a declarat Dan Wang, economist şef la Hang Seng Bank China. „Este posibil ca guvernul să vrea să folosească cifrele oficiale pentru a restabili încrederea în piaţă”.
     
    Discrepanţa a alimentat, de asemenea, îngrijorările legate de calitatea statisticilor oficiale din China. Unii investitori, dornici de date exacte pentru a răspunde la încetinirea economică din acest an, se tem că oficialii manipulează cifrele pentru a atinge obiectivele ambiţioase de creştere.
     
    „Scăderile reale ale preţurilor locuinţelor sunt mult mai mari decât cele proiectate de NBS”, a declarat Liu Yuan, cercetător la Shanghai la Centaline Property Agency. „Statisticile oficiale ar putea face ca factorii de decizie să creadă că piaţa merge bine, când de fapt are probleme mari.”
     
    Potrivit analiştilor, criza din sectorul imobiliar reprezintă un risc uriaş pentru economie, răcind activitatea de construcţie, reducând averea gospodăriilor şi diminuând încrederea consumatorilor. „Economia chineză nu va reveni pe drumul cel bun până când piaţa imobiliară nu va fi repusă pe picioare”, a declarat Wang.

  • Proiect revoluţionar în domeniul medical: Antreprenorul german Ulrich Marseille încearcă să strângă 250 de milioane de euro pentru construirea unor „nave-spitale” care pot fi desfăşurate în zone de criză umanitară

    Antreprenorul german în domeniul sănătăţii Ulrich Marseille încearcă să strângă 250 de milioane de euro (269 de milioane de dolari) pentru a finanţa o nouă companie care construieşte şi operează nave-spital personalizate pentru a oferi ajutor medical de urgenţă în întreaga lume, scrie Bloomberg.

    Întreprinderea, Worldwide Hospitals, transformă navele container în spitale modulare plutitoare care pot fi desfăşurate rapid în zonele de coastă, la fel ca cele staţionate în estul Mediteranei pentru a încerca să atenueze criza umanitară din Gaza.

    Potrivit lui Marseille, Worldwide Hospitals este primul proiect de acest tip cu scop lucrativ, cea mai mare provocare fiind recuperarea investiţiei iniţiale şi rentabilizarea operaţiunilor medicale. Primele două din cele şapte nave vor fi desfăşurate în largul Sierra Leone şi Camerunului, gratuit, la începutul anului viitor, o acţiune publicitară menită să deschidă calea pentru contracte cu guverne sau organizaţii precum Naţiunile Unite.

    Navele sunt dotate cu module asemănătoare unor containere care transportă echipamente medicale necesare unei situaţii de criză similare celei din Gaza. Navele pot funcţiona pe mare, dar principala lor utilizare va fi pe uscat, unde elementele pot fi unite pentru a forma spitale de campanie.

    „Principiul este foarte asemănător cu cel al jocurilor Lego”, a declarat Marseille într-un interviu acordat la Berlin. „Există într-adevăr o nevoie uriaşă la nivel mondial pentru o astfel de măsură”.

    Compania, cu sediul în Elveţia, se aşteaptă să atingă pragul de rentabilitate până la sfârşitul anului viitor, potrivit lui Marseille. 

  • Când Germania strănută, Europa se îmbolnăveşte

    Criza bugetară din Germania ameninţă să înrăutăţească şi mai mult situaţia restului continentului european, notează Politico. În pofida perioadei de creştere redusă, Germania rămâne piaţa indispensabilă a Europei datorită dimensiunii sale. Reprezentând 29% din PIB-ul zonei euro, aceasta a atras importuri de 360 miliarde de euro din restul regiunii în primele trei trimestre ale anului.

     

  • Criza cu care se confruntă a doua economie a lumii se înrăutăţeşte: Milioane de chinezi care au luat de la bănci bani pe bandă rulantă s-au trezit în faliment peste noapte, iar şansele creditorilor de a îşi primi banii înapoi se prăbuşesc

    Băncile din China s-au trezit într-o situaţie neaşteptată după ce milioane de chinezi au făcut împrumuturi pe care nu le mai pot rambursa. Rata de neplată a ajuns la cel mai înalt nivel de la pandemia de COVID-19 şi până în prezent, ceea ce subliniază profunzimea crizei economice cu care China se confruntă şi şansele tot mai mici de redresare economică, scrie Financial Times.

    În total, 8,54 milioane de persoane, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 şi 59 de ani, se află oficial pe lista neagră a autorităţilor, după ce nu şi-au plătit toate ratele, de la credite ipotecare pentru locuinţe la împrumuturi pentru afaceri, potrivit instanţelor locale.

    Această cifră, echivalentă cu aproximativ 1% din totalul cetăţenilor apţi pentru muncă, este în creştere faţă de cele 5,7 milioane adunate la începutul anului 2020, în condiţiile în care blocajele cauzate de pandemie şi alte restricţii au frânat creşterea economică şi au diminuat semnificativ veniturile gospodăriilor.

    Numărul tot mai mare de credite neperformante va spori dificultatea de a consolida încrederea consumatorilor din China, a doua economie ca mărime din lume şi o sursă crucială a cererii globale. De asemenea, acest lucru pune în evidenţă lipsa unor legi privind falimentul personal care ar putea atenua impactul financiar şi social al creşterii mari a datoriilor.

    În conformitate cu legislaţia chineză, persoanele aflate pe lista neagră a creditorilor sunt blocate de la o serie de activităţi economice, inclusiv achiziţionarea de bilete de avion şi efectuarea de plăţi prin intermediul aplicaţiilor mobile precum Alipay şi WeChat Pay, ceea ce reprezintă o piedică în plus pentru o economie afectată de încetinirea sectorului imobiliar şi de scăderea încrederii consumatorilor.

    Procesul de înscriere pe lista neagră este declanşat după ce un debitor este dat în judecată de creditori, cum ar fi băncile, şi apoi nu respectă un termen de plată ulterior.

    Criza datoriilor personale este urmarea unui val de împrumuturi din partea consumatorilor chinezi. Datoria gospodăriilor ca procent din produsul intern brut aproape s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la 64% în septembrie, potrivit National Institution for Finance and Development, un think-tank cu sediul la Beijing.

    Cu toate acestea, obligaţiile financiare tot mai mari au devenit din ce în ce mai greu de gestionat, deoarece creşterea salariilor a stagnat sau a devenit negativă pe fondul turbulenţelor economice.

    Un număr tot mai mare de consumatori chinezi săraci s-au luptat pentru a-şi gestiona facturile şi banii până la finalul lunii, însă o mare parte dintre aceştia au abadonat lupta şi au încetat să mai plătească la termen.

     Tot mai mulţi rezidenţi chinezi se luptă, de asemenea, pentru a găsi un loc de muncă: şomajul în rândul tinerilor a atins un nivel record de 21,3% în iunie, ceea ce a determinat autorităţile să nu mai raporteze aceste date.

    Factorii de decizie politică au făcut puţine progrese în adoptarea de reglementări privind dezvăluirea activelor individuale din cauza reacţiei negative a oficialilor guvernamentali şi a altor grupuri de interese care se tem că normele ar putea scoate la lumină corupţia.

     

     

     

  • Criza cu care se confruntă a doua economie a lumii se înrăutăţeşte: Milioane de chinezi care au luat de la bănci bani pe bandă rulantă s-au trezit în faliment peste noapte, iar şansele creditorilor de a îşi primi banii înapoi se prăbuşesc

    Băncile din China s-au trezit într-o situaţie neaşteptată după ce milioane de chinezi au făcut împrumuturi pe care nu le mai pot rambursa. Rata de neplată a ajuns la cel mai înalt nivel de la pandemia de COVID-19 şi până în prezent, ceea ce subliniază profunzimea crizei economice cu care China se confruntă şi şansele tot mai mici de redresare economică, scrie Financial Times.

    În total, 8,54 milioane de persoane, majoritatea cu vârste cuprinse între 18 şi 59 de ani, se află oficial pe lista neagră a autorităţilor, după ce nu şi-au plătit toate ratele, de la credite ipotecare pentru locuinţe la împrumuturi pentru afaceri, potrivit instanţelor locale.

    Această cifră, echivalentă cu aproximativ 1% din totalul cetăţenilor apţi pentru muncă, este în creştere faţă de cele 5,7 milioane adunate la începutul anului 2020, în condiţiile în care blocajele cauzate de pandemie şi alte restricţii au frânat creşterea economică şi au diminuat semnificativ veniturile gospodăriilor.

    Numărul tot mai mare de credite neperformante va spori dificultatea de a consolida încrederea consumatorilor din China, a doua economie ca mărime din lume şi o sursă crucială a cererii globale. De asemenea, acest lucru pune în evidenţă lipsa unor legi privind falimentul personal care ar putea atenua impactul financiar şi social al creşterii mari a datoriilor.

    În conformitate cu legislaţia chineză, persoanele aflate pe lista neagră a creditorilor sunt blocate de la o serie de activităţi economice, inclusiv achiziţionarea de bilete de avion şi efectuarea de plăţi prin intermediul aplicaţiilor mobile precum Alipay şi WeChat Pay, ceea ce reprezintă o piedică în plus pentru o economie afectată de încetinirea sectorului imobiliar şi de scăderea încrederii consumatorilor.

    Procesul de înscriere pe lista neagră este declanşat după ce un debitor este dat în judecată de creditori, cum ar fi băncile, şi apoi nu respectă un termen de plată ulterior.

    Criza datoriilor personale este urmarea unui val de împrumuturi din partea consumatorilor chinezi. Datoria gospodăriilor ca procent din produsul intern brut aproape s-a dublat în ultimul deceniu, ajungând la 64% în septembrie, potrivit National Institution for Finance and Development, un think-tank cu sediul la Beijing.

    Cu toate acestea, obligaţiile financiare tot mai mari au devenit din ce în ce mai greu de gestionat, deoarece creşterea salariilor a stagnat sau a devenit negativă pe fondul turbulenţelor economice.

    Un număr tot mai mare de consumatori chinezi săraci s-au luptat pentru a-şi gestiona facturile şi banii până la finalul lunii, însă o mare parte dintre aceştia au abadonat lupta şi au încetat să mai plătească la termen.

     Tot mai mulţi rezidenţi chinezi se luptă, de asemenea, pentru a găsi un loc de muncă: şomajul în rândul tinerilor a atins un nivel record de 21,3% în iunie, ceea ce a determinat autorităţile să nu mai raporteze aceste date.

    Factorii de decizie politică au făcut puţine progrese în adoptarea de reglementări privind dezvăluirea activelor individuale din cauza reacţiei negative a oficialilor guvernamentali şi a altor grupuri de interese care se tem că normele ar putea scoate la lumină corupţia.

     

     

     

  • Radiografia unui dezastru imobiliar: Un munte de blocuri neterminate, milioane de oameni îndatoraţi care aşteaptă ca locuinţele lor să fie gata şi un gigant dezvoltator imobilar paralizat conturează o parte din imaginea crizei proprietăţilor cu care se confruntă a doua economie a lumii

    Un munte de blocuri de apartamente neterminate în toată China, cumpărători îndatoraţi care nu ştiu dacă se vor mai muta vreodată în noile lor case şi furie din cauza pierderii depozitelor –  aşa arată impactul crizei imobiliare din China, scrie Financial Times.

    Intrarea în incapacitate de plată, în 2021, a Evergrande, cel mai îndatorat dezvoltator din lume, şi a zeci dintre colegii săi, a inaugurat o nouă eră pentru sectorul imobiliar din China.

    Evergrande, care se confruntă cu ameninţarea lichidării, întruchipează turbulenţele unui sector care reprezintă aproximativ un sfert din activitatea economică a Chinei şi este cea mai importantă componentă a averii gospodăriilor.

    În timp ce preţurile proprietăţilor rezidenţiale din China au crescut cu aproape o treime în primul trimestru al acestui an faţă de acum un deceniu, potrivit datelor compilate Bank of International Settlements, acestea au scăzut cu 5% între trimestrul al treilea din 2021 şi primul trimestru al acestui an.

    Dezvoltatorii, ale căror averi sunt interconectate cu guvernele locale care le vând terenuri şi cu investitorii care îi susţin, s-au străduit să îşi revină pe fondul unei lipse de încredere mai largi. Poveştile a patru persoane care au investit pe piaţa imobiliară chineză ilustrează impactul amplu al crizei.

    Cum s-au prăbuşit speranţele oamenilor care au visat la propria locuinţă:

    Zhang, un make-up artist în vârstă de 42 de ani din oraşul Hefei din provincia Anhui, spera să se mute în noul apartament împreună cu părinţii săi în luna august. Însă, la doi ani după ce a plătit un avans pentru un apartament de 667 de metri pătraţi care 80.000 de dolari, acesta nu este încă terminat şi nu a reuşit să îşi recupereze avansul de la Evergrande.

    Zhang, care nu a dorit ca numele ei complet să fie publicat, are trei slujbe – în nail art, machiaj pentru nunţi şi teatru – pentru a face faţă ipotecii pentru apartamentul ei actual. Ea regretă acum că nu a luat în serios zvonurile privind problemele Evergrande.

    „Cum poate Guvernul să nu reacţioneze la acest declin? Cum se poate întâmpla aşa ceva?”, a spus ea.

    Gary Lai, un bucătar care conduce un restaurant de supă de tăiţei recomandat de Michelin în Hong Kong, încă aşteaptă ca apartamentul de aproximativ 1.000 de metri pătraţi pe care l-a cumpărat în Zhaoqing în urmă cu doi ani pentru 150.000 de dolari să fie terminat.

    Dar, având în vedere că a fost dezvoltat de către Overseas Chinese Town Enterprises, companie de stat, el este optimist că va fi finalizat anul viitor şi rămâne optimist în ceea ce priveşte piaţa chineză.

    Lai, în vârstă de 50 de ani, intenţionează să se mute în oraşul Zhaoqing din provincia Guangdong atunci când se va pensiona. El se gândeşte chiar să cumpere un al doilea apartament în oraş, în speranţa că acesta îi va asigura un venit stabil din chirii la pensie.

    Emily, o femeie de afaceri în vârstă de 30 de ani care locuieşte în Shanghai, nu îşi permitea să cumpere un apartament în cel mai populat oraş din China. În schimb, la fel ca mulţi alţii, ea şi soţul ei britanic au optat să cumpere în oraşul ei natal: oraşul Shangrao din provincia sudică Jiangxi.

    În 2021, ea a plătit 87.000 de dolari  pentru un apartament Evergrande. Preţul a fost redus pentru că a plătit în numerar şi pentru că apartamentul se afla la etajul 14, un număr considerat ghinionist în China, deoarece “patru” şi “moarte” sunt omofone.

    Când problemele grave de lichiditate ale companiei au început să se agraveze mai târziu în acel an, ea a spus că cumpărătorii dintr-un grup WeChat de 500 de persoane s-au grăbit să adreseze o petiţie guvernului local. Tatăl ei s-a alăturat altora pentru a face apel la politicienii locali cu privire la această evoluţie.

    De atunci, a spus ea, proiectul a fost sprijinit de guvernul local, potrivit unui reprezentant Evergrande din grupul WeChat, iar apartamentul ei este aşteptat să fie finalizat în decurs de un an.

    „Majoritatea oamenilor care cumpără cel mai probabil au doar 100.000 de dolari în conturi pe care sunt dispuşi să-I investească într-un apartament şi de cele mai multe ori bagă toţi banii acolo şi aşteaptă”, a declarat Emily.

     

  • O nouă criză fără precedent ia cu asalt întreaga lume. În toate ţările din lume, oamenii suferă tot mai mult din lipsa banilor şi nu îşi mai permit să îşi plătească ratele

    Şocul care s-a propagat pe pieţele imobiliare globale în momentul în care băncile centrale au majorat rapid ratele dobânzilor anul trecut a făcut loc unei noi realităţi reci: Frenezia imobiliară care a umflat conturile a milioane de oameni şi le-a permis altora să îşi achiziţioneze propria locuinţă s-a terminat, scrie Bloomberg.

    Acest lucru a făcut ca locuinţele din multe zone să fie şi mai puţin accesibile, în timp ce proprietarii de imobile cu credite care se resetează se confruntă cu o presiune financiară din ce în ce mai mare.

    Piaţa americană, dominată de creditele ipotecare pe 30 de ani, este efectiv îngheţată, deoarece proprietarii de locuinţe cu rate mai mici sunt reticenţi în a vinde, iar cumpărătorii sunt blocaţi de ratele prea mari.

    În zonele din Noua Zeelandă şi Canada, care au cunoscut un boom imobiliar îndelungat, preţurile nu au scăzut semnificativ pentru cei care caută case, iar persoanele care au plătit preţuri maxime se luptă acum cu rate mai mari ale creditelor.

    Din Marea Britanie până în Coreea de Sud, dificultăţile cresc pentru proprietarii de locuinţe. Iar în multe locuri, ratele mai mari ale dobânzilor nu fac decât să îngreuneze construirea unor noi locuinţe.

    Scenariile se pot desfăşura diferit în fiecare ţară, dar toate acestea se adaugă la o potenţială presiune asupra economiilor globale, pe măsură ce oamenii cheltuiesc o mai mare parte din venitul lor pentru locuinţe, indiferent dacă sunt închiriate sau proprii.

     Şi, în condiţiile în care cumpărătorii sunt tot mai mult excluşi, viabilitatea proprietăţii unei locuinţe ca o cale spre siguranţa specifică clasei de mijloc – un fundament al finanţelor personale pentru generaţii de oameni din întreaga lume – pare brusc mult mai dificilă. Câştigătorii sunt proprietarii pe termen lung care au obţinut bani frumoşi din creşterea preţurilor sau care nu au o ipotecă.

    Multe aspect rămân necunoscute. Un război din ce în ce mai serios în Orientul Mijlociu şi problemele economice actuale ale Chinei – care se confruntă cu propria serie de crize imobiliare centrate pe dezvoltatorii săi foarte îndatoraţi – ar putea contribui la o recesiune globală mai amplă, care ar reduce cererea de locuinţe şi ar împinge preţurile în jos în mod substanţial, provocând tulburări financiare mult mai grave.

    Iar în ceea ce priveşte sectorul imobiliar, proprietăţile comerciale au devenit mai problematice pentru economie.

    Dar, chiar dacă inflaţia se răceşte şi campaniile de creştere a ratelor de dobândă ale multor ţări se atenuează, consumatorii încep să se obişnuiască cu ideea că este posibil ca costurile de împrumut să nu mai fie niciodată la fel de scăzute ca în cei 15 ani de la criza financiară.

    Una era când ratele au crescut brusc, iar persoanele care se confruntau cu rate mai mari credeau că se pot descurca sau că pot lua credite ipotecare în speranţa unei refinanţări ulterioare. Alta este când costurile mai mari se prelungesc ani de zile.

    Este posibil ca efectele cele mai grave să nu se fi produs încă: Într-un raport de luna trecută, economiştii de la Goldman Sachs Group Inc. au declarat că impactul creşterii susţinute a ratelor ipotecare va fi cel mai pronunţat în 2024. Aceştia au estimat că tranzacţiile vor scădea la cel mai scăzut nivel de la începutul anilor 1990.
    „Într-un fel, ne aflăm în primele etape ale acestei perioade glaciare şi este puţin probabil ca pieţele să se dezgheţe curând. Această situaţie s-ar putea prelungi pentru mult timp”,a declarat Benjamin Keys, profesor la Wharton School din cadrul Universităţii din Pennsylvania.