BusinessMagazin

Tag: credite

  • Vestea care CUTREMURĂ sistemul bancar. Românii s-au îndatorat PÂNĂ LA ULTIMUL LEU. Dezastrul începe. Ce urmează?

    Populaţia a luat credite noi de con­sum în monedă locală în valoare de 10,8 mld. lei în primele şase luni ale acestui an, un maxim al ulti­mi­lor 12 ani, arată datele BNR.

     
    Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, su­mele noi împrumutate de români de la bănci au crescut cu peste 14%.
     
    Creşterea salarială este factorul principal care a dat din nou avânt tot mai multor români să acceseze credite mai mari pentru amena­ja­rea/modernizarea locuinţelor, achi­ziţia de auto­­turisme, de electrocasnice şi chiar tele­foa­ne.
     
    De exemplu, valoarea vânzărilor de tele­foa­ne a urcat cu 40% în prima jumătate a acestui an faţă de S1 2017, evoluţie care a luat prin surprindere piaţă.
     
    Câştigul mediu net aferent primelor şase luni ale acestui an a urcat cu 13% (300 lei) faţă de aceeaşi perioadă din 2017, până la 2.636 lei. În 2007 salariul mediu net era de sub 1.000 de lei, în timp ce în 2009 ajungea la aproape 1.400 de lei.
     
    „Cel mai important factor pentru creşterea creditelor de consum este reprezentat de majorările salariale. Avem clienţi cărora li s-a dublat salariul, fapt care i-a încurajat să ia un credit.“, a spus Liviu Andrei, managing partner al brokerului de credite Alliance.
     

  • Vestea care CUTREMURĂ sistemul bancar. Românii s-au îndatorat PÂNĂ LA ULTIMUL LEU. Dezastrul începe. Ce urmează?

    Populaţia a luat credite noi de con­sum în monedă locală în valoare de 10,8 mld. lei în primele şase luni ale acestui an, un maxim al ulti­mi­lor 12 ani, arată datele BNR.

     
    Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, su­mele noi împrumutate de români de la bănci au crescut cu peste 14%.
     
    Creşterea salarială este factorul principal care a dat din nou avânt tot mai multor români să acceseze credite mai mari pentru amena­ja­rea/modernizarea locuinţelor, achi­ziţia de auto­­turisme, de electrocasnice şi chiar tele­foa­ne.
     
    De exemplu, valoarea vânzărilor de tele­foa­ne a urcat cu 40% în prima jumătate a acestui an faţă de S1 2017, evoluţie care a luat prin surprindere piaţă.
     
    Câştigul mediu net aferent primelor şase luni ale acestui an a urcat cu 13% (300 lei) faţă de aceeaşi perioadă din 2017, până la 2.636 lei. În 2007 salariul mediu net era de sub 1.000 de lei, în timp ce în 2009 ajungea la aproape 1.400 de lei.
     
    „Cel mai important factor pentru creşterea creditelor de consum este reprezentat de majorările salariale. Avem clienţi cărora li s-a dublat salariul, fapt care i-a încurajat să ia un credit.“, a spus Liviu Andrei, managing partner al brokerului de credite Alliance.
     

  • Grupul ProCredit a înregistrat o creştere de 8,9% a portofoliului de credite în prima jumătate a anului 2018

    Până la sfârşitul anului financiar 2017, dezvoltarea portofoliului de credite din cadrul grupului ProCredit a fost influenţată de procesul de transformare, cumulat cu orientarea strategică asupra IMM-urilor care au perspective bune de dezvoltare.

    Implementarea conceptului de „direct bank” pentru clienţii – persoane fizice a dus la o creştere cu 11,1% a veniturilor nete din taxe şi comisioane care au ajuns până la o valoare de 24 milioane de euro în primul semestru al anului 2017 valoarea acestui indicator fiind de 21,6 milioane de euro.

    Portofoliul de împrumuturi „verzi”, pe care băncile ProCredit le acordă pentru a susţine proiecte responsabile faţă de mediu înconjurător, a înregistrat, de asemenea, o creştere puternică. La sfârşitul lunii iunie, aceste credite au reprezentat 13,9% din portofoliul total de credite. Mai mult decât atât, împrumuturile „verzi” au reprezentat 17,2% din totalul împrumuturilor pentru investiţii raportate la 30 iunie 2018.

    Rezultatul global consolidat al Grupului ProCredit obţinut din operaţiuni continue pentru prima jumătate a anului 2018 s-a ridicat la 26,7 milioane de euro, nivel superior celui de 20,8 milioane de euro înregistrat în aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Pentru întregul an 2018, ProCredit anticipează o creştere a portofoliului brut de credite de 12-15%. În funcţie de evoluţia marjei nete de dobândă şi a creşterii portofoliului de credite, se preconizează că RoE va fi între 7,5% şi 8,5% pentru anul financiar 2018.

  • Indicele ROBOR la 6 luni în scădere, stagnare la 3 luni, 9 luni şi la 12 luni

    În schimb, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a scăzut uşor, marţi, la 3,42%, de la 3,43% cât fusese luni.

    Indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a rămas marţi la nivelul de 3,50%, cât a fost stabilit luni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Libra Internet Bank şi-a dublat profitul net în semestrul I, la peste 46 de milioane de lei

    Rezultatul a fost obţinut „în primul rând prin creşterea semnificativă a portofoliului de credite, în condiţiile unei rate de neperformanţă mult sub media sistemului bancar, dar şi prin optimizarea cheltuielilor operaţionale”, susţin reprezentanţii băncii.

    La 30 iunie 2018, activele nete ale Libra Internet Bank erau în valoare de 4,96 miliarde de lei (în creştere cu 9% faţă de începutul anului), în condiţiile în care soldul surselor a fost de 4,39 miliarde de lei, iar soldul creditelor – 3,06 miliarde de lei.

    Rata de neperformanţă a băncii s-a situat la 1,69%, media pieţei fiind în jur de 6%.

    „Investiţiile noastre permanente şi susţinute în creşterea calităţii serviciilor şi în inovaţie tehnologică au făcut ca în prima jumătate a anului să atragem mulţi clienţi noi şi să ne putem menţine un ritm de creştere ridicat, pe toate liniile de business. Un alt factor important în dezvoltarea băncii îl constituie abordarea de nişă şi specializarea avansată pe segmentele profesii liberale, agricultură şi real-estate”, a declarat Emil Bituleanu, directorul general al Libra Internet Bank.

    Libra Internet Bank are o cotă de piaţă de peste 1% şi o reţea de 50 de sucursale.

  • BNR: CJUE a decis că băncile pot cesiona creditele fără ca debitorul să-şi poată răscumpăra datoria

    De asemenea, decizia CJUE nu se aplică nici dispoziţiilor legale naţionale care reglementează transmiterea creditelor şi substituirea cedentului de către cesionar în procedurile în curs.

    CJUE a emis această decizie, când a pronunţat, în data de 7 august 2018, o hotărâre legată de o serie de cereri referitoare la interpretarea Directivei 93/13/CE. Cererile au fost făcute în cazul unor litigii între Banca Santander şi doi clienţi (cazul-96/16) şi, respectiv, între Banco de Sabadel SA şi un client (cazul C-94/17), în legătură cu executarea unor contracte de credit încheiate între părţi.

    „Motivarea CJUE este aceea că «Directiva privind clauzele abuzive în contactele încheiate cu consumatorii trebuie interpretată că… nu este aplicabilă practicii unui profesionist care constă în cesiunea sau în cumpărarea unei creanţe deţinute faţă de un consumator, fără ca posibilitatea unei asemenea cesiuni să fie prevăzută în contractul de împrumut încheiat cu acest consumator, fără ca acesta din urmă să fie informat în prealabil despre respectiva cesiune sau să îşi dea consimţământul la aceasta şi fără a i se acorda acestuia posibilitatea să îşi răscumpere datoria şi, astfel, să o stingă, prin rambursarea către cesionar a preţului pe care acesta l-a plătit pentru cesiunea menţionată, majorat cu costurile, cu dobânzile şi cu cheltuielile de judecată aplicabile». Totodată, motivarea CJUE stabileşte că directiva în cauză nu este aplicabilă nici unor dispoziţii naţionale, precum cele ce figurează în dreptul spaniol, care încadrează posibilitatea de răscumpărare şi substituirea cesionarului în drepturile cedentului în procedurile în curs. Altfel spus, CJUE a stabilit că institutiile de credit pot realiza cesiuni de credite fără ca debitorului să i se dea posibilitatea să-şi răscumpere datoria”, explică Cristian Bichi, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), într-o opinie publicată pe blogul instituţiei, www.opiniibnr.ro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • ŞOC pe piaţa bancară: O mare bancă din România a fost OBLIGATĂ să dea înapoi clienţilor cu credite JUMĂTATE din bani. Vedeţi dacă vă aflaţi printre cei mai FERICIŢI români

    Nu este cunoscut faptul dacă riscul acestei operaţiuni a fost prevăzut în tranzacţie sau nu. 
     
    ”A fost aplicata masura complementara “Restituirea sumelor de bani percepute nejustificat pentru intreg portofoliul de credite cesionat de catre Bancpost S.A (fie direct, fie prin intermediul altor societati, respectiv EFG New Europe Funding II B.V., Eurobank Ergasias S.A. etc. fara a ne limita) reprezentand dobanzi, dobanzi penalizaloare, penalitati calculate si retinute in perioada 11.07.2008-27.03.2018, cand cesionar a fost EFG New Europe Funding II B.V. (actuala ERB New Europe  Funding II B.V.)”, potrivit anunţului ANPC. 
     
    ANPC motivează sancţiunea prin faptul că nu se justifică calitatea de creditor a cesionarului faţă de debitorii cedaţi. ”Întrucat cesionarul creditului nu a avut calitatea de banca, institutie de credit autorizata, dobanda calculata si retinuta trebuia sa fie zero pe intreaga perioada a cesionarii 11.07.2008-27.03.2018.” 
     
    Practic, Bancpost este sancţionată de ANPC că a cedat creditele performante către un SRL din Olanda, care nu este autorizat ca instituţie de credit nici pe piaţa olandeză, nici pe cea românească. De-a lungul timpului au fost multe întrebări privind legalitatea cesionării de credite către instituţii nebancare, inclusiv a creditelor neperformante. 
     

  • Indicele ROBOR înregistrează scăderi la toate categoriile de scadenţe

    Acelaşi lucru s-a intamplat şi în cazul indicelui ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă. Acesta a scăzut la valoarea de 3,46%, de la 3,49%.

    Şi indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a scăzut uşor până la 3,52%, de la 3,53%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Indicele ROBOR înregistrează scăderi la toate categoriile de scadenţe

    Acelaşi lucru s-a intamplat şi în cazul indicelui ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă. Acesta a scăzut la valoarea de 3,46%, de la 3,49%.

    Şi indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a scăzut uşor până la 3,52%, de la 3,53%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi am avut o criză economică a bogăţiei, nu una a sărăciei, ca părinţii noştri

    După zece ani, cineva constată: „Noi, în România, generaţia noastră, a celor care am început să muncim pe la mijlocul anilor 2000, am avut o criză a bogăţiei, nu una a sărăciei, aşa cum a fost criza de pe vremea părinţilor noştri imediat după căderea comunismului”.
    Prăbuşirea sistemului comunist a însemnat căderea şi închiderea a aproape o treime din fabrici, scăderea numărului de salariaţi de la 8 milioane, la 6 milioane şi apoi la 5 milioane, scăderea dramatică a veniturilor prin amputarea lor reală prin explozia inflaţiei şi devalorizarea monedei naţionale. La toate acestea s-a adăugat o perioadă gri pentru România – între 1990 şi 2000 – în care nu se vedea niciun viitor, decât cel de a pleca din ţară.

    Familii întregi s-au trezit peste noapte şomere tocmai când aveau copiii mici sau în primii ani de şcoală. Noroc că aceste familii au devenit proprietari ai apartamentelor unde stăteau la un preţ extraordinar de mic, aceasta fiind de fapt cea mai mare avere a românilor. 
    Apariţia capitalismului românesc nu a adus şi noi locuri de muncă, ci doar a transferat active, contracte şi bani din buzunarul statului într-un buzunar privat. Afacerile private rezistau pentru că puteau să plătească salarii care creşteau în acelaşi ritm cu inflaţia sau creşterea dolarului.
    Opţiunea de a lucra peste hotare era limitată doar la varianta rămânerii în Germania, Austria, Grecia, Statele Unite după vreun meci de fotbal, având în vedere că în primul deceniu după Revoluţie nu se deschiseseră graniţele şi nu puteam circula liber în Europa.
    După anul 2000 lucrurile s-au schimbat, odată ce am fost traşi în NATO şi Uniunea Europeană şi au început să apară investitorii străini, care au atras apoi şi investiţii româneşti. Au apărut joburi noi, mai bine plătite, au apărut clădiri de birouri, multe dintre fabrici au fost înlocuite cu alte industrii, cu o valoare adăugată mai mare.
    Timp de opt ani, între 2000 şi 2008, România a traversat o perioadă economică extraordinară: au apărut creditele, maşinile au devenit accesibile, au apărut creditele pentru locuinţe, creditele pentru vacanţă, salariile au crescut, inflaţia s-a redus, iar cursul valutar, coşmarul primului deceniu, chiar a scăzut. Dolarul a coborât de la 4 lei, la 2,8 lei.

    Criza începută în septembrie 2008 a fost total diferită de cea de după căderea comunismului: adică a fost o criză a bogăţiei. Cu excepţia perioadei 2009-2011, când numărul de locuri de muncă s-a redus cu 600.000 – de la 4,8 milioane la 4,2 milioane –, cu excepţia perioadei de creştere a cursului de la 3,6-3,8 lei la 4,2 lei pentru 1 euro, cu excepţia reducerilor salariilor întâi în sectorul privat apoi în sectorul de stat, lucrurile nu au fost dramatice, ca pe vremea părinţilor sau bunicilor.

    Cei care s-au trezit şomeri au plecat imediat la muncă în străinătate fără probleme – iar Anglia stă mărturie –, reuşind să câştige mult mai mult decât în ţară. Chiar în perioada crizei, nu numai că fabricile nu s-au închis, ci dimpotrivă, au început să facă din nou angajări, având comenzi din afară.

    Au început să apară lanţuri de supermarketuri care se extindeau exploziv deşi era criză, cum ar fi Lidl, Kaufland, Mega Image etc.
    S-au creat noi locuri de muncă în retail, dar şi în industria automotive. Au apărut noi lanţuri – poate nu vă aduceţi aminte, dar H&M a venit în 2011 şi a avut aproape cele mai mari vânzări pe metrul pătrat din tot grupul la deschidere; s-au construit noi malluri – Promenada, Mega Mall, ParkLake etc.; au apărut noi clădiri de birouri, iar marile multinaţionale, în special din industria IT, reîncepeau să crească salariile pentru a atrage forţă de muncă. Salariile mici – cele situate în jurul nivelului minim pe economie – s-au dublat, iar salariul mediu a crescut de la 350 de euro (2008) şi 325 de euro (2009) la 530 de euro în 2017.

    Cursul leu euro s-a stabilizat în jurul a 4,3-4,4 lei pentru un euro imediat după creşterea din 2008-2009, inflaţia a început să scadă, atingând un nivel de 0, iar dobânzile la lei, spre stupoarea tuturor economiştilor, au scăzut de la 6-8% la 0,6-1%.
    În plină criză a apărut programul Prima Casă, care a revigorat piaţa imobiliară. Pentru tineri acest program a fost extraordinar, o oportunitate cu care te întâlneşti o singură dată în viaţă: să ai posibilitatea să-ţi cumperi un apartament de 50.000-60.000 de euro pe care să-i plăteşti în 10-15 ani, spre deosebire de bunici şi părinţi, care îşi plăteau apartamentele în 30 de ani.

    Bineînţeles că au fost pierzători în criză, antreprenori români, patroni, oameni de afaceri care s-au trezit că au făcut datorii prea mari în perioada de boom, iar businessul, aflat într-o scădere a veniturilor, nu le mai poate plăti. Au pierdut cei care s-au trezit cu salariile tăiate în timp ce trebuia să-şi plătească ratele la bancă. Au pierdut cei care au avut credite în franci elveţieni pentru că s-a dublat cursul valutar al francului, au pierdut cei care au avut credite în euro şi care trebuia să plătească creşterea cursului, au pierdut cei care trăiau în oraşe mijlocii şi mici pentru că nu mai venea niciun investitor, cele mai multe investiţii îndreptându-se către oraşele mari.
    Patronii care nu au putut să facă faţă scăderii businessurilor şi-au băgat firmele în insolvenţă, reuşind să scape, cel puţin parţial, de plata datoriilor.

    Dacă tragem linie şi adunăm, criza din 2008 a fost o criză cu salarii în creştere, cu păstrarea maşinii în cele mai multe din cazuri – nu cred că a dispărut aglomeraţia de pe străzi –, a fost o criză cu noi locuri de muncă, a fost o criză chiar şi cu ştergeri de datorii atât pentru companii cât şi pentru persoane fizice, a fost o criză în care au crescut economiile în bănci, a fost o criză în care mulţi şi-au luat apartamente, a fost o criză cu creşterea consumului, a fost o criză cu schimbarea mai des a hainelor, a fost o criză cu vacanţe în străinătate şi city-breakuri, a fost o criză cu smartphone-uri şi cu Converse.
    Chiar nu a fost atât de rea această criză.