Veniturile bugetului consolidat au crescut în primele două luni din an cu 9,8%, an/an, dar va trebui să mai aşteptăm luni de zile, dacă nu cumva anul viitor, pentru ca Finanţele să indice o nouă creştere l În schimb, cheltuielile, care au consemnat în primele două luni din 2020 un salt de 14,8%, vor creşte puternic, ceea ce ar putea face ca deficitul bugetar de 4,6% din PIB înregistrat anul trecut să se dubleze.
Deficitul bugetar din primele două luni din an a crescut cu 60%, faţă de primele două lui din 2019, până la 8,3 mld. lei, în condiţiile în care oamenii şi administraţia au fost foarte liniştiţi, ştiind criza foarte departe.
La o lună distanţă de încheierea execuţiei bugetare pe februarie, cel puţin 500.000 de contracte de muncă fuseseră suspendate, adică 10% din totalul contractelor de muncă înregistrate la finalul anului trecut. Dacă lucrurile ar sta doar aşa – Ministerul Muncii spune că poate acoperi şomajul tehnic pentru un milion de contracte – atunci doar din veniturile din impozitul pe venit bugetul consolidat ar urma să se piardă anul acesta spre 2,5 miliarde de lei, în condiţiile în care anul trecut veniturile din această sursă au însemnat aproape 23 mld. lei (2,2% din PIB şi 7,2% din totalul veniturilor bugetare). Precaritatea pieţei muncii va lovi puternic şi în veniturile din contribuţiile de asigurări (10,7% din PIB şi 34,7% din toate veniturile consolidate, în 2019), pentru că, dacă veniturile se reduc, pe măsură scad şi contribuţiile.
Pe toate capitolele de venituri bugetare situaţia se repetă, nu neapărat identic, dar lucrurile sunt ombilical legate. Şomajul (cel tehnic este foarte pronunţat, acum că statul s-a angajat să-l plătească) este o consecinţă a închiderii companiilor. Dacă acestea se închid, de unde să plătească statului impozit pe profit (17,7 mld. lei, echivalent a 1,7% din PIB şi 5,5% din veniturile bugetului consolidat, la nivelul anului trecut)?
Odată ce veniturile scad, scade şi consumul. Prin urmare, scad şi încasările din TVA (65,5 mld. lei, echivalent a 6,3% din PIB şi 20,4% din totalul veniturilor, la nivelul anului trecut.)
Benzina se ieftineşte, dar oamenii sunt obligaţi să stea în casă. Prin urmare, veniturile din accize vor scădea şi ele (31,5 mld. lei, adică 3% din PIB şi 9,8% din veniturile bugetare, în 2019), în funcţie de durata carantinei.
Banii de la UE, care anul trecut au însemnat 2,4% din PIB (24,8 mld. lei), ar urma să fie ceva mai mulţi, pentru că sunt acordaţi mai uşor.
În schimb, cheltuielile sunt aşteptate să crească puternic. Acestea au avansat cu 14,8% în doar două luni din an, an/an, (până la 59,6 mld. lei), în vreme ce deficitul bugerar a făcut un salt de 60% în aceeaşi perioadă, până la 8,3 mld. lei. Primele calcule privind recesiunea făcute de ZF arată că, dacă afacerile totale scad cu 50% în T2 (considerat cu o pondere de 20% în totalul anului), vom avea o reducere anuală a cifrei de afaceri în economie şi a veniturilor bugetare cu 10%, în euro.
Astfel, cifra totală de afaceri în economie, în 2020, care era anticipată, la începutul anului, la 350 de miliarde de euro, ar urma să scadă la 315 mld. euro. PIB-ul, care ar fi urmat să crească cu 4,1% şi să atingă, în acest an, 238 – 240 mld. euro, se va restrânge la 216 mld. euro, iar veniturile consolidate ale statului ar urma să fie de 69 – 70 mld. euro, faţă de venituri anticipate la început de an de 76 – 77 mld. euro.
Deficitul bugetar a ajuns în primele două luni din an la 8,3 mld. lei (1,7 mld. euro).
Faţă de un deficit prognozat la început de an de sub 50 mld. lei (10 mld. euro), echivalent a 3,6% din PIB, acesta ar putea ajunge la peste 7% din PIB – între 80 şi 90 de miliarde de lei.
iulian.anghel@zf.ro
