„Recent, am făcut o ofertă pentru 1.942 de refugiaţi din Grecia şi din Italia, pe care îi putem reloca în România. Avem deja pe teritoriul nostru cam 700 de asemenea refugiaţi, dar pe lângă aceste lucruri vreau să vă spun foarte direct că România participă masiv la operaţiunile din Marea Mediterană pentru oprirea afluxului de refugiaţi şi salvarea celor care se încumetă la asemenea acţiuni”, a declarat ministrul de Externe Teodor Meleşcanu, la Realitatea Tv.
Meleşcanu a mai afirmat că România şi-a exprimat solidaritatea în problema privind refugiaţii, deşi nu a fost de acord cu stabilirea unor cote fixe.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Cele mai mari şanse pare să le aibă Cersei Lannister, care beneficiază de o cotă de 3. Mai exact, dacă pariaţi 2 lei pe Cersei, puteţi câştiga 6 lei după difuzarea ultimului episod al sezonului.
Cersei e urmată de “mama dragonilor”, Daenerys Targaryen, cu o cotă de 5; al treilea pretendent e faimosul Jon Snow, cu o cotă de 5.
La capătul opus se situează cei fără prea mari şanse de se urca pe tron: Yara Greyjoy, Daario Naharis şi Gilly, toţi cu cote de 120.
“Game of Thrones este un serial a cărei popularitate a crescut de la un sezon la altul, iar unul dintre motivele pentru care fanii iubesc acest serial este faptul că este filmat în locaţii reale în diferite locuri de pe glob.
Cele mai mari şanse pare să le aibă Cersei Lannister, care beneficiază de o cotă de 3. Mai exact, dacă pariaţi 2 lei pe Cersei, puteţi câştiga 6 lei după difuzarea ultimului episod al sezonului.
Cersei e urmată de “mama dragonilor”, Daenerys Targaryen, cu o cotă de 5; al treilea pretendent e faimosul Jon Snow, cu o cotă de 5.
La capătul opus se situează cei fără prea mari şanse de se urca pe tron: Yara Greyjoy, Daario Naharis şi Gilly, toţi cu cote de 120.
“Game of Thrones este un serial a cărei popularitate a crescut de la un sezon la altul, iar unul dintre motivele pentru care fanii iubesc acest serial este faptul că este filmat în locaţii reale în diferite locuri de pe glob.
Mirela Călugăreanu are un apartament şi o casă în Bucureşti, precum şi o cotă parte dintr-o altă casă din Capitală, primită moştenire, dar şi o casă de vacanţă în judeţul Giurgiu.
Ea mai deţine, împreună cu soţul său, două terenuri intravilane în Bucureşti, unul în Giurgiu, dar şi o cotă parte dintr-un teren agricol de 40.400 metri-pătraţi în judeţul Giurgiu.
De asemenea, Mirela Călugăreanu mai are un atoturism Land Rover Free Lander, fabricat în 2010, iar în conturi are 60.000 de euro “ridicaţi şi nedepuşi” plus încă 18.000 de euro.
Potrivit declaraţiei de avere, în anul 2016 Mirela Călugăreanu a încasat un salariu de 105.410 lei, în medie aproape 8.800 de lei, faţă de soţul său, Paul, care este şef serviciu la Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale a Sectorului 1, care a avut un salariu lunar de peste 7.600 de lei.
“Cotele de impozit pe cifra de afaceri a companiilor vor fi trei. Astăzi am luat în calcul, pornind de la impozitul de 1% pentru microîntreprinderi până în 500.000 de euro, ca această cotă să crească progresiv. Noi intenţionăm să fie 1% pentru ceea ce există deja astăzi şi 2% şi 3%”, a declarat Ionuţ Mişa, ministrul de Finanţe.
“În momentul de faţă, niciun stat membru al Uniunii Europene nu practică un impozit pe cifra de afaceri în locul impozitului pe profit”, remarcă Mihaela Mitroi, partener, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală, PwC Europa de Sud-Est. “Există într-adevăr un impozit pe cifra de afaceri aplicat numai micro-întreprinderilor, dar şi acest tip de impozit îl regăsim doar în câteva state din UE, printre care şi România. La momentul introducerii acelui impozit, Romania a consultat Comitetul TVA de la Bruxelles in acest sens, si Comitetul nu a fost impotriva ideii in sine, ci doar a dorit ca aceasta schema sa fie una de simplificare doar pentru micile intreprinderi si nu un mecanism general aplicat.”
Potrivit legislaţiei Uniunii Europene, mai exact Directivei de TVA, spune ea, impozitele pe cifra de afaceri se supun unui regim armonizat la nivel comunitar, “astfel încât să se elimine, pe cât posibil, factorii care pot denatura condiţiile concurenţei, atât la nivel naţional, cât şi la nivel comunitar.“
Mihaela Mitroi vorbeşte despre art. 401 al aceleiaşi Directive, care specifică foarte clar că statele membre pot introduce diverse alte taxe, care nu se pot caracteriza ca taxe pe cifra de afaceri, cu condiţia ca prin colectarea acestor impozite, drepturi şi taxe să nu se dea naştere, în comerţul între statele membre, unele formalităţi legate de trecerea frontierelor. “Mai mult, Articolul 113 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene arată că “Consiliul, hotărând în unanimitate în conformitate cu o procedură legislativă specială şi după consultarea Parlamentului European şi a Comitetului Economic şi Social, adoptă dispoziţiile referitoare la armonizarea legislaţiilor privind impozitul pe cifra de afaceri, accizele şi alte impozite indirecte, în măsura în care această armonizare este necesară pentru a asigura instituirea şi funcţionarea pieţei interne şi pentru a evita denaturarea concurenţei”, notează ea.
Mihaela Mitroi aminteşţe că au mai existat astfel de iniţative pentru anumite industrii, iar Comisia Europeană a considerat că acestea contravin legilor europene. “De asemenea, într-o decizie luată de Curtea Europeană de Justiţie referitoare la o iniţiativă legislativă a Ungariei de impozitare a cifrei de afaceri a unor retaileri (deci o speţă similară), Curtea a arătat că aceasta poate fi în contradicţie cu prevederile Directivei Europene privind TVA. Prin urmare, suntem de părere că eliminarea impozitului pe profit şi aplicarea unei astfel de taxe pe cifra de afaceri poate să ridice semne de întrebare în ceea ce priveşte conformarea cu prevederile legislaţiei comunitare.“
O altă problemă sesizată de analistul PwC este că trecerea la o astfel de taxă pe cifra de afaceri ar putea crea condiţii pentru dubla impunere în statele cu care România a încheiat convenţii încă de la jumătatea secolului trecut. “Prin urmare, ar însemna irosirea unor eforturi făcute în ultima perioadă la nivel internaţional, cum ar fi semnarea Conventiei multilaterale de la Paris – MLI, privind prevenirea abuzului din acordurile fiscale, aderarea Romaniei ca asociat la Forumul de implementare a Proiectului BEPS etc.“
Este evident că în condiţiile în care România ar renunţa pur şi simplu la impozitul pe profit, aceste iniţiative şi-ar pierde sensul sau dacă baza de impozitare comună se va introduce în baza unei Directive Europene aceasta ar trebui implementata în România, explică Mihaela Mitroi. “Şi dacă se întâmplă asta ne vom întoarce de unde am plecat. Dincolo de aspectele de drept fiscal european, trecerea la un astfel de sistem ridică o serie de întrebări de substanţă economică. Dacă societăţile vor fi impozitate invariabil cu un procent din cifra de afaceri, indiferent de cuantumul profiturilor realizate, acest sistem ar duce la inhibarea investiţiilor şi a dorinţei companiilor de a-şi extinde afacerile, ceea ce implicit va duce la diminuarea ritmului creşterii economice şi ar penaliza start-upurile, companiile aflate la început, care inevitabil trec printr-o perioadă în care înregistrează pierderi, până la acoperirea investiţiei şi la ajungerea la punctul în care încep să genereze profit. De asemenea, o astfel de măsură dezavantajează anumite industrii, care operează de regulă cu marje mici de profit, făcând astfel o diferenţiere între contribuabili prin simpla apartenenţă la anumite industrii. Ce motivaţie ar mai avea investitorii să rişte noi proiecte, având în vedere că acestea ar fi penalizate încă din start cu o taxă pe cifra de afaceri, indiferent dacă sunt profitabile sau nu ?”
“Sunt ani buni de când vorbim de construirea unor piloni de încredere pe care să se aşeze relaţia dintre contribuabil şi autoritate fiscală. Şi cu toate acestea, măsuri de genul renunţarea la impozitul pe profit prin introducerea unui alt mecanism complet diferit bazat pe cifra de afaceri sau introducerea unei taxe de solidaritate nu fac decât să adâncească prăpastia între contribuabilii de bună credinţă şi autorităţi.
Pe lângă asta, explica Ramona Jurubiţa, se creează şi un sentiment de panică “dublat de neîncredere în rândul celor care creează valoare economică în această ţară, ceea ce din păcate nu poate contribui deloc la susţinerea unei creşteri economice sustenabile.”
Guvernul doreşte să introduce impozitul pe venit pentru toate companiile, diferenţiat în trei trepte: 1%, 2% şi 3%, a declarat, joi, Ionuţ Mişa, după audierile din Parlament.
“Cotele de impozit pe cifra de afaceri a companiilor vor fi trei. Astăzi am luat în calcul, pornind de la impozitul de 1% pentru microîntreprinderi până în 500.000 de euro, ca această cotă să crească progresiv. Noi intenţionăm să fie 1% pentru ceea ce există deja astăzi şi 2% şi 3%”, a declarat, joi, Ionuţ Mişa.
Întrebat de ziarişti despre posibilitatea ca unele firme să renunţe să mai facă investiţii după introducerea noilor cote de impozit, Mişa a precizat că: “Companiile care vor declara că nu mai fac investiţii din această cauză vor ajunge la concluzia că vor avea un sistem mult mai facil din punct de vedere al documentelor şi birocraţiei. În plus, şi din punct de vedere al diferenţei de sumă care rămâne între venituri şi cheltuieli, acea sumă va rămâne la dispoziţia agentului economic”.
Milan Chovanec a precizat că Guvernul de la Praga a aprobat propunerea de a nu mai accepta imigranţi întrucât “programul nu funcţionează”, iar “situaţia de securitate s-a înrăutăţit”.
Cehia ar trebui să primească aproximativ 2.600 de refugiaţi până în luna septembrie. Până în prezent, a acceptat doar 12, toţi din Grecia