BusinessMagazin

Tag: cotatii

  • Febra aurului revine

    La Mendrisio, intr-un colt al Elvetiei unde se vorbeste italiana
    si unde cam o treime din aurul lumii este rafinat in lingouri,
    afacerile infloresc. In fiecare zi, bratari si coliere sosesc aici
    in pungi de plastic – de la pietele din Orientul Mijlociu, de la
    casele de amanet din Asia si de la bijutierii din Europa si America
    de Nord. “Ar putea fi aurul bunicii tale sau un cadou de la un fost
    iubit”, spune Erhard Oberli, director executiv al Argor-Heraeus, o
    importanta companie de profil de aici, care proceseaza circa 360 de
    tone de aur anual. “Aurul nu dispare.” In mijlocul unei efuziuni
    mondiale alimentate de fonduri de investitii cu grad ridicat de
    risc, speculatori bogati si guverne care se grabesc sa faca
    provizii din pretiosul material, pretul aurului a atins cotatii
    care te amutesc.

    Considerat multa vreme un refugiu pentru investitorii prudenti,
    aurul a crescut pe masura ce dolarul a slabit constant, deficitele
    bugetare s-au marit in SUA si in Europa, iar bancile centrale au
    continuat sa pompeze mii de miliarde de dolari in economie,
    generand temeri cu privire la o noua bula a activelor. “Nu aurul
    s-a schimbat, ci cumparatorii de aur”, afirma Suki Cooper, strateg
    pentru piata de metale pretioase la Barclays Capital. “Este o
    modificare structurala pe care o observam in segmentul
    investitiilor, de la bancile centrale din Asia la investitorii
    individuali ce cumpara lingouri si monede.” “A crescut
    atractivitatea aurului”, adauga Cooper, care estimeaza ca pretul va
    trece de 1.140 de dolari uncia (116 lei gramul) pana in al doilea
    trimestru al anului urmator.

    Intr-adevar, luna trecuta Harrods’, binecunoscutul magazin din
    centrul Londrei, a inceput sa vanda monede, dar si lingouri de aur
    pornind de la un gram si pana la clasicele lingouri de 12,5
    kilograme pe care ne-am obisnuit sa le vedem prin filme in
    seifurile de la Fort Knox. Mezaninul magazinului Harrods’, unde se
    afla raionul de aur, a fost intesat de cumparatorii interesati.
    “Reactia a fost impresionanta”, spune Chris Hall, sef al
    departamentului de profil al Harrods’. “Lingourile sunt in mod cert
    mai populare decat monedele. Cele de 100 de grame sunt cele mai
    populare.”

    In Statele Unite, reclamele ce promit preturi mari la aur sunt o
    constanta in spoturile publicitare la TV de la miezul noptii, in
    vreme ce comerciantii isi pregatesc spatiile la malluri sau
    gazduiesc reuniuni amicale la ei acasa, propovaduind beneficiile
    investirii in aur. “Toata lumea are cate un semn pe care scrie “,
    zice Ron Lieberman, proprietarul Palisade Jewelers din Englewood,
    New Jersey. El estimeaza ca de zece ori mai multi oameni vin acum
    in magazinul lui ca sa vanda aurul decat in urma cu zece ani, cand
    metalul galben se vindea doar la o treime din pretul de acum. “Aud
    oameni care vin si spun ca aurul va ajunge la 2.000 de dolari
    uncia.”

    Clientii bijutierilor nu sunt singurii care prevad preturi grase
    pentru gramul de aur. Jim Rogers, un investitor care si-a castigat
    un renume investind pe pietele de marfuri, a spus recent la
    Bloomberg Television ca aurul va ajunge exact la acest pret –
    generand o reactie din partea lui Nouriel Roubini, un economist
    care a devenit cunoscut dupa ce a atras din vreme atentia asupra
    apropierii recesiunii. La o conferinta in New York, Roubini a
    descris previziunile lui Rogers drept “pur si simplu absurde”,
    spunand ca nu exista niciun fel de presiuni economice sau
    inflationiste care sa duca aurul la 2.000 de dolari uncia.

  • Deschide in crestere usoara

    Primele tranzactii cu cele mai lichide 10 actiuni de la BVB au fost realizate la preturi cu 0,01% mai mici fata de referinta.

    Indicele extins al Bursei BET-XT, care reflecta traiectoria primelor 25 de actiuni in functie de lichiditate, inclusiv SIF-urile era cotat la ora 10:45 cu 0,04% sub valoarea de miercuri. Titlurile companiilor din sectorul energetic au adus o crestere a indicelui BET-NG cu 0,2%.

    Evolutia pietei a venit pe o lichiditate de 620.000 de lei (148.000 de euro). Cele mai lichide titluri erau SIF Muntenia (SIF4), Petrom (SNP), SIF Oltenia (SIF5) si Amonil (AMO). Actiunile SIF Muntenia (SIF4) erau cotate la 0,610 lei, pret in crestere cu 0,8% fata de referinta, Petrom (SNP) la 0,235 lei, pret in crestere cu 1,3% fata de referinta, SIF Oltenia (SIF5) erau tranzactionate la 0,840 lei, pret cu 0,6% sub valoarea de referinta, iar Amonil (AMO) la 0,022 lei, pret in scadere cu 8,4% fata de referinta.

    Cele mai mari cresteri ale pretului de tranzactionare au fost inregistrate de Petrolexportimport (PEI) cu 14,3% peste referinta si Aerostar (ARS) cu 2% peste referinta. Scaderea cea mai semnificativa a pretului de tranzactionare a fost inregistrata de Amonil (AMO), cu 8,4% sub referinta.

    Evolutia pietei de la Bucuresti a fost determinata de cea a marilor burse europene, care la debutul perioadei de tranzactionare a sedintei de joi erau in scadere cu 0,9% – 1,9%. Bursele din Asia au incheiat sedinta de joi in scadere cu 0,5-1,2%.

  • Bursa de la Bucuresti, lovita in plin de criza din America

    Falimentul Lehman Brothers si posibila prabusire a gigantului American International Group (AIG) au trimis unde de soc pe pietele financiare din toata lumea. Bursa de la Bucuresti a scazut cu peste 7%, cea de la Moscova a trebuit sa fie inchisa din cauza scaderii cu peste 15% a celor mai importante actiuni. In Europa, bursele au continuat sa scada, trase in jos de actiunile companiilor de asigurari si ale bancilor.

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Zile de cosmar la Bursa: pierderile de marti s-au ridicat la 1,4 mld. euro

    Bursa de la Bucuresti a pierdut ieri peste 5%, cea mai puternica scadere din ultimele trei luni, indicele BET apropiindu-se de minimul ultimilor trei ani.

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro
     

  • Romani, ocupati Viena!

    Criza de lichiditate si scaderile puternice ale cotatiilor la Bursa de la Bucuresti i-au facut pe investitori sa se gandeasca la alternative. O destinatie la indemana pentru investitorii romani aflati in cautare de plasamente pe pietele externe este Bursa din Viena, pentru ca aici au posibilitatea de a cumpara actiuni la unele dintre cele mai mari companii din economia romaneasca, beneficiind insa de o lichiditate de cateva zeci de ori mai mare decat cea de la Bursa de Valori din Bucuresti.

    La momentul actual, un numar destul de redus de societati de brokeraj autohtone le ofera clientilor posibilitatea de a tranzactiona la Bursa din Viena, dar interesul in crestere al investitorilor romani pentru aceasta piata ar putea determina mai multi brokeri sa faca acest pas. “Decizia de a tranzactiona la Bursa din Viena a fost generata de faptul ca unii dintre cei mai mari emitenti de acolo, cum ar fi OMV, Erste Bank si Wienerberger, au activitati in Romania. In plus, intentia noastra a fost sa oferim o gama mai larga de produse structurate”, spune Rares Nilas, directorul general al BT Securities, societatea de brokeraj a Bancii Transilvania, care a devenit primul intermediar roman acceptat ca membru al Bursei din Viena. Serviciul de tranzactionare la Bursa din Viena este deja disponibil prin reteaua de brokeri a BT Securities, insa reprezentantul societatii spune ca e devreme sa faca o estimare a volumului de tranzactii pe care le va derula pe aceasta piata.

    Raiffeisen Capital & Investment (RCI), societatea de brokeraj a Raiffeisen Bank, ofera de mai multa vreme clientilor posibilitatea de a tranzactiona la Bursa din Viena prin intermediul subsidiarelor grupului-mama. “Oferim acest serviciu de mai multa vreme, insa in ultima perioada volumele au crescut. Avem multi clienti care tranzactioneaza actiuni la Viena. Ei prefera in special actiuni ale companiilor cu prezenta in Romania, cum sunt bancile si companiile petroliere”, explica Dana Mirela Ionescu, presedintele RCI. Ce se poate cumpara la Bursa din Viena? Printre altele, aici sunt listati cativa dintre liderii unor sectoare importante de activitate din Romania, cum ar fi grupul petrolier OMV, actionarul majoritar al celei mai mari companii romanesti, Petrom, Erste Bank, care detine cea mai mare banca romaneasca – BCR, sau Vienna Insurance Group (VIG), liderul pietei asigurarilor. Tot la Viena mai sunt tranzactionate actiunile Raiffeisen International, actionarul majoritar al Raiffeisen Bank, sau titlurile fondului de investitii Immoeast, cel mai mare investitor imobiliar de pe piata.
    Aceste companii au o expunere semnificativa la potentialul de crestere, dar si la riscurile economiei romanesti, dar au un risc de piata mai redus decat companiile listate la Bursa de la Bucuresti.

    Petrom, de exemplu, contribuie cu 60% la productia de hidrocarburi a grupului OMV si cu circa 30% la profitul operational al acestuia. Rezervele de titei ale Petrom reprezinta unul dintre motoarele de baza de crestere a OMV, in conditiile cresterii pretului barilului pe piata internationala. Asa se face ca multi dintre analistii bancilor de investitii straine au recomandat in ultimul an cumpararea actiunilor OMV, despre care spun ca incorporeaza si potentialul de crestere a Petrom.

    Pe de alta parte, din punctul de vedere al evolutiei bursiere, OMV are cateva avantaje, cum ar fi un free-float (actiuni libere la tranzactionare) de peste 50%, fata de 8% in cazul Petrom, o lichiditate medie zilnica de peste 35 de milioane de euro, fata de mai putin de 1 milion de euro in cazul Petrom, precum si o capitalizare de 15,5 miliarde de euro, aproape dubla fata de cea a companiei romanesti.

    Sectorul asigurarilor este, de asemenea, mai bine reprezentat la Bursa din Viena, unde sunt listate Vienna Insurance Group (VIG) si Uniqa, doi dintre principalii jucatori de pe piata. VIG a devenit cel mai mare asigurator de pe piata romaneasca dupa ce a preluat in acest an BCR Asigurari si BCR Asigurari de Viata, care completeaza portofoliul alcatuit din Omniasig, Asirom, Omniasig Life si Agras. La Viena, VIG are o capitalizare de peste 6 miliarde de euro si tranzactiile zilnice depasesc 9 milioane de euro.

    In sectorul constructiilor, investitorii romani pot gasi la Viena companii precum Strabag, una dintre cele mai mari companii de constructii din Europa Centrala si de Est, cu o capitalizare de peste 5,5 miliarde de euro. Strabag este unul dintre cei mai mari administratori de drumuri din Romania, cu afaceri de peste 35 de milioane de euro, detinand si pachetul majoritar de actiuni ale hotelului de cinci stele Marriott din Bucuresti. Tot din segmentul constructiilor, la Bursa din Viena mai este listat si producatorul de caramizi si placi ceramice Wienerberger, unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata romaneasca de materiale de constructii.

    Wienerberger detine trei fabrici in Romania, avand afaceri de circa 50 mil. euro pe piata locala la nivelul anului 2006. Unul dintre cele mai bine reprezentate la Bursa din Viena este sectorul imobiliar, care aproape lipseste la Bursa de la Bucuresti, desi a inregistrat una dintre cele mai accelerate cresteri raportata la ansamblul economiei. Pe piata austriaca sunt listate cateva dintre fondurile si companiile imobiliare cu investitii importante in Romania, cum sunt Immoeast, Immofinanz si CA Immo. Immoeast, unul dintre cele mai mari fonduri imobiliare din Europa Centrala si de Est, detine un portofoliu de 460 de proprietati in valoare de peste 11 miliarde de euro, potrivit raportarilor de la inceputul anului. In Romania, fondul controleaza 125 de proprietati in valoare de peste 3,3 miliarde de euro. Cu o capitalizare de 5,2 miliarde de euro, fondul a fost puternic lovit de corectiile din acest an, care au afectat mai ales companiile din sectorarele financiar si imobiliar.

  • La preturi de 2006

    In realitate, nu mai este vorba de o directie clara de scadere. Este clar ca tendinta descendenta pe termen mediu nu s-a incheiat, dar deprecierile nu mai au forta de la inceputul anului. Cea mai mare parte a pierderilor indicilor a fost inregistrata in luna ianuarie, iar de atunci cotatiile se misca intr-un tunel de variatie, ramanand in jurul valorii de la sfarsitul primei luni a anului. Chiar si scaderile de atunci, de pana la 7% intr-o singura zi, au fost recuperate .

    De la inceputul anului si pana saptamana trecuta, principalul indice al Bursei de Valori Bucuresti, BET, a pierdut aproape 30%. Pana la data de 1 februarie, indicele se depreciase cu circa 24%, ceea ce inseamna ca de doua luni si jumatate cotatia medie a celor mai mari companii listate la BVB a ramas relativ neschimbata, cu o usoara depreciere. Toti indicii sunt in aceeasi situatie, ca de altfel majoritatea actiunilor. Volatilitatea a fost totusi mare, cu cresteri si scaderi de peste cinci procente inclusiv intr-o singura sedinta, profitabila pentru speculatori. Investitorii s-au separat din aceasta cauza in cei pe termen scurt, care cumpara si vand actiunile in doar cateva zile sau chiar in aceeasi zi, si in cei pe termen lung, care pastreaza actiunile cu randament negativ pana la revenirea pe profit (miscare sustinuta si de avantajul achitarii unui impozit de numai 1% pe profit, posibil pentru titlurile pastrate un an).

    Evolutia bursei in 2008 a mai avut un rezultat: atingerea unui plafon minim al scaderii la inceputul lunii februarie si continuarea la cotatii apropiate da posibilitatea deschiderii unor pozitii noi la preturi foarte bune pentru o perioada lunga de timp. Bineinteles, chiar si in aceste doua luni si jumatate trebuia gasite cele mai atractive preturi, insa o diferenta de cateva procente nu este semnificativa.

    Atractivitatea actualelor cotatii poate fi observata cel mai usor prin activitatea persoanelor initiate, a celor care au acces la informatii privilegiate din interiorul companiilor. Aproape ca nu a existat sedinta fara cateva stiri referitoare la cumpararea unor titluri de catre “insideri”. Cumpararea actiunilor unei societati de catre persoanele din interior este un semnal de incredere in posibilitatea de crestere din viitor a cotatiei.

    Problema cu cele mai multe discutii in acest an este daca BVB are capacitatea de a se sustine cu banii proprii, adica din fonduri ale investitorilor rezidenti. Statisticile privind cresterea economica si lichiditatea pietei monetare sunt argumente puternice ale celor care sprijina ideea unei burse de valori ce poate creste prin forte proprii. Chiar si presedintele BVB, Stere Farmache, a afirmat ca deprecierea masiva a actiunilor de la Bucuresti in aceasta perioada a fost posibila si din cauza absentei unor investitori institutionali puternici, cum vor fi fondurile de pensii private. Seful BVB a dat exemplul Poloniei, unde aceste fonduri sunt foarte puternice, ceea ce a contribuit la faptul ca bursa din Varsovia a inregistrat scaderi mai reduse. Se poate spune ca exista persoane care mentin intentionat cotatiile la niveluri scazute, asa cum se speculeaza la ora actuala? Nu exista argumente certe care sa sustina aceasta idee, insa ea nici nu este de exclus, in conditiile in care fondurile de pensii private abia de-acum incolo incep sa isi investeasca incasarile in piata de capital. Si vor avea nevoie de randamente cat mai bune in primii ani de functionare, pentru a-si putea atrage cat mai multi clienti.

    Insa motivele evolutiei “in tunel” a cotatiilor bursiere ar putea fi mult mai simple, fara a implica nici o teorie a conspiratiei. Sentimentul de nein¬credere ce domina in continuare pietele internationale se propaga in continuare si la Bucuresti, iar evaluarile negative pronuntate de agentii de rating despre situatia economica iau in considerare cu precadere date ca deficitul de cont curent sau inflatia si nu perspectiva buna de crestere economica, evocata de investitorul citat la inceputul acestui articol. Si chiar daca exista bani de la investitorii romani, disponibili pentru plasamente in piata de capital, ei sunt pastrati pentru momentul in care revenirea pe crestere va fi mult mai sigura. Probabil atunci vor intra si fondurile strainilor, care asteapta in acelasi fel vehicule mai putin riscante de investitie. Cert ramane un singur lucru: actiunile de la BVB au in acest moment preturile din 2006. Criza BVB s-a incheiat, in mare, la inceputul lunii februarie, iar de atunci nu facem decat sa asteptam revenirea – care intarzie, dar in acelasi timp pare tot mai aproape.