Tag: costuri

  • Ce mai învaţă executivii la programele de MBA: cum să îi lase pe angajaţi să preia iniţiativă şi să reducă din costurile cu managerii

    Managementul inovării, un concept menit să genereze venituri din proiectele inovative din organizaţii devenit popular cu precădere în ultimii ani, a ajuns să fie o preocupare constantă a executivilor de top, care învaţă la programele de tip MBA cum să acorde mai multă autonomie angajaţilor care nu au funcţii manageriale.

    “Managementul inovării introduce o abordare nouă în management, care este complet diferită de cele existente. Aceasta se bazează pe responsabilizarea angajaţilor la un nivel fără precedent şi implică o descentralizare radicală. Când este comparat cu alte tipuri de inovaţii din companii, managementul inovării se remarcă prin faptul că are o contribuţie semnificativă la dezvoltarea avantajelor competitive şi sustenabile”, a spus Stelios Kehaghias, Director of Training & Development /Industrial Liaison of the Executive Development Centre în cadrul şcolii de afaceri City College, International Faculty of the University of Sheffield.

    Unul dintre efectele pe care le are aplicarea noţiunilor de management al inovării în organizaţii este reducerea costurilor cu angajaţii din management şi creşterea nivelului de loialitate din organizaţie. “Întrucât sunt mai puţini manageri în organizaţie într-o abordare de management al inovării, costurile sunt reduse, iar companiile au astfel posibilitatea de a-şi plăti mai bine angajaţii de pe nivelurile mai joase. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cat costa viaţa de student în străinătate – VIDEO

    MAREA BRITANIE

    Costuri
    Taxă studiu: 9.250 GBP/an
    Cazare: 400-550 GBP/lună
    Cheltuieli: 200-350 GBP/lună

    Venituri
    Împrumut: 9.250 GBP/an taxă
    Job part-time: 450 GBP/lună
    Alte surse de finanţare: 500-2.000 GBP/an bursă


    DANEMARCA

    Costuri
    Taxă studiu:
    0 euro/an
    Cazare: 500-700 euro/lună
    Cheltuieli: 300 euro/lună

    Venituri
    Împrumut:
    0 euro/an
    Job part-time: 13-15 euro/oră
    Alte surse de finanţare: 800 euro/lună ajutor studenţesc SU pentru studenţii care lucrează


    OLANDA

    Costuri
    Taxă studiu:
    2.000 euro/an
    Cazare: 400-550 euro/lună
    Cheltuieli: 200-350 euro/lună

    Venituri
    Împrumut:
    2.600 euro/an
    Job part-time: 7-10 euro/oră
    Alte surse de finanţare: 860 euro/lună împrumut suplimentar pentru studenţii care lucrează


    SUEDIA

    Costuri
    Taxă studiu: 0 euro/an
    Cazare: 500-700 euro/lună
    Cheltuieli: 300 euro/lună

    Venituri
    Împrumut: 0 euro/an
    Job part-time: 13-15 euro/oră
    Alte surse de finanţare: 260 euro/lună prin ajutorul studenţesc CSN pentru studenţii care lucrează

  • Tara unde bogaţii devin şi mai bogaţi, iar săracii sunt înlocuiţi de roboţi

    Una dintre cauzele acestui rezultat este preluarea de către maşinării şi roboţi a numeroaselor tipuri de sarcini, care până nu demult aparţineau clasei de mijloc şi celor mai săraci. „Dezvoltările tehnologice au înlocuit din ce în ce mai mult posturile muncitorilor calificaţi”, a declarat Chad Sparber, profesor asociat şi preşedinte al departamentului economic de la Universitatea Colgate. Iar această schimbare va creşte agresiv. Aproximativ 38% din locurile de muncă din SUA ar putea fi expuse riscului de automatizare până la începutul anilor 2030, potrivit unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers LLP. Industriile „cele mai expuse” includ comerţul cu amănuntul, transporturile şi depozitarea, precum şi industria prelucrătoare.

    Utilizarea de către companii a angajaţilor temporari şi a celor cu normă parţială pentru a reduce costurile poate, de asemenea, să sporească discrepanţa, iar creşterea salariilor să nu ţină pasul cu creşterea cheltuielilor rezidenţiale şi a necesităţilor de bază. Locuinţele la preţuri accesibile, de exemplu, se găsesc foarte greu, iar muncitorii sunt nevoiţi să găsească o chirie îndepărtată de locul de muncă sau să suporte navete lungi şi costisitoare. Costurile de închiriere au crescut la nivel naţional cu 3,9 % în luna martie faţă de anul precedent, potrivit Departamentului Muncii.

    Bloomberg a calculat, de asemenea, cu cât s-a modificat diferenţa dintre cei mai bogaţi 5% şi clasa de mijloc, rezultând o creştere cu 58.800 de dolari. „Companiile au dublat reducerile de costuri şi eficientizarea operaţiunilor;  muncitorii de la baza companiei simt greul, pe când cei din vârf doar beneficiile”, a mai declarat Chris Rupkey, CFO al MUFG Union Bank din New York.

     

  • Ţara în care un meniu de la McDonald`s costă mai mult decât salariul minim

    Fenomenul hyperinflaţiei din Venezuela este atât de rău pentru nivelul de trai al oamenilor încât un meniu Happy Meal de la McDonald`s a ajuns să coste mai mult decât salariul minim din ţară în martie 2019, potrivit Business Insider.

    Potrivit unor fotografii văzute de publicaţia americană, un meniu costa 18.500 de bolivari în luna martie în Caracas, capitala Venezuelei.

    Această sumă depăşea la acel moment salariul minim din ţară, care a crescut de atunci de mai mult de două ori şi a ajuns la 40.000 bolivari – destul cât pentru două meniuri de la McDonald`s.

    Cetăţenii din Venezuela îşi trăiesc în continuare viaţa afectaţi în fiecare zi de sărăcie din cauza inflaţiei, încât abia găsesc mâncare şi medicamente, penele de curent sunt din ce în ce mai frecvente, iar protestele violente continuă. Trei milioane de oameni au fugit deja din ţară.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât a ajuns să coste azi o cursă cu Uber în Capitală, după modificările făcute la legea taximetriei

    Oficiali ai Uber şi Bolt au confimat pentru Mediafax că şoferii parteneri au primit mesaje, prin intermediul aplicaţiilor, în care aceştia sunt asiguraţi că vor fi susţinuţi financiar şi juridic, în cazul în care vor întâmpina dificultăţi.

    Şoferii au fost rugaţi să semnalizeze eventualele abuzuri, conform anunţurilor emise de companii. Până la ora transmiterii ştirii companiile nu au primit informaţii despre eventuale amenzi sau controale în trafic.

    Dacă ar fi să luăm ca exemplu tarifele serviciilor Uber în Capitală, o cursă din centrul Bucureştiului, mai exact din Piaţa Victoriei, până la aeroportul Otopeni-Henri Coandă costă puţin peste 45 de lei, cu UberX.

    Pentru o cursă din Parcul Regele Mihai I din Bucureşti până la staţia de metrou Timpuri Noi, un client trebuie să plătească aproximativ 29 de lei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum arată casa pe care o poţi monta singur în doar 8 ore şi costa mai puţin decât o maşină – GALERIE FOTO – VIDEO

    Deşi conceptul de DIY (do it yourself) nu e nou, ideea de a-ţi construi singur o casă pare dusă la extrem.
     
    Compania Allwood a decis totuşi să scoată la vânzare un kit de casă, care necesită, spun producătorii, doar 8 ore de muncă.
     
    “Kitul de casă Solvalla e realizat din lemn nordic de calitate”, scrie compania pe site-ul propriu. “Designul e o alternativă la cabinele clasice din lemn şi poate fi integrat cu succes atât ca o casă pentru oaspeţi sau ca o casă de vacanţă.”
     
    Kitul de casă a fost comercializat pe Amazon, dar în prezent mai poate fi comandat doar de pe site-ul Allwood la un preţ de 6.650 de dolari.
  • Artă în comun

    Printre aceste complexuri se numără Zaventem Ateliers din localitatea belgiană Zaventem, creat de designerul de interioare Lionel Jadot. Clădirea de 6.000 de metri pătraţi dispuşi pe trei niveluri cuprinde 28 de ateliere şi spaţii comune, inclusiv bucătărie şi un hol mare cu plante, unde vin să lucreze şi să facă schimb de idei şi materiale 22 de sculptori, ţesători care realizează obiecte din piele sau dulgheri.

    La Berlin funcţionează KAOS, deschis în 2013 într-un fost depozit de cărămidă, care găzduieşte cam 60 de designeri şi artişti, care realizează de la armuri la vaze. La Marsilia, în Franţa, există La Friche, o fostă fabrică de tutun abandonată în 1990, pe care statul a pus-o la dispoziţia artiştilor, apelând la doi directori de teatru ca să se ocupe de transformarea capacităţii de producţie într-un complex cultural artistic, care în prezent găzduieşte circa 600 de evenimente artistice pe an şi în care lucrează cam 400 de artişti şi designeri în fiecare zi.

    La Londra există chiar o organizaţie, Eat, Work, Art, care caută clădiri vechi nefolosite din oraş şi le închiriază pentru artişti, designeri şi meşteşugari, unul dintre centrele sale fiind amenajat într-o fostă şcoală victoriană şi denumit Old Paradise Yard. Şi Olanda se poate lăuda cu un astfel de centru, Sectie-C, la Eindhoven, amenajat şi el într-o fostă fabrică abandonată după mutarea producţiei de electronice a ţării peste hotare. La Sectie-C îşi au studiourile atât artişti, cât şi companii, printre care unele care proiectează şi amenajează spaţii expoziţionale. 

  • Cât costă să îţi faci o parcare în România şi ce condiţii trebuie să îndeplinească proprietarii

    „Amenajarea parcărilor poate fi considerată în primul rând responsabilitatea autorităţilor, însă dacă luăm în calcul timpul relativ
    scurt de recuperare a investiţiei într-un sistem de parcare cu plată, considerăm că şi companiile private au responsabilitatea de a amenaja şi întreţine locuri de parcare în zonele de interes ridicat”, descrie Mihaela Racoviţă, managing partner al Tritech Group, cea mai nouă nişă pe care au intrat. Compania pe care o conduce a fost înfiinţată în 2004, având iniţial ca obiect de activitate sistemele de securitate.

    Ulterior, compania şi-a extins activităţile şi pe importul şi distribuţia de automatizări de căi de acces şi pe comercializarea şi instalarea de sisteme integrate de securitate (sisteme de avertizare la incendiu, sisteme de control acces şi sisteme de supraveghere video). De-a lungul timpului, au păstrat aceste domenii de activitate, însă au identificat un potenţial în sistemele de plată a parcării.

    Anul trecut, veniturile companiei au fost generate, în procent de 60%, de panourile fotovoltaice şi restul, de activităţi precum importul şi distribuţia de automatizări căi de acces, comercializarea şi instalarea de sisteme integrate de securitate (sisteme de avertizare la incendiu, sisteme de control acces şi sisteme de supraveghere video) şi comercializarea şi instalarea de sisteme de parcare cu plată. În ceea ce priveşte investiţiile companiei, cea mai mare dintre acestea, respectiv 2,5 milioane de euro, a fost direcţionată înspre construcţia fabricii de panouri fotovoltaice a companiei de la Ovidiu, din judeţul Constanţa, inaugurată în 2015. Compania investeşte însă constant în instrumente de lucru şi de pregătire profesională a angajaţilor.

    Potrivit Mihaelei Racoviţă, piaţa pe care o ţintesc cu sistemele de parcare cu plată se împarte în parcări administrate de autorităţi publice (gări, aeroporturi, pieţe, etc.) şi parcări private. Acestea din urmă pot fi şi parcări care deservesc şi sunt încadrate în diverse obiective (centre de afaceri, centre comerciale, centre medicale, hoteluri etc.) sau parcări de sine stătătoare.

    „Nivelul de interes al publicului general pentru parcările cu plată a crescut în ultimii ani faţă de anii 2004-2005, semn al creşterii aglomerării, dar şi al nivelului de educaţie; putem interpreta şi prin faptul că jucătorii din piaţă au contribuit la o orientare către monetizarea parcărilor de către administraţiile publice, investitori şi antreprenori”, descrie ea potenţialul dezvoltării unei afaceri cu parcări.
    Cum se construieşte însă o astfel de afacere?

    „În ceea ce priveşte sistemul de parcare cu plată, alegerea acestuia depinde de numărul de locuri de parcare, de circuitul vehiculelor şi de alţi factori de infrastructură rutieră din zona în care este amplasată parcarea”, explică Mihaela Racoviţă. Investiţia variază între 18.000 de euro şi 60.000 de euro, dar pentru parcările aferente centrelor comerciale sau aeroporturi investiţia poate fi de până la 400.000 de euro. Investiţia în infrastructura parcării este la latitudinea beneficiarului proiectului (poate alege un anumit tip de pavaj, spre exemplu), potrivit Mihaelei Racoviţă.

    Amortizarea investiţiei este influenţată de mai mulţi factori, însă, observă Racoviţă, în esenţă este vorba despre cererea şi oferta pentru zona respectivă. Beneficiarul poate dori să recupereze investiţia într-un timp foarte scurt sau poate eşalona amortizarea preferând să ofere bonusuri clienţilor sub forma posibilităţii de folosire a parcării (cum este cazul centrelor comerciale sau al hotelurilor). Din experienţa instalărilor, investiţia într-un sistem de parcare cu plată se recuperează între 3 luni şi 9 luni, explică Racoviţă. „Accesul facil la un loc de parcare merită investiţia şi se leagă cu gradul de civilizaţie şi de dezvoltare economică”, adaugă ea.

    Cei care cumpără un astfel de sistem se împart în trei categorii: reprezentanţii parcărilor publice (spre exemplu, în portofoliul lor se numără Aeroportul Internaţional Iaşi sau Centrul Istoric Alba Iulia), a doua este cea a parcărilor incluse în diverse obiective (în portofoliul lor se află Băneasa Shopping City sau Patinoarul Telekom Arena, precum şi hoteluri din ţară), a treia categorie este cea a afacerilor de sine stătătoare. În această ultimă categorie se află beneficiarii care au un teren disponibil într-o zonă de interes public şi au decis să îşi dezvolte o afacere transformând imobilul în parcare privată cu plată.

    Mihaela Racoviţă oferă ca reper în interesul românilor pentru dezvoltarea unei astfel de afaceri numărul vizitatorilor pe site-ul lor: 9.000 vizitatori unici, în creştere cu 90% faţă de anul 2017.Ca împărţire geografică, cel mai mare interes pentru sistemele lor l-au manifestat clienţi din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov.

    În ceea ce priveşte preţul plătit de clienţii parcărilor, Racoviţă spune: „Ne aşteptăm ca cererea şi oferta din zonă să dicteze preţul, chiar fiind el peste media pieţei”.

    „Ne-am propus să creştem organic afacerea pe toate liniile şi o provocare în acest sens este să ajungem la clienţi prin mediul online. În zilele noastre fiecare achiziţie începe cu o căutare pe internet şi ne-am propus să fim prezenţi nu doar offline, ci şi online.”
    Potrivit Mihaelei Racoviţă, există nevoia ca mai mulţi clienţi să aibă o viziune pe termen lung, să înţeleagă că relaţia cu ei nu se limitează la a furniza şi instala un sistem de parcare cu plată; compania oferă şi servicii postvânzare, precum şi partea de consultanţă tehnică şi comercială, pe care o oferă atât la început, cât şi pe parcurs (în situaţia în care, de pildă, cei care au cumpărat un astfel de sistem şi-au propus să extindă zona de parcare).

    „O provocare a afacerii ţine de zona tehnologică, odată cu avansul metodelor de plată depunem toate eforturile să ne sprijinim beneficiarii să vină în întâmpinarea cererii venite din partea clienţilor prin diversificarea metodelor de plată: numerar, aplicaţii mobile, plată cu cardul, plată prin SMS.”

    Mihaela Racoviţă, managing partner al Tritech Group, are formare profesională economică. S-a angajat în urmă cu 10 ani în cadrul Tritech Group ca asistent manager, evoluând până în rolul de partener în firmă. Potrivit reprezentanţilor companiei, în cadrul acesteia nu există poziţia de CEO, coordonarea fiind realizată în echipă de către Mihaela Racoviţă din poziţia de managing partner şi de către Octavian Ghinea din poziţia de technical partner. 

  • Cum au reusit mai mulţi şoferi să facă milioane de dolari folosindu-se de o VIRGULĂ

    Judecătorul a decis în favoarea şoferilor ce transportau lapte datorită lipsei unei virgule (virgula serială/virgula Oxford) din legea muncii din Maine. Rolul virgulei Oxford este de a clarifica înţelesul într-o enumeraţie, fiind plasată înaintea conjuncţiilor „şi”, „sau”. De exemplu: “obiectul a, obiectul b, şi obiectul C”. Utilizarea acestei virgule nu este des întâlnită jurnalism, dar este încă folosită în SUA în anumite condiţii.

    Angajatorul şoferilor a susţinut că aceştia nu trebuie plătiţi pentru munca de peste program deoarece conform legii muncii din Maine ei sunt scutiţi de plată pentru această muncă suplimentară.

    În lege se precizează că se scutesc de la plata muncii suplimentare angajaţii care efectuează următoarele sarcini:

    Prelucrarea, convervarea, congelarea, uscarea, comercializarea, depozitarea, ambalarea pentru transport sau distribuţie a:

    a) produselor agricole
    b) produselor din carne sau peşte
    c) produselor perisabile

    Fără virgula oxford, propoziţia “ambalarea pentru transport sau distribuţie” se poate intepreta ca un singur act: ambalare şi transport sau ca două sarcini separate: ambalare pentru transport şi distribuţie.

    Curierii au argumentat că se citeşte ca un singur act şi pentru că ei nu au ambalat nimic ar trebui să primească compensaţie pentru munca suplimentară.

    “Dacă în această listă de scutiri s-ar fi folosit virgula pentru a marca ultima activitate pe care o enumeră, atunci scutirea de la compensaţie ar cuprinde în mod clar o activitate pe care curierii o execută”, a declarat judecătorul.

    Pentru a nu se mai lovi de asemenea cazuri pe viitor, autorităţile au înlocuit virgula cu punct şi virgulă pentru ca separararea activităţilor să fie evidentă.

     

  • Scandalul ordonanţelor de urgenţă pe Justiţie. Cum l-a costat funcţia pe Toader

    Codurile penale au reprezentat un subiect controversat şi o problemă pentru coaliţia de guvernare în ultimele şapte luni. După ce acestea au trecut de Parlament în vara anului 2018, în luna octombrie CCR a admis sesizările de neconstituţionalitate în privinţa acestora.
     
    Astfel, codurile penale trebuiau rediscutate şi modificate. Subiectul de discuţie a fost însă problema modului de modificare a Codurilor. În timp ce PSD voia modificarea lor prin Ordonanţă de urgenţă, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, refuza categoric. Miza era mare, deoarece adoptarea Codurilor penale prin OUG însemna că acestea nu mai erau dezbătute şi nu mai puteau fi contestate la CCR.
     
    După şapte luni de discuţii, PSD a ales modificarea Codurilor penale prin Parlament. Astfel, săptămâna trecută, Codurile penale au fost adoptate decizional de Camera Deputaţilor şi trimise la preşedinte pentru promulgare. Dezbaterile asupra acestora au durat mai puţin de o săptămână.