BusinessMagazin

Tag: contributie

  • Uber şi Taxify cer Guvernului să amâne OUG prin care vrea să le interzică: Până acum industria a contribuit cu zeci de milioane de euro la economia locală

    Uber şi Taxify, cele mai mari companii din industria serviciilor alternative de transport de pe piaţa locală, au transmis astăzi o poziţie comună faţă de Ordonanţa de Urgenţă pe care o pregăteşte Guvernul, prin care vrea să le interzică.

    Cele două companii le cer membrilor Guvernului să amâne o potenţială OUG „în numele celor peste 2 milioane de utilizatori”.

    „Până când vom avea şi în România un cadru de reglementare pentru noile servicii de transport alternativ, cadru similar altor ţări membre UE, solicităm membrilor Guvernului să amâne o potenţială Ordonanţa de Urgenţă, în numele celor peste 2 milioane de utilizatori şi a zecilor de mii de şoferi care folosesc platformele noastre pentru a-şi câştiga existenţa”, transmit reprezentanţii companiei.

    Uber şi Taxify susţin că împărtăşesc „părerea industriei de taxi” şi că este nevoie de o actualizare a cadrului legislativ.

    „ Apreciem deschiderea Guvernului la dialog şi îi asigurăm de cooperarea noastră deplină pentru modernizarea legislaţiei de transport, în linie cu recomandările Comisiei Europene, conform căreia aceste servicii noi trebuie reglementate şi nu interzise.

    Până când vom avea şi în România un cadru de reglementare pentru noile servicii de transport alternativ, cadru similar altor ţări membre UE, solicităm membrilor Guvernului să amâne o potenţială Ordonanţa de Urgenţă, în numele celor peste 2 milioane de utilizatori şi a zecilor de mii de şoferi care folosesc platformele noastre pentru a-şi câştiga existenţa.

    Peste 2 milioane de oameni din România folosesc în mod activ Uber, Taxify sau alte aplicaţii similare. 1 din 10 români folosesc şi apreciază aceste servicii pentru că sunt accesibile, sigure, de calitate şi de încredere. Conform unui studiu IRES, 7 din 10 tineri văd aplicaţiile noastre ca pe o alternativă la maşina personală, în timp ce  9 din 10 îşi doresc ca autorităţile să încurajeze dezvoltarea acestui tip de servicii alternative şi să nu le limiteze.  

    Până acum, această nouă industrie a serviciilor alternative de transport a contribuit cu zeci de milioane de Euro la economia locală, în doar câţiva ani. În acelaşi timp, am contribuit la crearea şi menţinerea a zeci de mii de locuri de munca care aduc noi taxe la bugetele publice. Potenţialul este unul considerabil, iar angajamentul nostru comun este să investim în continuare în dezvoltarea acestei industrii în România. Ne dorim să lucrăm cu autorităţile pentru a ajuta la eficientizarea transportului urban, reducerea poluării şi rezolvarea crizei parcărilor din marile oraşe.

    Împărtăşim părerea industriei de taxi că este nevoie de o actualizare a cadrului legislativ, însă credem că aceste schimbări trebuie să favorizeze dezvoltarea industriei de mobilitate”, se arată în mesajul integral transmis de reprezentanţii celor două companii.

    La finalul săptămânii trecute Ministerul Dezvoltării a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă care vizează modificarea legii taximetriei, în sensul în care toţi şoferii care transportă fără autorizaţie persoane sau marfă să fie amendaţi cu sume de la 1.000 la 5.000 lei.

    Proiectul de OUG publicat pe site-ul Ministerului Dezvoltării are în vedere instituirea unor măsuri în domeniul transportului rutier precum şi modificarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere.

    Măsura MDRAP vine în contextul în care taximetriştii au protestat în mai multe rânduri împotriva aplicaţiilor Uber şi Taxify care, au susţinut ei, îi lasă fără clienţi. Aceştia au cerut guvernului să schimbe legea taximetriei.

    „În domeniul transportului în regim de taxi şi în regim de închiriere, prin proiectul de ordonanţă de urgenţă a guvernului se propune eliminarea expresiei „în mod repetat“, de la art. 55, pct. 3, lit. h) din Legea nr. 38/2003 astfel încât sancţiunea să fie aplicabilă persoanelor fizice sau juridice pentru efectuarea de transport public contra cost, de persoane cu un autoturism sau de mărfuri cu un autovehicul fără respectarea prevederilor art. 7 alin. (2) sau, după caz, ale art. 7 alin. (3)“, prevede proiectul de ordonanţă.

    În forma în vigoare a Legii 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere este stipulat că amenzile pentru şoferii care transportă persoane cotra cost fără a avea autorizaţie riscă amenzi de la 1.000 de lei la 5.000 de lei aplicabile atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice.

    „Cu privire la transportul în regim de taxi şi închiriere, la art. 55, pct. 3, lit h) din Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, cu modificările şi completările ulterioare, se prevede dispoziţia legală potrivit căreia constituie contravenţie următoarea faptă, dacă nu a fost săvârşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracţiune, şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei aplicabilă persoanelor fizice sau juridice pentru efectuarea în mod repetat de transport public contra cost de persoane cu un autoturism sau de mărfuri cu un autovehicul, a următoarelor fapte, prevăzute la art. 7, alin. (2) şi (3):

    (2) Este interzis transportul public, contra cost, de persoane cu un autoturism, fără a deţine pentru acesta, după caz, autorizaţie taxi valabilă sau copie conformă valabilă, potrivit prevederilor alin. (1).

    (3) Este interzis transportul public, contra cost, de mărfuri sau de bunuri cu un autovehicul cu masa maximă autorizată de cel mult 3,5 tone, fără a deţine pentru acesta autorizaţie taxi valabilă, potrivit prevederilor alin. (1), ori altă autorizaţie valabilă“, arată forma în vigoare a legii taximetriei. MDRAP, în calitate de iniţiator, susţine că este necesară modificarea acestei prevederi deoarece „este dificil ca organele de control să probeze caracterul repetitiv al faptei, astfel încât să poată aplica sancţiunea“.

    De asemenea, iniţiatorul mai precizează nevoia modificării legislative în contextul creşterii activităţilor de transport de persoane în regim de taximetrie cu încălcarea prevederilor legale, cu caracter de fenomen permanent, amplorii maxime a imposibilităţii sancţionării faptelor de piraterie în transportul de persoane în regim de taximetrie, întrucât caracterul repetitiv al faptei contravenţionale este ambiguu şi imposibil de măsurat.

    Proiectul de OUG vine după ce reprezentanţii Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (C.O.T.A.R.) au avut discuţii cu ministrul transporturilor Răzvan Cuc şi ministrul dezvoltării regionale Daniel Suciu. Aceştia au solicitat acest proiect de OUG care să modifice legea taximetriei, ameninţând că în caz contrar vor relua protestele.

    Alte motive invocate de Ministerul Dezvoltării sunt:

    ► activitatea de transport de persoane în regim de taximetrie cu încălcarea prevederilor legale determină consecinţe negative asupra strategiilor autorităţilor administraţiei publice locale în privinţa transportului public local, cu impact negativ asupra mediului înconjurător din cauza creşterii poluării;

    ► impactul negativ asupra mediului concurenţial normal al activităţii operatorilor care sunt autorizaţi să presteze serviciul de taximetrie, având în vedere numărul limitat al autorizaţiilor care se eliberează la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale;

    ► inaplicabilitatea obligaţiilor prevăzute la art. 7 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 38/2003, întrucât agenţii de poliţie nu pot dovedi caracterul repetitiv al faptei;

    ► imposibilitatea sancţionării persoanelor fizice sau juridice care nu respectă art. 7 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 38/2003, ce a determinat perpetuarea efectuării transportului public contra cost de persoane cu un autoturism fără a deţine pentru acesta, după caz, autorizaţie taxi valabilă sau copie conformă valabilă, conducând la calitatea necorespunzătoare a serviciului de taximetrie şi a creşterii evaziunii fiscale;

    ► multiplele sesizări ale operatorilor  serviciului public de taximetrie care îndeplinesc condiţiile legale şi a căror activitate este influenţată negativ de faptele de piraterie prestate în transportul public în regim de taxi şi în regim de închiriere;

    ► necesitatea stringentă a scăderii evaziunii fiscale generată de practicile ilicite în transportul rutier de persoane în regim de taximetrie”.

     

     

  • Pilonul II, atacat din toate direcţiile: Prin noile modificări statul a exclus contribuţia de 3,75% în cazul unei categorii de angajaţi

    Într-o măsură ce poate fi discutată drept dăunătoare pentru sistemul de pensii Pilon II, statul a eliminat componenta de contribuţie la pensie de 3,75% pentru anumiţi angajaţi.

    În cazul companiilor din construcţii, care au o cifră de afaceri formată exclusiv din activităţi de construcţii, iar aceste activităţi depăşesc 80% din totalul cifrei de afaceri, angajaţii beneficiază şi de alte facilităţi: se elimină impozitul de venit de 10% pentru salariaţi, se elimină contribuţia la sănătate (dar salariaţii încă beneficiază de sistemul public de sănătate), se reduce contribuţia la pensie de la 25% la 21,25% – adică se elimină exact componenta de pensie facultativă, 3,75%, explică consultantul fiscal Adrian Benţa.
     
    Când vă puteţi retrage banii din Pilonul II de pensii dacă renunţaţi la contribuţie?
    Ordonanţa a venit cu opţiunea de a face transferul contribuţiilor adunate în Pilonul II de pensii către sistemul public de pensii, însă în anumite condiţii.
     
    Contribuabilii trebuie să înţeleagă că banii din Pilonul II nu pot fi „retraşi”, ci vor fi blocaţi până când aceştia vor ajunge al vârsta de pensionare.
     

  • Pilonul II, atacat din toate direcţiile: Prin noile modificări statul a exclus contribuţia de 3,75% în cazul unei categorii de angajaţi

    Într-o măsură ce poate fi discutată drept dăunătoare pentru sistemul de pensii Pilon II, statul a eliminat componenta de contribuţie la pensie de 3,75% pentru anumiţi angajaţi.

    În cazul companiilor din construcţii, care au o cifră de afaceri formată exclusiv din activităţi de construcţii, iar aceste activităţi depăşesc 80% din totalul cifrei de afaceri, angajaţii beneficiază şi de alte facilităţi: se elimină impozitul de venit de 10% pentru salariaţi, se elimină contribuţia la sănătate (dar salariaţii încă beneficiază de sistemul public de sănătate), se reduce contribuţia la pensie de la 25% la 21,25% – adică se elimină exact componenta de pensie facultativă, 3,75%, explică consultantul fiscal Adrian Benţa.
     
    Când vă puteţi retrage banii din Pilonul II de pensii dacă renunţaţi la contribuţie?
    Ordonanţa a venit cu opţiunea de a face transferul contribuţiilor adunate în Pilonul II de pensii către sistemul public de pensii, însă în anumite condiţii.
     
    Contribuabilii trebuie să înţeleagă că banii din Pilonul II nu pot fi „retraşi”, ci vor fi blocaţi până când aceştia vor ajunge al vârsta de pensionare.
     

  • Cosmin Pătroiu, director general / TeraSteel: „Consider că un lider este cel care contribuie activ la construirea mediului profesional în care activează şi se dezvoltă continuu atât pe sine cât şi echipa, prin împărtăşirea experienţelor şi transmiterea cunoştinţelor acumulate”

    Carte de vizită
    ¶ A studiat Automatică, Calculatoare şi Electronică la Universitatea din Craiova şi a urmat un Master în Administrarea Afacerilor (MBA) la Universitatea din Ottawa
    ¶ A ajuns în grupul Teraplast în 2013, când a început să lucreze ca director comercial la Plastsistem, actuala TeraSteel, în funcţia actuală fiind ales la începutul anului trecut; înainte, a ocupat mai multe funcţii de conducere în companiile Arabesque, Trimo Slovenia, Satjam România şi Satjam SRO
    ¶ Anul trecut, grupul Teraplast a finalizat cu o cifră de afaceri de 427 de millioane de lei, subsidiara TeraSteel acoperind circa 40% din venituri, cu o cifră de afaceri de peste 174 mil. lei

  • Iulian Stanciu, CEO şi acţionar eMag: “Cred foarte mult în oameni şi respectiv în oameni buni adunaţi împreună care pot construi lucruri curajoase.” – VIDEO

    Iar rezultatele noastre nu au fost obţinute de mine, nu cred că mulţi mă cunosc pe mine, pentru că n-am ieşit atât de mult la evenimente, cred că de fapt este un vot pentru echipa noastră din spate, unde sunt foarte mulţi oameni curajoşi şi, de asemenea, pentru cultura pe care noi o avem în companie. O cultură bazată pe inovaţie şi pe greşeală până la urmă, şi pe asumarea greşelii. De aici cred că am învăţat şi oamenii au admirat curajul ăsta de a greşi şi de a merge mai departe.

    Am să răspund cu un lucru pe care l-am învăţat pe parcurs din zona de finaţe care spune cam aşa: “Revenue is vanity. Profit is sanity. Cash is reality.” 

    Deci când vorbim de cifră de afaceri şi profit sunt lucruri doar temporare, până la urmă doar banii contează dacă vorbim de finanţe. Dar întorcându-ne la partea de admiraţie şi de lucruri care contează în business, cred foarte mult în oameni şi respectiv în oameni buni adunaţi împreună care pot construi lucruri curajoase, iar la noi cred că şi curajul a contribuit, curajul de a trece graniţe şi de a construi un business internaţional. Am o viaţă destul de simplă, îmi place să alerg, mă duc la concursuri de alergare, nu sunt talentat, nu sunt printre cei mai buni. Sunt în schimb foarte ambiţios, îmi place să citesc şi să învăţ încontinuu şi îmi petrec mult timp cu familia şi cu prietenii.

    O realizare – cred că este greu de spus. Dacă vorbim de cariera de business, cred că faptul că am reuşit să construiesc o echipă independentă care poate să lucreze şi fără mine. Oameni, cum spuneam, foarte curajoşi şi care sunt legaţi între ei nu neapărat printre obiective de business ci foarte mult prin valori şi prin cultură. Sfat pentru viitorii antreprenori: “cred că este important curajul”. Cred că avem în România oameni foarte inteligenţi, foarte muncitori, cu o educaţie foarte bună la fel cum sunt toţi antreprenorii din vestul Europei, din State sau din alte ţări dezvoltate. Cred că avem nevoie de mai mult curaj. Curajul de a trece graniţe, curajul să construiască un plan de business pe un termen mai lung. Să ceară bani de la investitori pentru că bani sunt foarte mulţi şi în România şi în afara României pentru capital de risc, iar acest capital de risc te poate ajuta să te dezvolţi foarte rapid.

  • Iulian Stanciu, CEO şi acţionar eMag: “Cred foarte mult în oameni şi respectiv în oameni buni adunaţi împreună care pot construi lucruri curajoase.” – VIDEO

    Iar rezultatele noastre nu au fost obţinute de mine, nu cred că mulţi mă cunosc pe mine, pentru că n-am ieşit atât de mult la evenimente, cred că de fapt este un vot pentru echipa noastră din spate, unde sunt foarte mulţi oameni curajoşi şi, de asemenea, pentru cultura pe care noi o avem în companie. O cultură bazată pe inovaţie şi pe greşeală până la urmă, şi pe asumarea greşelii. De aici cred că am învăţat şi oamenii au admirat curajul ăsta de a greşi şi de a merge mai departe.

    Am să răspund cu un lucru pe care l-am învăţat pe parcurs din zona de finaţe care spune cam aşa: “Revenue is vanity. Profit is sanity. Cash is reality.” 

    Deci când vorbim de cifră de afaceri şi profit sunt lucruri doar temporare, până la urmă doar banii contează dacă vorbim de finanţe. Dar întorcându-ne la partea de admiraţie şi de lucruri care contează în business, cred foarte mult în oameni şi respectiv în oameni buni adunaţi împreună care pot construi lucruri curajoase, iar la noi cred că şi curajul a contribuit, curajul de a trece graniţe şi de a construi un business internaţional. Am o viaţă destul de simplă, îmi place să alerg, mă duc la concursuri de alergare, nu sunt talentat, nu sunt printre cei mai buni. Sunt în schimb foarte ambiţios, îmi place să citesc şi să învăţ încontinuu şi îmi petrec mult timp cu familia şi cu prietenii.

    O realizare – cred că este greu de spus. Dacă vorbim de cariera de business, cred că faptul că am reuşit să construiesc o echipă independentă care poate să lucreze şi fără mine. Oameni, cum spuneam, foarte curajoşi şi care sunt legaţi între ei nu neapărat printre obiective de business ci foarte mult prin valori şi prin cultură. Sfat pentru viitorii antreprenori: “cred că este important curajul”. Cred că avem în România oameni foarte inteligenţi, foarte muncitori, cu o educaţie foarte bună la fel cum sunt toţi antreprenorii din vestul Europei, din State sau din alte ţări dezvoltate. Cred că avem nevoie de mai mult curaj. Curajul de a trece graniţe, curajul să construiască un plan de business pe un termen mai lung. Să ceară bani de la investitori pentru că bani sunt foarte mulţi şi în România şi în afara României pentru capital de risc, iar acest capital de risc te poate ajuta să te dezvolţi foarte rapid.

  • Steven van Groningen, preşedinte şi CEO Raiffeisen Bank: “În viaţă, ca şi în sport, nu contează doar rezultatul dar şi cum este obţinut. Asta a contribuit la rezultatele mele din cele nouă ediţii până acum” – VIDEO

  • Încotro se îndreaptă piaţa farmaceutică din România. Cum ar putea avea românii acces la tratamente noi şi mai ieftine

    Christian Rodseth, Managing Director Janssen Companie Farmaceutica a Johnson & Johnson România, spune că piaţa farmaceutică din România se îndreaptă către o dinamică echilibrată şi că a remarcat un progres constant raportat la cadrul în care producătorii îşi desfăşoară activitatea. Observă totuşi că în anumite zone pot fi aduse îmbunătăţiri pentru a ajunge la acel nivel de predictibilitate şi sustenabilitate pentru toate părţile implicate – pacienţi, autorităţi şi industria farmaceutică deopotrivă.

    Una dintre zonele de interes al companiei este cea a parteneriatelor public-private, pe care reprezentanţii Janssen o consideră o soluţie pentru îmbunătăţirea accesului la tratament al pacienţilor români diagnosticaţi cu tuberculoză, spre exemplu.

    „Angajamentul nostru este să identificăm soluţii sustenabile alături de autorităţi pentru a adresa eventuale obstacole privind accesibilitatea pacienţilor români la medicamente inovatoare. Este necesar să cooperăm pentru a face trecerea către un sistem de sănătate care pune pacientul în centrul său şi care este dezvoltat pe baza măsurării rezultatelor obţinute. Acest lucru poate fi realizat prin adresarea eventualelor zone ineficiente din sistem şi prin recunoaşterea rezultatelor îmbunătăţite pentru pacienţi, în ansamblu prin cost-eficienţă”, argumentează Rodseth.

    La fel de importante consideră că sunt şi schemele de acces facilitat, care permit producătorilor să adreseze eventualele semne de întrebare pe care le pot avea autorităţile statului, care plătesc pentru medicamente, cu privire la valoarea şi accesibilitatea medicamentelor noi.

    „Aceste mecanisme sunt o soluţie «win-win» deoarece permit un acces mai larg sau timpuriu la medicamentele noi, în paralel cu controlul costurilor; generează scheme flexibile de preţ care sunt specifice sistemelor de compensare din ţări şi reflectă nivelul local de accesibilitate, precum şi prevalenţa afecţiunilor.” El spune că, recent, au avut loc o serie de discuţii importante între autorităţi şi industrie despre modul în care poate fi crescut bugetul alocat medicamentelor, fapt care „demonstrează că se pot dezvolta soluţii într-un mediu al dialogului în care sunt implicate toate părţile”.

    O provocare pe care Christian Rodseth o remarcă la nivelul industriei este taxa claw-back, introdusă iniţial în 2009 ca măsură temporară. „Trebuie să vedem cum putem ajunge alături de autorităţi la o versiune mai predictibilă şi mai transparentă a acesteia. Propunerea ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente – n. red.) pe termen scurt pentru acest an este fixarea taxei claw-back la 15% pentru medicamentele originale.

     

     

  • Un sfert de secol de inovaţie pentru pacienţii români

    Compania Janssen a venit în România în 1993, când piaţa farmaceutică locală se afla încă la început, prin intermediul unui distribuitor, având un număr redus de medicamente, printre care se numărau primele tratamente pentru managementul schizofreniei, precum şi singurul produs de la acea vreme care avea o indicaţie pediatrică pentru refluxul gastroesofagian.

    Anul acesta, compania sărbătoreşte 25 de ani de activitate pe piaţa locală. A fost una dintre dintre primele companii internaţionale care au deschis birou în România, contribuind activ la dezvoltarea industriei farmaceutice locale, iar în prezent are un portofoliu de medicamente inovatoare în oncologie, neuroştiinţe, imunologie şi boli infecţioase. În ultimii cinci ani, compania a lansat pe piaţa locală 11 terapii inovatoare pentru pacienţii diagnosticaţi cu afecţiuni grave precum leucemia limfocitară cronică, mielomul multiplu, cancerul de prostată, HIV/SIDA sau schizofrenie, iar în 2017 a încorporat portofoliul Biogen de medicamente – care se adresează pacienţilor din România diagnosticaţi cu scleroză multiplă. În prezent, Janssen deţine în portofoliul local peste 30 de medicamente inovatoare.

    Analizând structura şi evoluţia actuale ale pieţei farmaceutice, reprezentantul Janssen spune că aceasta se îndreaptă spre o zonă de maturitate, cu mai multe opţiuni terapeutice disponibile pentru anumite afecţiuni deservite, până nu demult, parţial sau deloc. „În România, şi în egală măsură la nivelul Uniunii Europene, rata populaţiei de vârsta a treia este în creştere şi deopotrivă observăm această tendinţă şi în privinţa speranţei de viaţă. Datorită medicamentelor inovatoare, oamenii pot continua să lucreze sau se pot reîntoarce la locul de muncă, în acest mod fiind redus impactul financiar pe care îl au afecţiunile.

    De exemplu, datorită terapiilor inovatoare, peste 75% dintre pacienţii diagnosticaţi cu cancer au capacitatea să îşi reia activitatea profesională. Avem speranţa că piaţa va continua să se dezvolte, astfel încât pacienţii să poată beneficia de standarde în domeniul sănătăţii precum cele de la nivelul Uniunii Europene”, spune Christian Rodseth, Managing Director Janssen Companie Farmaceutica a Johnson & Johnson România.

    Compania a contribuit anul trecut la salvarea şi îmbunătăţirea vieţii a 960.000 de pacienţi, faţă de 841.000 în anul 2016, la nivelul regiunii EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa), în care este inclusă şi România, prin intermediul portofoliului de medicamente inovatoare pe care îl deţine. De asemenea, investiţiile în cercetare şi dezvoltare realizate în 2017 la nivel global au fost cu 12% mai mari faţă de anul precedent, suma ridicându-se la 7,9 miliarde de dolari.

    Anul acesta, Janssen a adus pe piaţa locală un medicament inovator pentru mielomul multiplu, precum şi noi terapii pentru pacienţii diagnosticaţi cu HIV/SIDA sau cu psoriazis. „În perioada următoare ne vom concentra să susţinem local aceste noi produse. Inovăm atât în dezvoltarea terapiilor, cât şi în privinţa modului lor de administrare pentru a creşte rata de aderenţă la tratament a pacienţilor şi implicit, odată cu aceasta, pacienţii să aibă şansa unui răspuns mai bun la terapie. Sperăm să putem aduce noi medicamente pentru depresie, scleroză multiplă, cancer de prostată, precum şi pentru afecţiuni imunologice în anii următori”, descrie Rodseth planurile companiei pentru următoarea perioadă.
    Printre structurile menite să contribuie la sprijinul pacienţilor şi dezvoltarea sistemului creat în cei 25 de ani de activitate a companiei pe piaţa locală se numără programele şi sprijinul financiar pentru pacienţii diagnosticaţi cu cancer de prostată, cu schizofrenie sau cu leucemie limfocitară cronică, precum şi susţinerea financiară acordată pentru dezvoltarea primei curricule de îngrijire paliativă din România.
    „În cele 150 de ţări în care suntem prezenţi, precum şi în România, de 25 de ani, ne-am asumat misiunea de a schimba în mod pozitiv vieţile oamenilor din perspectiva sănătăţii şi nu numai. Din acest motiv, contribuim activ prin expertiza şi cunoştinţele noastre la acele discuţii al căror obiectiv este sprijinirea dezvoltării sistemului de sănătate în direcţii precum digitalizarea – registrele electronice ale pacienţilor şi creşterea nivelului de accesibilitate la medicamentele inovatoare prin diferite modalităţi de colaborare dintre domeniul privat şi cel public, schemele de acces facilitat sau parteneriatele public-private. Toate acestea au ca scop avansarea spre obiectivul final, acela de a crea un sistem de sănătate bazat pe rezultate”, spune Christian Rodseth.

    În ceea ce priveşte strategia de viitor, Rodseth spune că „Janssen va continua să dezvolte proiectele al căror scop este creşterea accesului pacienţilor români la inovaţie şi la medicamente la standarde europene. Facem acest lucru independent sau prin colaborare cu asociaţiile din industrie ai căror membri suntem, ori în parteneriat cu autorităţile şi cu specialiştii cu care lucrăm în diverse domenii.”
    Citând ultimele date ale Cegedim publicate în Pharma & Hospital Report în septembrie 2018, reprezentantul Janssen spune că piaţa de medicamente a evoluat cu 6,2% în perioada iulie 2017 – iunie 2018 faţă de iulie 2016 – iunie 2017, valoarea medicamentelor pe bază de reţetă crescând în intervalul menţionat cu 8,9%: „Acest lucru este explicat de actualizările periodice ale listei de medicamente compensate, precum şi de măsurile care au fost luate pentru creşterea acurateţii diagnosticării şi evidenţei pacienţilor”.
    El spune că piaţa farmaceutică din România se îndreaptă către o dinamică echilibrată şi că a remarcat un progres constant raportat la cadrul în care producătorii îşi desfăşoară activitatea. Observă totuşi că în anumite zone pot fi aduse îmbunătăţiri pentru a ajunge la acel nivel de predictibilitate şi sustenabilitate pentru toate părţile implicate – pacienţi, autorităţi şi industria farmaceutică deopotrivă.
    Una dintre zonele de interes al companiei este cea a parteneriatelor public-private, pe care reprezentanţii Janssen o consideră o soluţie pentru îmbunătăţirea accesului la tratament al pacienţilor români diagnosticaţi cu tuberculoză, spre exemplu.
    „Angajamentul nostru este să identificăm soluţii sustenabile alături de autorităţi pentru a adresa eventuale obstacole privind accesibilitatea pacienţilor români la medicamente inovatoare. Este necesar să cooperăm pentru a face trecerea către un sistem de sănătate care pune pacientul în centrul său şi care este dezvoltat pe baza măsurării rezultatelor obţinute. Acest lucru poate fi realizat prin adresarea eventualelor zone ineficiente din sistem şi prin recunoaşterea rezultatelor îmbunătăţite pentru pacienţi, în ansamblu prin cost-eficienţă”, argumentează Rodseth.

    La fel de importante consideră că sunt şi schemele de acces facilitat, care permit producătorilor să adreseze eventualele semne de întrebare pe care le pot avea autorităţile statului, care plătesc pentru medicamente, cu privire la valoarea şi accesibilitatea medicamentelor noi.
    „Aceste mecanisme sunt o soluţie «win-win» deoarece permit un acces mai larg sau timpuriu la medicamentele noi, în paralel cu controlul costurilor; generează scheme flexibile de preţ care sunt specifice sistemelor de compensare din ţări şi reflectă nivelul local de accesibilitate, precum şi prevalenţa afecţiunilor.” El spune că, recent, au avut loc o serie de discuţii importante între autorităţi şi industrie despre modul în care poate fi crescut bugetul alocat medicamentelor, fapt care „demonstrează că se pot dezvolta soluţii într-un mediu al dialogului în care sunt implicate toate părţile”.

    O provocare pe care Christian Rodseth o remarcă la nivelul industriei este taxa claw-back, introdusă iniţial în 2009 ca măsură temporară. „Trebuie să vedem cum putem ajunge alături de autorităţi la o versiune mai predictibilă şi mai transparentă a acesteia. Propunerea ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente – n. red.) pe termen scurt pentru acest an este fixarea taxei claw-back la 15% pentru medicamentele originale.

    În plus, consumul de medicamente de la nivelul spitalelor şi produsele cu un preţ sub 25 de lei ar trebui eliminate din calculul taxei. Aceste măsuri ar asigura sustenabilitate şi predictibiltate la nivelul industriei, astfel încât companiile să poată continua să aducă pe piaţă în continuare noi opţiuni terapeutice în beneficiul pacienţilor români, sau să le menţină pe cele actuale.”

    Alţi paşi prin care reprezentantul Janssen crede că sistemul poate fi îmbunătăţit sunt: standardizarea datelor colectate, respectiv strângerea şi analizarea acestora în cadrul unor infrastructuri create anume în acest sens, un proiect pe care mai multe companii din industria inovatoare şi-au exprimat interesul de a-l susţine, dar şi „o abordare holistică“ în care beneficiile sunt măsurate raportat la criterii internaţionale şi per arie terapeutică. Este nevoie să fie realizată trecerea de la bugete separate, care reprezintă abordarea actuală în sănătate şi în sistemele sociale, spre o perspectivă integrată a costurilor asociate sănătăţii”.
    Johnson & Johnson România are peste 170 de angajaţi direcţi şi contractori pentru cele trei divizii active pe piaţa locală: medicamente inovatoare (Janssen), Johnson & Johnson – medicamente fără prescripţie (OTC-uri) şi produse pentru consumatori şi Ethicon – dispozitive medicale. Dintre acestea, echipa Janssen pe care Christian Rodseth o coordonează direct este alcătuită din 130 de persoane.
    Janssen deţine 8 centre de cercetare şi dezvoltare în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (regiunea EMEA) alături de 9 unităţi de producţie.
    De-a lungul celor 25 de ani de activitate pe piaţa locală, Janssen s-a alăturat unei serii de asociaţii reprezentative ale industriei farmaceutice şi mediului de afaceri din România, ocupând poziţii-cheie sau chiar fiind membu fondator; printre acestea, se numără ARPIM, Local American Working Group (LAWG), Camera de Comerţ Americană în România (AMCHAM), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Coaliţia pentru Dezvoltarea României şi Institutul Aspen România. De asemenea, a organizat sau a fost implicată în peste 15 campanii şi proiecte de conştientizare a pacienţilor.

  • Cum arată cel mai mare aquapark din România. Este şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din ţară – GALERIE FOTO – VIDEO

    Deschis în 2016 cu o investiţie de 20 de milioane de euro, jumătate asiguraţi din fonduri europene, aquaparkul Nymphaea din Oradea reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte care au contribuit la dezvoltarea oraşului din nord-vestul ţării. 

    Este, totodată, şi cea mai mare investiţie publică de acest fel din România. Liviu Andrica, directorul general al Administraţiei Domeniului Public Oradea, în întreţinerea căreia se află aquaparkul Nymphaea, spune că această locaţie a fost aleasă datorită poziţionării şi a resursei naturale de apă geotermală.

    În 2017, cifra de afaceri realizată de aquaparkul Nymphaea a fost de 14 mili­oane de lei (3,2 mil. euro), iar profitul s-a ridicat la 4,8 milioane de lei (1,04 mil. euro). Potrivit lui Andrica, previziunile sunt optimiste şi pentru anul acesta: în primul semestru al lui 2018 cifra de afaceri a crescut cu 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar profitul realizat în prima parte a anului înregistrează o creştere de aproape 90% faţă de perioada similară din 2017.

    Aquaparkul Nymphaea are în prezent 91 de angajaţi. Anual, reprezentanţii parcului continuă să investească între 70.000 şi 100.000 de euro, bani direcţionaţi mai ales spre dotarea cu aparatură specifică activităţii de întreţinere şi curăţenie, dar şi pentru promovare; anul acesta, valoarea investiţiilor bugetate este de 100.000 de euro, dintre care o parte vor fi dedicaţi construirii de noi spaţii de alimentaţie publică şi echipamente de divertisment. „Dorim să dezvoltăm partea de divertisment oferit clienţilor, prin organizarea unor evenimente pentru copii şi tineri: spectacole şi concerte”, spune Andrica.

    În timpul săptămânii, aquaparkul înregistrează zilnic în jur de 600 de clienţi, iar în timpul weekendului, în sărbătorile legale şi în minivacanţe, numărul acestora urcă până la 1.500. „Clienţii noştri sunt, în general, persoane active, din toate categoriile de vârstă, media fiind de 25-30 de ani”, spune reprezentantul parcului. În ceea ce priveşte clienţii străini, de la deschidere până în prezent, numărul acestora a fost destul de mic, reprezentând un procentaj de doar 2-3% din total.

    Nymphaea este deschis pe toată durata anului. În intervalul mai-septembrie funcţionează atât partea interioară cât şi cea exterioară, iar în perioada octombrie-aprilie, doar partea de interior, dotată cu opt bazine, patru tobogane, o zonă de saune, baie turcească, loc de joacă pentru copii, zonă de relaxare, spaţii pentru masaj, restaurant şi bar. „Chiar şi în lunile de iarnă activitatea desfăşurată este generatoare de profit, veniturile lunare medii fiind de 250.000 euro”, spune Andrica.