Tag: contribuabili

  • Senatul adoptă tacit o ordonanţă de urgenţă privind plata cu întârziere a obligaţiilor fiscale

     Proiectul de aprobare a Ordonanţei de urgenţă 8/2014 pentru modificarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare avea ca termen de adoptare tacită 22 aprilie. În şedinţa de marţi, senatorii puterii nu s-au putut mobiliza la vot, astfel încât proiectul de adoptare a ordonanţei a întrunit doar 71 de voturi, insuficiente pentru aprobarea unui act normativ cu caracter organic.

    Ordonanţa de urgenţă mai prevede ca rambursarea deconturilor cu suma negativă de TVA cu opţiune de rambursare să poată fi făcută cu control ulterior dacă valoarea este de 45.000 de lei, faţă de 10.000 de lei cât era anterior.

    Un alt articol al ordonanţei, referitor la regulile privind controlul operativ şi inopinat, arată că acesta se efectuează de către inspectorii antifraudă, cu excepţia celor din cadrul Direcţiei de combatere a fraudelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul European a decis: contribuabilii nu vor mai plăti pentru falimentul băncilor

    Parlamentul a câştigat concesii substanţiale din partea miniştrilor de finanţe, mai ales în ceea ce priveşte regulile care stabilesc mecanismul unic de decizie bancară şi fondul adiacent de 55 miliarde de euro, finanţat de bănci, raportorul în Parlament fiind Elisa Ferreira (S&D, PT). Aceste reguli reduc semnificativ marja de manevră politică care ar putea altfel bloca acţiunile împotriva băncilor şi se asigură că fondul poate fi stabilit repede şi utilizat în mod mai echitabil, arată comunicatul.

    În directiva privind redresarea şi deciziile bancare, pentru care raportor a fost Gunnar Hökmark (PPE, SE), deputaţii au creat un proces foarte strict pentru orice posibilă utilizare a banilor publici. Regulile actualizate privind depozitul de garanţie, pentru care raportor a fost Peter Simon (S&D, DE) vor asigura faptul că deponenţii îşi vor primi banii înapoi mult mai repede dacă o bancă dă faliment. Aceste reguli mai cer ca băncile să pună în schemele de garanţie bani numerar mai degrabă decât angajamente.

    Băncile vor trebui să suporte pierderile şi să plătească pentru fondurile de urgenţă. În cursul crizei economice, multe pierderi ale băncilor au fost transferate către contribuabili, lăsând valoarea băncilor aproape intactă. Instrumentele de “bail-in” incluse în cele două legi privind rezolvarea problemele bancare înseamnă, prin contrast, că proprietarii băncilor (acţionarii) şi creditorii (deţinătorii primari de titluri de valoare) vor fi cei dintâi care vor absorbi pierderile pe care le-ar putea avea o bancă, înainte de a se putea face apel la surse externe de finanţare.

    Cele două legi privind deciziile bancare vor mai cere băncilor să finanţeze fonduri de rezervă pentru a acoperi pierderile rămase după utilizarea instrumentelor de “bail-in”. Statele din uniunea bancară (toate statele din zona euro şi cele care vor opta să li se alăture) vor împărţi un fond comun, finanţat de bănci, cu rezoluţie unică, în valoare de 55 miliarde de euro, ce va fi creat în răstimp de opt ani. Statele din afara uniunii bancare vor fi obligate să creeze propriul lor fond finanţat de bănci, în valoare de 1% din valoarea depozitelor acoperite, în răstimp de 10 ani.
    Deputaţii au susţinut ca atunci când o bancă are probleme, deciziile privind acţiunile de întreprins să fie luate pe baza unor argumente solide din punct de vedere tehnic. Unele state membre, pe de altă parte, doreau să confere miniştrilor de finanţe un rol cheie în a decide cum să abordeze cazuri specifice aflate sub incidenţa mecanismului unic de decizie. Compromisul final limitează semnificativ influenţa acestora din urmă şi presiunea politică, permiţând mai multă echitate, acţiuni mai rapide şi costuri mai reduse pentru a rezolva problemele băncilor.

    Actualizarea schemei de garantare a depozitelor va obliga statele membre să creeze propriile lor scheme finanţate de bănci pentru a rambursa depozitele garantate (maximum 100 000 euro), atunci când o bancă aflată în criză nu o poate face ea însăşi. Astfel, se asigură faptul că nu contribuabilii vor fi obligaţi să suporte costurile de garantare a unor astfel de depozite.

    Deputaţii s-au mai asigurat că deponenţii îşi vor primi banii înapoi mai repede. Suma totală a depozitului lor de garanţie ar trebui să fie disponibilă în maximum şapte zile lucrătoare, iar o sumă de subzistenţă (stabilită de la stat la stat), în maximum cinci zile. Deputaţii au mai inserat clauze care includ “balanţe temporar mari”, în garanţie. Dacă un cont de depozit are temporar mai mult de 100 000 euro, de exemplu prin vânzarea unei case, întreaga sumă sau o parte din această sumă mai mare este protejată pentru cel puţin trei luni.

  • Românii au plătit în primele două luni din 2014 de aproape trei ori mai multe taxe şi impozite locale cu cardul pe internet

    Internetul permite contribuabililor să-şi plătească taxele oricând şi de oriunde şi să evite astfel eventualele cozi de la ghişee. La sfârşitul anului trecut, 96 de primării acceptau plata online a taxelor şi impozitelor locale, prin platforma ghiseul.ro sau platformele proprii.

    O altă componentă a campaniei naţionale care permite contribuabililor să-şi plătească simplu şi rapid taxele locale o reprezintă locaţiile speciale, deschise zilnic, până la sfârşitul lunii martie 2014, în centre comerciale şi sucursale bancare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Târgu-Mureş şi Iaşi. Această iniţiativă îşi propune să vină în sprijinul contribuabililor care doresc să beneficieze de tot mai multe modalităţi simple de plată a taxelor. Până la 15 martie, românii au plătit cu cardul taxe şi impozite locale în valoare de peste 1 milion de lei în cadrul locaţiilor speciale.

     

  • Ministrul Finanţelor: Conformarea voluntară nu va creşte cu cozi de 3 ore la Fisc şi cheltuieli netransparente

    “Pentru conformarea voluntară este nevoie de o mai mare transparenţă a instituţiilor publice, a modului în care este cheltuit banul, o mai bună comunicare a măsurilor adoptate. Este esenţial pentru încrederea cetăţeanului pentru a-şi plăti taxele, şi asta este datoria lui patriotică”, a spus Petrescu la conferinţa Aspen organizată la Banca Naţională a României.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro

  • Varşovia îl critică pe David Cameron pentru afirmaţiile referitoare la alocaţiile imigranţilor

     “Dacă Mare Britanie primeşte contribuabilii noştri, nu ar trebui ca ea să le plătească şi prestaţiile? De ce contribuabilii polonezi trebuie să subvenţioneze copiii contribuabililor britanici?”, a declarat ministrul polonez în engleză, pe contul său de Twitter.

    Într-un mesaj precedent, în poloneză de această dată, el a declarat: “Dacă un polonez este un contribuabil britanic, el are, de asemenea, dreptul la deduceri şi beneficii. În orice caz, compatrioţi, întoarceţi-vă”.

    Declaraţiile lui Sikorski intervin după ce Cameron a criticat duminică pentru BBC privilegiile lucrătorilor imigranţi polonezi în Marea Britanie şi mai ales ale celor care beneficiază de alocaţii familiale pentru copiii lor care locuiesc în Polonia.

    El a calificat plata acestor alocaţii drept “inadecvată”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cei mai buni contribuabili ai ţării

    Veniturile bugetului general consolidat s-au realizat în perioada iulie-septembrie în proporţie de 92,5%, în timp ce cheltuielile s-au efectuat în proporţie de 96%.

  • Opinie Dragoş Pătroi:Între legea forţei şi forţa legii în relaţiile fisc – contribuabili

    Până la o limită, pot înţelege chiar şi dorinţa inspectorilor fiscali de a stabili, cu orice preţ, debite suplimentare în sarcina contribuabililor; probabil aşa îşi dovedesc eficienţa în faţa şefilor şi pot fi feriţi de eventuale disponibilizări în cazul unor restructurări viitoare (care, apropo, se anunţă destul de ample la nivelul direcţiilor judeţene ale finanţelor publice, odată cu procesul de regionalizare şi de înfiinţare a Direcţiei de Antifraudă Fiscală).

    Nu pot însă înţelege cum deducerea TVA s-a transformat dintr-un drept legal şi legitim al contribuabililor mai mult
    într-o obligaţie a acestora de a-şi proba şi justifica bunele practici în materie fiscală. Asta deoarece organele fiscale le anulează acest drept, invocând – în baza unor criterii şi aprecieri, de regulă, pur subiective – existenţa unor practici frauduloase pe „circuit„.

    Fără a se ţine însă cont de înde-plinirea condiţiilor de fond şi de formă, reglementate de Codul fiscal în vederea exercitării dreptului de deducere, sau de jurisprudenţa comunitară din domeniu. Ceea ce mi se pare însă cu adevărat relevant privind atitudinea abuzivă a fiscului este faptul că această anulare a dreptului de deducere la nivel de TVA nu este structurată, de multe ori, pe niciun fel de analize corelative care să ofere măcar indicii privind participarea conştienţă şi voluntară a contribuabilului supus inspecţiei fiscale la mecanismul de fraudare al taxei.

    În condiţiile în care, pe fond, tocmai acesta ar trebui să fie argumentul forte al fiscului, respectiv să probeze dacă contribuabilul supus inspecţiei fiscale este sau nu parte directă a unei tranzacţii fictive, pentru a putea fi incidente în cauză prevederile Legii nr. 241/2005 privind combaterea evaziunii fiscale. Nu mai vorbesc de situaţia hilară în care un contribuabil este înscris în lista contribuabililor inactivi, dar – în consecinţă – organul fiscal „uită„ să-i anuleze şi validitatea codului de TVA, deşi legislaţia fiscală impune „din oficiu„ această obligativitate a organelor fiscale.

    Astfel, dacă un alt contribuabil face o achiziţie de la cel menţionat anterior şi îl verifică, pe site-ul ANAF, numai din punctul de vedere al validităţii codului de TVA – pornind de la premisa că organele fiscale îşi fac treaba şi, dacă are cod valid de TVA, înseamnă că nu e inactiv – ulterior, pe parcursul unei inspecţii fiscale, va suporta consecinţele legale privind neadmiterea la deductibilitate fiscală a taxei aferente. Ce consecinţă suportă fiscul? Da, aţi ghicit, niciuna, au „uitat„ şi ei, ce să facă…

    În opinia mea, multe din stările conflictuale care apar în raporturile dintre fisc şi contribuabili se datorează limitelor, extrem de largi şi interpretabile, ale deja celebrului art.11 din Codul fiscal, ce oferă organelor fiscale prerogativele de a reîncadra substanţa economică a unei tranzacţii şi, pe cale de consecinţă, de a interveni asupra bazelor de impunere declarate de contribuabil, în situaţiile în care se apreciază că există neconcordanţe între substanţa economică a operaţiunilor efectuate de contribuabil şi calificarea juridică şi fiscală a acestora. Nu neg necesitatea existenţei procedurilor de autoritate – structurate pe dreptul de apreciere al organelor fiscale, în direcţia cuantificării relevanţei stărilor de fapt fiscale şi, eventual, atribuirii unei noi dimensiuni a acesteia – care se împart în trei mari categorii: ajustare, recalificare şi estimare.

    Susţin însă că, indiferent de operaţiunea la care ne raportăm, demersurile organelor fiscale trebuie să se circumscrie, din punct de vedere procedural, strict limitelor impuse de prevederile Titlului III Cap. III Cod procedură fiscală, referitoare la administrarea şi aprecierea probelor în domeniul fiscal şi nicidecum să se structureze pe practici neunitare sau subiective ale celor aflaţi, la un moment dat, în control.

    Spre exemplu, în cazul aplicării procedurii de stabilire a bazelor de impunere prin estimare, problema esenţială cred că rezidă în aria lor de aplicabilitate. În perversitatea lor subtilă, aparent nevinovată, textele de lege fac trimitere la situaţia în care „evidenţele fiscale şi contabile sunt incorecte…„. Adică, cum vine asta? Şi cu metodele clasice de control ce mai facem? Deci, te sustragi sau nu verificărilor fiscale, nu mai contează, ai greşit, organul fiscal poate aplica stabilirea bazelor de impunere prin estimare.

    Asta îmi aduce aminte de celebra baladă populară Mioriţa şi de soarta baciului moldovean! Referitor la operaţiunea de recalificare, şi aceasta comportă discuţii ample – în special, prin prisma implicaţiilor fiscale majore – privind posibilitatea practică de recalificare a unui contract de asociere în participaţiune în contract de închiriere sau din activitate independentă în activitate dependentă (iar aici am în vedere, în principal, convenţia civilă vs. contractul de muncă).

    Desigur, ar mai fi foarte multe de spus… Ceea ce trebuie să înţeleagă organele fiscale atunci când îi spun nonşalant contribuabilului – fără argumente! – să conteste dacă nu-i convine, este că, pe lângă contestaţia administrativă şi, ulterior, acţiunea în instanţă, contribuabilul poate să formuleze şi sesizare penală pentru abuz în serviciu. Şi să solicite, în civil, şi daune materiale direct în nume personal celor aflaţi în control!



    DRAGOŞ PĂTROI (consultant fiscal, cadru universitar asociat ASE Bucureşti)

     

  • Veniturile Casei Regale Britanice. Cât bani administrează Regina Elizabeth a II-a în 2013

     Astfel, veniturile alocate casei regale britanice vor fi pentru următorul an financiar de 36,1 milioane de lire sterline. În precedentul exerciţiu financiar, cel aferent anului 2012, în care suverana britanică şi-a celebrat jubileul de diamant, aceste venituri au fost de 31 milioane de lire sterline. Acea sumă a inclus o finanţare suplimentară de 1 milion de lire sterline, alocată exclusiv pentru activităţile programate pentru a marca jubileul de diamant al reginei, informează  guardian.co.uk.

    Prin urmare, suverana britanică a beneficiat de o creştere cu 5,1 milioane de lire sterline a sumelor primite de la contribuabilii britanici pentru acoperirea cheltuielilor casei regale britanice şi pentru a-şi îndeplini aşa cum se cuvine obligaţiile oficiale.

    The Sovereign Grant (Finanţarea suveranului) înlocuieşte vechiul sistem de finanţare a cheltuielilor regale şi a intrat în vigoare la începutul noului an fiscal, care a început în Marea Britanie pe 1 aprilie. Veniturile alocate prin noul sistem acoperă cheltuielile de întreţinere şi administrare a palatelor regale din Marea Britanie şi costurile ocazionate de vizitele oficiale întreprinse de suverană în Marea Britanie şi în străinătate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • CEC Bank şi Finanţele lansează un serviciu simplificat de colectare a taxelor şi a impozitelor

    Plăţile pot fi efectuate direct de către contribuabilii persoane fizice sau pentru aceştia de către alte persoane fizice plătitoare – caz în care vor prezenta datele de identificare ale contribuabililor pentru care se fac plăţile.

    Operaţiunile de plată se pot face atât prin ordin de plată intrabancar în unităţile CEC Bank, cât si prin serviciul de Internet Banking al băncii.

    Atât contribuabilii, cât şi persoanele plătitoare se vor identifica fiscal prin codul numeric personal. Condiţia este ca persoanele plătitoare să aibă deschis un cont curent la CEC Bank şi să prezinte ordinul de plată tipărit în formatul stabilit de către Ministerul Finanţelor Publice.

  • Cum ar fi sa-ti platesti toate taxele si impozitele cu un singur formular?

    Avand in vedere actualul sistem de declaratii utilizat pentru
    impozitele si taxele cu regim de stabilire prin autoimpunere sau
    retinere la sursa, se propune renuntarea la gruparea obligatiilor
    de plata in declaratii distincte, in functie de destinatia platii,
    si declararea acestora in cadrul aceluiasi formular”, se arata
    intr-un comunicat al ANAF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro