Tag: cont

  • Căutând prin lumea digitală

    Urmărind Searching, ai sentimentul că tragi cu ochiul la cineva care lucrează pe calculator. Nu e prima oară când un regizor „se joacă“ cu acest concept: Unfriended sau Open Windows au fost proiecte similare. Cu toate acestea, Searching reuşeşte să inducă o stare de nelinişte spectatorului, iar asta e de apreciat.
    Aflat la debutul său în calitate de regizor, Aneesh Chaganty – care semnează şi scenariul – dezvoltă întreaga poveste pe realitatea lumii digitale în care trăim şi care ne influenţează, într-o mare măsură, viaţa de zi cu zi. El nu judecă dependenţa noastră, ci o prezintă aşa cum e.
    Nu e un film în care să ne întâlnim cu personaje negative în forma unor hackeri sau hărţuitori, ci doar cu pericolele care există la tot pasul în lumea digitală. Evident, lucruri precum lipsa intimităţii sau expunerea în social media sunt elemente centrale, dar regizorul arată şi părţile bune ale digitalizării; aducerea acestora la un loc este ceea ce transformă producţia într-una reuşită.
    Searching prezintă povestea lui David (John Cho), tatăl unei fete de 16 ani care a dispărut. Primele scene explică relaţia dintre cei doi, iar modul inedit în care acestea sunt realizate ilustrează perfect intenţiile regizorului. În loc să vadă fotografii vechi sau filmări alb-negru, spectatorul ia parte la intrarea fetiţei în lumea digitală: primul cont de utilizator pe calculator, primul cont pe reţelele sociale, primul apel FaceTime către tatăl ei – o viaţă povestită prin intermediul tehnologiei.
    Într-o bună zi, fetiţa nu mai vine acasă, iar poliţiştii ajung la concluzia că ea a fugit. David nu e însă convins de raportul lor, aşa că decide să investigheze chiar el ce s-a întâmplat cu fiica sa. De aici, lucrurile încep să semene extrem de mult cu realitatea în care trăim: unde căutăm atunci când vrem să aflăm ceva, orice, despre o anumită persoană?
    Fără a da mai multe detalii, o să menţionez doar că filmul exprimă extrem de coerent modul în care tehnologia a schimbat obiceiuri simple, aşa cum ar fi discuţiile cu prietenii sau păstrarea unei fotografii într-un album.
    Prezentat în premieră la Festivalul de Film Sundance, în luna ianuarie, Searching a fost lansat pe marile ecrane la sfârşitul lunii august. Fără a avea pretenţii în ceea ce priveşte încasările, filmul a fost extrem de bine primit de critici şi va ajunge şi în cinematografele de la noi în această toamnă.
    Închei prin a spune că Searching e un film care merită lăudat, atât pentru unghiul de abordare a poveştii, cât şi pentru prezentarea onestă a lumii digitale în care ne petrecem o mare parte a timpului.

    Nota: 8/10

  • Deficitul de cont curent a depăşit la şapte luni 4,8 mld. euro. Creşte presiunea pe curs

    Datele la şapte luni oferă sub­­stan­ţă pentru a evalua un de­ficit de cont curent, la final de an, de 4% din PIB, o situaţie de­loc comodă, având în ve­dere că o economie poate suporta un de­ficit de cont curent de 3% din PIB, dar ar putea avea probleme dacă acesta este depăşit.

    Contul curent este încă în echilibru, graţie excedentului comerţului internaţional cu serviciile. Creşterea deficitului de cont curent înseamnă cerere suplimentară de valută pe piaţă. Deficitul comercial a fost, la şapte luni, de 7,1 miliarde de euro, cu peste un miliard de euro peste deficitul la şapte luni înregistrat în 2017 (plus 16%). Excedentul exportului de servicii a fost, în schimb, de 4,3 miliarde de euro, mai mic cu peste 200 mil. euro decât cel înregistrat în primele şapte luni din 2017 (minus 5,5%).

    Astfel, deficitul contului curent s-a adâncit. În iulie, exporturile de bunuri au ajuns, din nou, sub importuri, deşi, la şase luni, ex­porturile crescuseră mai bine decât impor­turile. Astfel, ideea că exportul net de bunuri ar putea să ajute la creşterea economică în 2018 rămâne o iluzie. „Statisticile confirmă tendinţele de intensificare a deficitului de cont curent şi de creştere a datoriei externe totale. De asemenea, datele indică maturitatea ciclului investiţional, evoluţie influenţată şi de provocările din sfera echilibrelor macroe­conomice”, a comentat Adrian Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, într-un raport al instituţiei de credit.

     Cititi mai multe www.mediafax.ro

  • Opinie Vlad Năstase – consultant financiar şi CEO Concilium Consulting: “Arta negocierii cu o bancă”

    Pornind de la premisa că firma este bancabilă, în criteriile de selecţie pentru alegerea băncii este bine să fie luate în calcul câteva aspecte esenţiale.

     Prima opţiune referitoare la alegerea băncii ar trebui să fie exact cea cu care firma îşi desfăşoară majoritatea operaţiunilor, întrucât există deja un istoric. Dar de cele mai multe ori se alege banca ce are potenţial finanţator luând în considerare: valoarea tichetului de finanţat vs. profilul băncii; industria în care activează clientul vs. industrii/modele de business preferate de bancă (să aibă personal specializat care să înţeleagă mai uşor businessul şi produse specializate industriei / pricing competitiv); localizarea clientului în raport cu banca (ne referim aici la proximitate şi întelegerea zonei/regiunii dacă vorbim de firme din ţară); apetitul de creditare „real” al băncii; complexitatea produselor oferite de bancă vs. nevoile/cerinţele modelului de business.

     Din ce în ce mai mulţi antreprenori, în special cei care au putere de negociere în relaţia cu banca, refuză să mai semneze bilete la ordin avalizate sau contracte de fidejusiune. Băncile o cer. Care este limita unei „garanţii de confort” din partea băncii? Cât de utilă este ea în realitate?

    Prin aceste instrumente suplimentare de garantare băncile urmăresc, în special, să obţină „angajamentul” antreprenorului faţă de business şi faţă de relaţia cu banca. În practică, însă, în cazul nefericit al unei executări sau insolvenţe, prea puţin se recuperează din averea personală a antreprenorului. Aşadar, acest tip de garantare nu urmăreşte neapărat creşterea gradului de acoperire cu garanţii a creditului, ci obţinerea pe termen lung a unei „mize personale” din partea antreprenorului care poate influenţa direct performanţa financiară a companiei creditate. Oricum, să nu uităm că băncile ar trebui să crediteze firme în special pe baza situaţiilor financiare şi a modelului de business, prin urmare, o posibilă soluţie de mitigare a acestor solicitări de bilete la ordin sau fidejusiuni personale poate constitui o negociere cu banca a indicatorilor de performanţă pe care afacerea trebuie să îi atingă şi eventuale condiţii sau consecinţe în cazul în care nu se întâmplă.

     Băncile vor să vadă şi să înţeleagă ce finanţează, având în vedere că perioada de criză le-a schimbat abordarea flexibilă faţă de acordarea creditelor. Un business plan este de foarte multe ori extrem de util, prezentarea unei viziuni coerente crescând şansele de creditare.

     Calitatea şi claritatea documentaţiei contractuale sunt, de asemenea, importante. Puterea de negociere a clientului este considerată în general a fi destul de limitată. Care sunt elementele cheie care trebuie urmărite? Companiile care au credite la mai multe bănci, în special, ar trebui să urmărească cum şi în ce măsură colateralele care sunt aduse în garanţie sunt alocate afacerii sau liniei de business care este creditată şi, de asemenea, în ce măsură gradul de acoperire cu colaterale a creditului este corect din punctul de vedere al proporţionalităţii cu valoarea creditului.

    Cazurile în care banca impune o creştere a dobânzii ca măsură de „penalitate” sunt în general clare în contractul de credit, însă şi antreprenorul, la rândul său, ar trebui să negocieze ca aceste majorări de dobândă să fie limitate în timp doar pentru perioada în care firma încalcă sau nu respectă indicatorii sau clauzele care au dus la creşterea dobânzii. 

     Verificarea periodică a celor mai bune oferte din piaţă, în acord cu modelul şi segmentul din care faci parte. Firmele care înregistrează o activitate de lungă durată în raport cu o anumită bancă ar trebui să analizeze în mod constant în ce măsură  actualul model de business ar fi în continuare potrivit. Totul, în contextul în care băncile îşi schimbă periodic focusul, iar ofertele sunt reactualizate.

     Modelul şi procentele de garantare a creditelor în relaţia cu banca, trebuie revizitate periodic, în funcţie de evoluţia businessului.
     Este bine de ţinut cont că, în general, băncile înregistrează fluctuaţii de personal în zona de front office. De aceea, este indicat ca impactul „relaţiei umane” faţă de afacerea antreprenorului să fie diminuat pe cât de mult posibil. 

     Companiile „premium” sunt deseori tratate preferenţial, de aceea o ofertă primită de la o altă bancă poate deveni un factor de presiune şi un motiv de negociere cu actuala bancă.  

     Imaginea face cât o mie de cuvinte. Termenii si condiţiile ofertate de bancă depind de calitatea proiectului, dar şi de modalitatea în care acesta este prezentat. Astfel, o abordare eficientă poate să crească şansele obţinerii unei finanţări/refinanţări, iar costurile şi condiţiile obţinute să fie mult mai avantajoase.

     Definirea şi cuantificarea costului de oportunitate. Evaluarea realistă a situaţiei în care se află compania, respectiv posibilitatea obţinerii doar a unei finanţări sau a negocierii celor mai bune condiţii de finanţare, este, de asemenea, extrem de importantă. Câteodată costurile de finanţare nu sunt neapărat factorul decisiv, însă cele prea mari sunt doar o soluţie salvatoare de moment care, dacă nu este gestionată atent, poate să ducă pe termen scurt sau mediu la situaţii dificile şi, în loc să rezolve, complică situaţia.

     Nu te duce la bancă abia atunci când ajungi în criză!  În cazul în care afacerea ta începe să aibă dificultăţi, o abordare proactivă în relaţia cu banca ar fi extrem de utilă. Afacerea se poate salva şi cu ajutorul băncii, care este direct interesată să îşi „protejeze” investiţia. Dacă ajungi, însă, prea târziu, este posibil să nu mai găseşti în bancă un partener constructiv de discuţie, iar şansele de salvare a afacerii să devină limitate, în condiţiile în care principala preocupare a băncii nu va mai fi sprijinirea afacerii, ci recuperarea banilor creditaţi.

  • Hoţul fotografiilor cu Jennifer Lawrence dezbrăcată intră în închisoare

    Acuzatul, George Garofano, în vârstă de 26 de ani, a spart conturile electronice deţinute de 240 de persoane printre care şi cel al actriţei din “Jocurile foamei/ The Hunger Games” şi a fost identificat în 2014. El şi-a recunoscut vina povestind că a pretins că este un angajat Apple pentru a obţine parolele victimelor sale.

    Judecătorul a insistat asupra gravităţii faptei, Garofano oferind o parte dintre imaginile obţinute spre vânzare fără să ţină cont de impactul pe care acest lucru îl are asupra vieţii victimelor sale.

    După eliberarea din închisoare tânărul va avea rămâne sub supraveghere încă trei ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • C&W Echinox: Numărul de angajaţi din clădirile de birouri moderne din Bucureşti poate ajunge la 270.000 pȃnă la finalul anului

    „După cum se poate observa din raportul nostru, numărul angajaţilor care lucrează ȋn clădiri de birouri clasa A şi B este ȋn continuă creştere. În condiţiile ȋn care disponibilitatea forţei de muncă este redusă, chiriaşii sunt din ce ȋn ce mai interesaţi să ocupe spaţii de birouri ȋn clădiri care să-i sunsţină ȋn demersul lor de a atrage şi a reţine angajaţi talentaţi. Astfel proprietarii şi firmele care administrează clădiri de birouri, ȋncep să fie şi ei implicaţi ȋn procesul de atragere de noi talente şi retenţie a angajaţilor existenţi, propunând de exemplu pentru zonele comune un design interior modern cu spaţii colaborative, creând astfel o atmosferă animată care să ȋncurajeze interacţiunea ȋntre diferite departamente. Un alt exemplu ar fi diversificarea serviciilor oferite, pe lângă cele tradiţionale (restaurante, spaţii comerciale, etc.) proprietarii iniţiează o serie de activităţi sportive sau de divertisment care să dezvolte şi să fixeze concepul de micro-comunitate”, spune Mădălina Cojocaru, partner, office agency C&W Echinox.

    Pipera Sud (Dimitrie Pompeiu), Barbu Văcărescu – Floreasca şi zona de Vest ocupă ȋn continuare primele trei poziţii din punct de vedere al numărului de angajaţi din clădirile de birouri moderne. Astfel, un număr de aproximativ 52.000 de persoane lucrează ȋn clădirile de birouri din zona Pipera Sud, circa 45.000 ȋn zona Barbu Văcărescu – Floreasca, iar ȋn Vest ȋn jur de 38.500, cele trei zone concentrând 63% dintre angajaţii clădirilor moderne de birouri din Bucureşti.

    Calculul numărului de angajaţi este realizat ȋn funcţie de destinaţia fiecărei zone de birouri şi de rata de ocupare ȋnregistrată pentru fiecare zonă la finalul primului semestru din 2018. Clădirile de birouri cu cea mai mare rată de metri pătraţi per angajat sunt situate ȋn special ȋn zona centrală şi CBD (Central Business District – Piaţa Victoriei – Piaţa Charles de Gaulle), care găzduiesc ȋn special sedii de firme din sectoare precum consultanţă, asigurări şi servicii bancare sau din domeniul farmaceutic.

    Cea mai mică rată de metri pătraţi per angajat rămâne ȋn continuare zona Pipera Sud (Dimitrie Pompeiu), zona de birouri dedicată operaţiunilor de back-office, fiind o destinaţie aleasă ȋn special de companiile care oferă servicii de outsourcing. Departamentul de birouri al companiei Cushman & Wakefield Echinox a ȋnchiriat ȋn prima jumătate a anului 2018 spaţii cu o suprafaţă cumulată de aproximativ 30.000 de metri pătraţi ȋn clădiri de birouri din Bucureşti şi din ţară.

  • 40 de torturi transformate în operă de artă – GALERIE FOTO – VIDEO

    Cu ajutorul talentului uimitor, tânăra a transformat torturile pe care le prepară în adevărate opere de artă, decorându-le cu elemente delicate, realizate cu migală, sau pictând imagini extraordinar de frumoase. Sub forma unor fructe delicioase, flori parcă abia crescute în grădină sau personaje de basm, toate deserturile create de ea arată incredibil de apetisante. Elena are un stil versatil, clasic şi elegant. Cu ajutorul pozelor care surprind deserturile cu designuri urimitoare pe care le-a preparat, tânăra a strâns peste 140.000 de urmăritori pe contul său de Instagram, iar imaginile grăiesc de la sine.

  • Metodele de a economisi bani fără efort descoperite de o tânără pe internet care au ajutat-o să strângă suficienţi bani pentru a da avans la o casă

    O tânără din Marea Britanie a reuşit să strângă 15.000 de lire sterline (peste 16.000 de euro), bani cu care şi-a cumpărat o locuinţă cu trei camere, printr-o metodă la îndemâna oricui. Pe când era studentă, Clair Hughes, în vârstă de 30 de ani, a descoperit că doar cu câteva căutări pe internet şi multă atenţie poţi economisi sute de lire fără efort. Cum a reuşit?

    Hughes a început să caute idei de economisire a banilor ca o modalitate de a strânge nişte bani suplimentari în perioada studenţiei. Întâi, a petrecut câteva ore căutând pe diverse site-uri vouchere şi coduri de discount. Curând, a realizat că, de la articole pentru casă la cosmetice şi hrană de animale, pentru orice produs găsea o reducere, fapt care a convins-o să nu mai rateze nicio ocazie de a economisi.

    Cu timpul, a descoperit  că există şi alte metode de a contribuit substanţial la economiile sale, cum ar fi aplicaţiile de cashback. La fiecare tranzacţie, ea obişnuia să încarce fotografii ale bonurilor fiscale şi, după ce acestea erau scanate de companiile participante la promoţii, o parte din sumă îi era virată înapoi în cont. “Poţi obţine o parte din bani înapoi pentru majoritatea produselor pe care oricum le cumperi”, spune Hughes.

    O altă metodă prin care britanica a reuşit să strângă bani a fost prin completarea chestionarelor online, care i-au adus, de asemenea, sute de lire sub forma voucherelor de cumpărături.

    Ea spune că se pot economisi bani şi dacă te înregistrezi pentru a testa produse cosmetice sau alte articole nou-lansate. De-a lungul anilor, Hughes a reuşit să economisească nu mai puţin de 15.000 de lire. Acum, ea are o nouă ţintă: vrea să economisească bani pentru nunta sa.

     

  • Deficitul balanţei de plăţi a crescut cu 5% şi datoria externă cu 2%, în primele şase luni

    În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 711 milioane de euro, după ce balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 261 de milioane de euro (o scădere de 6,6%, până la 3,657 miliarde de euro), balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai redus cu 894 de milioane de euro (o reducere de 26,6%), iar balanţa veniturilor secundare un excedent mai mic cu 177 milioane euro (o scădere de 16,4%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Maggie Pagano: „Ideea că Facebook ar putea avea acces la contul tău bancar este îngrozitoare”

    Ştirea că Facebook solicită câtorva dintre cele mai mari bănci din lume să ofere informaţii financiare detaliate despre clienţi este suficientă ca să înspăimânte pe toată lumea, concluzionează jurnalistul britanic Maggie Pagano într-un articol de opinie publicat de DailyMail.

    Potrivit Wall Street Journal, gigantul social media a discutat cu instituţii financiare precum JP Morgan Chase, Wells Fargo, Citigroup şi Bancorp UBS în legătură cu potenţiale servicii pe care le-ar putea găzdui pentru clienţii acestora pe Facebook Messenger.

    Se crede că discuţiile se axează pe modul în care instituţiile financiare şi Facebook ar putea folosi informaţii legate de tranzacţiile cu cardul, balanţe de plăţi şi furnizarea de alerte de fraudă.

    Ambiţiile lui Marck Zuckerberg par să fie nemărginite, observă şi jurnalistul DailyMail. După cum reiese din cele mai recente rezultate, Facebook are nevoie de noi arii de creştere, iar industria serviciilor financiare este un sector evident în care să intre, din moment ce include datele a 2,2 miliarde de clienţi activi.

    Potrivit surselor DailyMail, din aceste motive, Facebook, alături de alţi giganţi din tehnologie, împreună cu Amazon şi Google, au aplicat pentru obţinerea unei licenţe de la Banca Angliei.

    Chiar şi fără o licenţă completă, regulile noi din Marea Britanie referitoare la Open Banking (Bankingul Deschis)  fac mai uşor procesul de intrare a noi jucători în acest domeniu. Cele nouă bănci care s-au înscris la Open Banking pot acum să împărtăşească datele clienţilor cu alte companii, cât timp aceştia îşi oferă acordul. Acest lucru permite unei a treia părţi să facă plăţi în numele clienţilor ale căror finanţe le administrează.

     

  • Încurcătura ZILEI: Încă un român s-a trezit cu 100.000 lei în cont, banii fiind viraţi din greşeală. Societatea încercă să-l găsească pe cel îmbogăţit

    SC Servicii Publice SA Iaşi a dat în judecată două bănci după ce a făcut în mod greşit plata unei facturi către un furnizor de combustibil. Astfel, peste 100.000 de lei au ajuns în contul unei persoane din judeţul Argeş, care a scos banii, iar reprezentanţii firmei au rămas cu paguba.

    Anterior, firma de salubritate SC Salubris SA Iaşi, au păţit acelaşi lucru.

    Astfel, SC Servicii Publice SA Iaşi a chemat în judecată două instituţii bancare şi le-a cerut magistraţilor din cadrul Judecătoriei Iaşi să oblige băncile, în solidar, la restituirea sumei de 125.450,25 lei, cu titlu de daune.

    Cei de la Servicii Publice au menţionat în instanţă că au un contract cu un furnizor de combustibil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro