BusinessMagazin

Tag: consumatori

  • România, cel mai independent stat din UE faţă de importurile energetice, aproape îşi închide industria: „Se uită cineva cu cât se extrag resursele şi cu cât se vând? O să ajungem să importăm şi ce producem acum.“

    ♦ România, prin producţia internă de petrol şi gaze şi prin mixul de generare de energie, este cel mai independent stat din punct de vedere energetic la nivelul UE, pe datele din 2020 ♦ Ce folos însă când Azomureş, Alro sau Chimcomplex sunt aproape închise?

    Ultimele date publicate de Com­isia Europeană arată că pentru 2020 gradul de de­pendenţă energetică (petrol, gaze, cărbuni etc.) al Ro­mâ­niei era de 28%, faţă de o medie a UE de 57%. Situaţia este de in­vidiat dacă se com­pară cu depen­denţa de 73% faţă de impor­turile energetice a Italiei sau cu cea de 64% a Germaniei, state pre­cum Malta şi Cipru fiind aproa­pe în totalitate depen­dente de importurile de energie.

    Dar în timp ce pe hârtie lucrurile ara­tă bi­ne, în teren marii consumatori de ener­gie în­chid fabricile şi iau în calcul dispo­ni­bilizări pentru că nu-şi mai pot achita facturile. „Ce facem? O să ajungem să importăm şi ce pro­du­cem acum?“, se întreabă oamenii din industrie. Astfel, cei mai mari consumatori de ener­gie şi de gaze naturale resimt puternic in­flamarea facturilor, după Alro şi Azomureş ve­nind rândul Chimcomplex să anunţe re­cent reducerea activităţii. Doar cele trei mari plat­forme industriale au împreună peste 5.400 de oameni, planurile de concedieri devenind opţiuni reale de supravieţuire.

    „Statul ar trebui că plafoneze preţurile pen­tru o parte din producţia internă de gaze ast­fel încât să sprijine industria. În caz contrar am putea ajunge să importăm inclusiv bu­nu­rile pe care le mai producem acum. De­si­gur, pla­fo­narea trebuie făcută asi­gu­rând o marjă bu­nă de profit pentru pr­oducători, dar totuşi, nu la nivelul la care este acum. Se uită cineva la cos­turile de extracţie şi la preţul de vân­za­re al resurselor?“, mai spun oamenii din piaţă.

    Spre exemplu, datele din raportul anual al OMV Petrom pentru 2021 arată că firma a avut un cost de producţie pe baril de 12,7 dolari. La nivel de grup însă, preţul obţinut pe acelaşi baril a fost de 60 de dolari. Ieri, de exemplu, preţul barilului de petrol era de circa 100 de dolari, în scădere semnificativă faţă de nivelul de aproape 140 de dolari de săptămâna trecută. Pe de altă parte, veniturile record ale companiilor din zona de producţie de hidrocarburi sunt impozitate, statul român fiind de fapt marele câştigător al scumpirilor. De exemplu, anul trecut Romgaz a înregistrat un impozit pe veniturile suplimentare de circa 1,2 miliarde de lei, iar pentru anul acesta suma ar putea ajunge la 4,8 miliarde de lei. O sumă similară, de circa 1,1 miliarde de lei, a fost achitată de OMV Petrom în contul producţiei de gaze. În ciuda acestor injecţii de capital, statul s-a dovedit incapabil de a-şi proteja industria în faţa preţurilor la energie.

     

    Revizie generală la Chimcomplex

    Trei secţii consumatoare de gaze de pe platforma Chimcomplex, cel mai mare combinat chimic local, se vor opri pe termen nelimitat în contextul în care în urma invadării Ucrainei de către Rusia gazul a ajuns să fie un fel de bun de lux pentru marii consumatori industriali. Pe lista de măsuri sunt intrarea în revizie generală a platformei pentru o perioadă de cel puţin trei săptămâni. Mai departe, întreaga producţie a companiei va fi reanalizată în vederea unei eventuale restructurări. Sunt luate în calcul disponibilizări. Chimcomplex are aproape 2.000 de angajaţi.

     

    Azomureş – Închidere pe termen nedefinit

    Azomureş, cel mai mare consumator de gaze din România, rămâne la rândul său închis, au anunţat recent reprezentanţii companiei, reluarea activităţii la actualul nivel de preţ pentru gazul natural fiind o misiune imposibilă. Compania cu circa 1.000 de angajaţi a luat această măsură la începutul lunii decembrie anul trecut.

     

    Alro Slatina – Poate în 2023

    La începutul acestui an, producătorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), cel mai mare consumator de energie electrică din România, a anunţat că este în căutarea unor soluţii pentru a restabili producţia de aluminiu electrolitic în toate cele cinci hale de producţie începând cu 2023, sub rezerva preţurilor la energie de pe piaţă. La finalul anului trecut, compania a anunţat la Bursa de la Bucureşti că activitatea de producţie a aluminiului se va diminua, de la cinci hale de electroliză la două hale, din cauza preţurilor ridicate la energie. La Alro lucrează peste 2.400 de oameni.

  • Când businessul merge ca pe roate. Cum a ajuns un grup de români pasionaţi de tunning să dezvolte o afacere autohtonă cu vânzări anuale de zeci de milioane de euro

    Un grup de pasionaţi de tunning s-au gândit să împărtăşească şi altora hobby-ul lor pentru maşini printr-o afacere începută în anul 2004. Aceasta a evoluat în 18 ani de activitate într-un distribuitor la nivel naţional de jante, anvelope şi roţi complete cu vânzări anuale de 17 milioane de euro.

    Era o perioadă propice în acea vreme pentru investiţii în maşină şi astfel de modificări, iar jantele din aliaj erau un element clar de atractivitate. Fondatorii afacerii au realizat apoi că jantele răspundeau şi unor cerinţe comerciale, axându-se în special pe marca ALCAR, prin care acopereau mai multe categorii din piaţă. În 2006 au lansat site-ul janta.ro, pe care l-au dezvoltat în mod constant şi cu investiţii considerabile”, a povestit Raul Coman, manager operaţiuni, ALCAR, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    El s-a alăturat businessului în 2009, dar firma exista deja din 2004. Afacerea a fost începută de un grup de prieteni pasionaţi de tunning, printre care Alexandru Ciocâlteu, care este managing partener al firmei. În 2010 a intrat în acţionariatul businessului compania ALCAR, care are şi zone de producţie în Germania şi Elveţia.

    „Am ajuns să vindem peste 300.000 de anvelope pe an şi peste 50.000 de jante. Am fost orientaţi mereu către o creştere cât mai sănătoasă, bazată pe o realitate a pieţei, am făcut investiţii considerabile în logistică şi depozite şi am avut parte de o creştere bună de la an la an”, a descris Raul Coman businessul ALCAR (www.jante.ro), care se concentrează acum pe importul de jante şi anvelope şi pe distribuţia la nivel naţional a produselor printr-o reţea de parteneri, precum şi prin comercializarea acestora în online.

    Compania are în portofoliu trei mărci de jante din aliaj, cu care acoperă toate segmentele de piaţă (premium, mediu şi economic) şi, de asemenea, zece mărci de anvelope. „Avem o abordare omnichannel, suntem prezenţi atât în B2B cât şi B2C. Profilul clienţilor, când vine vorba de persoane fizice, este format din oameni care vor să facă economie, să aibă valoare cât mai bună pentru banii plătiţi. În ceea ce priveşte vânzarea către firme, dacă sunt consumatori finali, eficienţa şi reducerea costurilor sunt avantajele pe care le caută.”

    Anul trecut, au ajuns la o cifră de afaceri de peste 17 milioane de euro, din care online-ul reprezintă peste 10% din vânzări. „Am încercat întotdeauna să creştem afacerile sănătos, să nu rămânem în urmă pe niciunul dintre canale.” Pe platforma marketplace a eMAG au intrat în 2014, odată cu diversificarea categoriilor de către această platformă, iar anul trecut au ajuns prin intermediul acesteia la vânzări de peste 1,2 milioane de euro, ţintind depăşirea pragului de 2 milioane de euro în 2022. Valoarea investiţiilor făcute în afacere de-a lungul timpului depăşeşte un milion de euro.

    Echipa afacerii este formată în prezent din 50 de persoane, cu o medie de vârstă redusă, precizează Coman. În ceea ce priveşte preţurile practicate, acestea adresează toate tipurile de clienţi: „Preţurile pentru jante variază de la 200 la 300 de lei, în funcţie de marcă, diametru şi pot ajunge la 8.000 de lei pentru maşinile premium. În ceea ce priveşte preţurile pentru anvelope, acestea pornesc de la 200-300 de lei şi pot ajunge la valori ce sar de 1.000 de lei/bucată. Avem un portofoliu adaptat pieţei din România şi cerinţelor în continuă schimbare, din ce în ce mai ridicate.”

    Planurile pentru dezvoltarea businessului în continuare includ expansiunea internaţională.

    „Cochetăm cu ideea de livrări în afara României, vedem oportunităţi în marketplace-ul eMAG, am pus deja pe masă posibilitatea de a merge spre Ungaria prin această platformă şi cred că 2022 este anul în care vom face asta. Pe noi ne-a frânat cumva partea logistică fiindcă vindem produse neatractive din perspectiva livrărilor, cu eMAG cred că va fi foarte uşor să mergem în afară.”

    Iar când vine vorba de sfaturile pe care le-ar da tinerilor antreprenori care vor să înceapă un business în online, Raul Coman subliniază: „Cred că orice întreprinzător trebuie să fie conştient de realitatea în care trăim, să observe şi să participe pe toate canalele care i se deschid – produsele sau serviciile de orice natură trebuie să fie disponibile cât mai mult timp, pentru cât mai mulţi clienţi şi, evident, că participarea într-un marketplace este obligatorie. Sunt lucruri simple pe care le poate face oricine, trebuie să deschidem ochii şi să observăm lucrurile evidente, iar mie asta mi se pare evident necesar acum – prezenţa pe internet şi prezenţa în locurile cele mai accesibile consumatorilor.”

  • Harta puterii de cumpărare. Doar 10 judeţe din România, în frunte cu Bucureştiul, au o putere de cumpărare aproape egală sau peste media naţională. Inflaţia galopantă ar putea înrăutăţi situaţia în 2022

    ♦ În contextul în care inflaţia este principala problemă pentru economiile lumii în 2022, executivii şi analiştii vorbesc de o scădere a puterii de cumpărare ♦ În România, inflaţia este de aşteptat să sară de 10% în acest an, pe când majorările salariale nu vor depăşi 6%, conform estimărilor actuale ♦ Astfel, românii vor rămâne cu mai puţini bani în buzunare, iar harta puterii de cumpărare ar putea arăta diferit la final de an.

    Un român a avut anul trecut, în medie, 7.453 de euro de cheltuială, ceea ce înseamnă circa 620 de euro în fiecare lună, potrivit unei analize a companiei de cercetare de piaţă GfK. Suma este cu 50% mai mică decât media europeană însă doar la nivel de medie naţională. Analizată în profunzime, harta puterii de cumpărare din România spune o altă poveste. Mai exact, doar zece judeţe, în frunte cu Bucureştiul, au o putere de cumpărare aproape egală sau mai mare decât media naţională. Astfel, ele trag după sine toate celelalte 30 de judeţe.

    Bucureşti, Sibiu, Braşov, Timişoara şi Cluj sunt zonele unde puterea de cumpărare e cu cel puţin 20% peste media naţională, ajungând aproape dublă (plus 86%) în cazul Capitalei. Vin apoi Argeş, Arad şi Alba, unde locuitorii câştigă în medie cu 4-12% mai mult decât cei 7.500 de euro anual. „Plutonul“ judeţelor dezvoltate este închis de Prahova şi Constanţa, unde veniturile oamenilor sunt apropiate de medie (plus/ minus 4%). La polul opus se află zona Moldovei şi Bărăganul – în special sud-estul ţării, arată raportul companiei de cercetare de piaţă GfK.

    Toate celelalte judeţe însă, în total circa 30, sunt mai sărace, în multe cazuri oamenii având de cheltuială cu cel puţin 20% sub media naţională. Cel mai concludent exemplu este cel al Vasluiului, unde oamenii au doar 4.200 de euro anual (350 de euro pe lună), echivalentul a 56% din media naţională.

    Puterea de cumpărare reprezintă venitul disponibil după deducerea impozitelor şi contribuţiilor caritabile şi incluzând orice beneficiu de stat primit. Cifrele GfK se bazează pe venitul nominal disponibil al populaţiei, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate cu inflaţia, principala problemă a economiei mondiale în acest an.

    Harta puterii de cumpărare este o copie fidelă a hărţii dezvoltării economice şi a investiţiilor. Acolo unde sunt cele mai multe fabrici, centre de cercetare sau sedii de firme, şi salariile sunt mai mari. În Moldova şi în sud-estul ţării, cele mai mari investiţii în producţie sunt în textile, unde fabricile au sute sau chiar peste 1.000 de salariaţi, plătiţi însă de multe ori cu minimul pe economie. Aceste investiţii au valoare adăugată mică, iar asta contează cel mai mult în stabilirea salariilor. Alţi investitori mai sunt doar cei din retail.

    Puterea de cumpărare a românilor a crescut în ultimii ani, chiar şi în pandemie, astfel că piaţa locală a redus decalajele care o despărţeau de restul Europei. Spre exemplu, în 2021 foarte mult de Ungaria. În condiţii normale, în care consumul creşte, investiţiile vin şi economia se dezvoltă, România ar fi putut să mai facă paşi în direcţia bună. În prezent însă, contextul economic şi geopolitic este dificil, iar puterea de cumpărare pare că va intra pe un trend descendent.

    Chiar dacă suma disponibilă pentru cheltuială va creşte uşor faţă de 2021, preţurile vor avansa mai rapid, astfel că aceiaşi sumă va permite unui consumator să cumpere mai puţine lucruri.

    În România, inflaţia este aşteptată să sară de 10% în acest an, pe când majorările salariale nu vor depăşi 6%, conform estimărilor actuale.

    „În 2021 consumul a crescut puternic dar a existat o creştere a salariilor de peste 7%, cu o inflaţie undeva în zona de 6%. Astfel, majorările salariile au acoperit creşterile de preţ. În 2022 însă, prognozele pentru inflaţie sunt undeva la 10%, iar aşteptările în zona de salarii vizează o creştere de 6%“, explica recent Eugen Anicescu, country manager Coface România.

    Această situaţie nu va caracteriza doar piaţa din România, creşterile de preţuri fiind o problemă europeană sau chiar globală. Important este ce vor face guvernele ţărilor pentru a ţine în frâu inflaţia, mai ales în contextul în care războiul ruso-ucrainean îngreunează şi el situaţia.

    „Anul acesta va veni cu siguranţă cu propriile sale particularităţi, iar contextul economic actual ne va provoca să venim cu soluţii folosindu-ne cele mai bune resurse pentru a încetini scumpirea preţurilor, de exemplu. Acesta nu este doar punctul de vedere al Carrefour România, ci chiar o misiune la nivel de grup, de a încerca să stabilizăm costurile şi să absorbim cât mai mult din impactul inflaţiei pentru consumatorul final“, spunea recent şi Julien Munch, CEO al Carrefour România.

    Momentan, este greu de estimat cum se vor aşeza lucrurile în noua ordine mondială, dar un lucru este cert, preţurile vor creşte accelerat, fapt ce va pune presiune şi pe salarii. Altfel, bunăstarea care a caracterizat ultimii ani, în special cei dinainte de pandemie, pare că stă sub semnul întrebării.

  • Dacă Rusia opreşte mâine robinetul de gaz, România poate rezista circa o lună de zile cu volumele din depozite şi cu producţia internă

    Principalii aliaţi ai României în ceea ce priveşte alimen­ta­rea con­su­matorilor de gaze în even­tua­litatea unei sistări complete a im­por­tu­rilor din Rusia sunt vremea bună şi faptul că deja o parte din industrie este oricum închisă din cauza preţurilor insu­por­ta­bile la uti­lităţi.

    ♦ Circa 43% din cerere este reprezentată de consumatori protejaţi. Restul, dacă situaţia o va cere, s-ar putea închide.

    Principalii aliaţi ai României în ceea ce priveşte alimen­ta­rea con­su­matorilor de gaze în even­tua­litatea unei sistări complete a im­por­tu­rilor din Rusia sunt vremea bună şi faptul că deja o parte din industrie este oricum închisă din cauza preţurilor insu­por­ta­bile la uti­lităţi. Anul trecut, importurile au ajuns la peste 30% din consum, cantităţile fi­ind cu 70% mai mari faţă de 2020, în contextul scăderii producţiei interne şi al cererii mai mari. Peste 1 mld. dolari a achitat Româ­nia pentru acest gaz, timp în care cel din Marea Neagră sau rezervele de pe uscat au zăcut degeaba.

    „În acest moment, România con­sumă circa 40 de milioane de metri cubi pe zi şi cu ce pro­ducem, adică aproape 24 de milioane de me­tri cubi pe zi, alături de ce extragem din de­po­zite, 16 milioane de metri cubi pe zi, aproa­pe ne acoperim. Ne ajută şi tempera­turile“, spu­ne Vasile Cârstea, directo­rul general al Depogaz, filială a Romgaz care gestionează peste 90% din capacitatea de înmagazinare a Ro­mâ­niei. „Cred că până la 1 aprilie pu­tem susţine ritmul de producţie şi de ex­tracţie“, a mai explicat Cârstea. Din­co­lo de condiţiile me­teo care ajută România, mai sunt şi alţi fac­tori.

    Azomureş, cel mai mare consu­ma­tor de ga­ze naturale din România, este în continuare închis, cu perspective reduse de reluare a activităţii pe fondul preţului istoric al gazului. „Oamenii vin, instalaţiile sunt oprite“, spun reprezen­tanţi ai Azomureş. Mai departe, cen­trala de la Brazi a OMV Petrom care funcţio­nea­ză pe gaze este la rândul ei oprită până în apri­lie pe fondul unei revizii teh­nice progra­ma­te. Dar, în eventualitatea în care condiţiile de piaţă se dete­riorează, „întreprinderile care ope­rează în domeniul gazelor naturale trebuie să asigurare furnizarea de gaze către clienţii pro­tejaţi, definiţi în legislaţia naţională, chiar şi în cazul unui consum de gaze foarte mare şi să ia măsuri preventive adecvate“, se arată în Planul de acţiuni preventive privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale în România publicat în octom­brie anul trecut. În total, pon­de­rea cumulată a consumatorilor protejaţi în consumul total de gaze este de 43,4% (28% casnici, 6,56% servicii esenţiale, 8,8% energie termică pentru populaţie). În situaţie de criză, alimentarea pentru restul consuma­torilor poate fi limitată.

    Dincolo de România, o eventuală în­trerupere a livrărilor de gaz rusesc pune în pericol întreaga Europă, cea mai afectată fiind chiar economia Germa­niei. De altfel, Germania, Italia, Austria şi Franţa sunt cele mai mari ţări impor­tatoare de gaz rusesc din UE, după cum ara­tă statisticile publicate de Gazprom Export, braţul de livrări externe al co­lo­sului Gazprom. Astfel, Germania a im­por­tat o cantitate de 45,8 miliarde de me­tri cubi în 2020, la nivelul aceluiaşi an con­sumul de gaze naturale fiind de 86,5 mi­liarde de metri cubi.

    „În actualul context, din punctul meu de vedere, este o revenire la preţu­rile reglementate la energie şi gaz“, spu­ne un consultant din domeniu.

    „Pentru Germania, tehnic, nu există soluţie de azi pe mâine. Da, pot da drumul la câteva centrale pe cărbuni, dar nuclearul este istorie.“

    Astfel, pentru o economie atât de puternic industrializată precum cea a Germaniei, ieşirea din zona de gaze naturale nu poate avea loc decât pe o perioadă de circa 10 ani de zile, timp în care preţul energiei trebuie să redevină accesibil. „Fără gaz Germania închide industria, iar asta înseamnă recesiune. Nu cred că îşi doreşte cineva aşa ceva.“

     

    Jurnal de front

    ► Exodul continuă: peste un milion de persoane au fugit din Ucraina în ţările vecine.

    ► Războiul a lăsat fără oameni agricultura Ucrainei, unul dintre cei mai mari zece producători de grâu din lume.

    ► Câţi bani au câteva milioane de români prin fondurile de pensii Pilon II la Banca Internaţională de Investiţii, acolo unde Rusia este acţionar majoritar, iar România vrea să se retragă. 

    ► Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank: Am depăşit cu bine o perioadă de doi ani într-o conjunctură absolut nouă în lume, pandemia de COVID-19. Din păcate, acum avem în faţă o altă situaţie şi mai imprevizibilă, conflictul din Ucraina.

    ► Mai mulţi refugiaţi în România în contextul războiului Rusia-Ucraina. A crescut cererea de euro la casele de schimb valutar. Ce spun BNR şi ARB?       

    ► Polonia vrea să îşi aducă singură gazele din alte ţări prin gazoductul Baltic Pipe, care nu este încă operaţional, dar este aproape finalizat.

    ► Cotaţiile petrolului Brent, de referinţă pentru piaţa mondială, au ajuns la cel mai ridicat nivel de după 2012. Grâul n-a costat niciodată în ultimii 14 ani mai mult ca acum. Se scumpeşte accelerat aluminiul, mâncarea, energia. Este o furtună perfectă pe pieţe.

    ► IKEA şi H&M închid operaţiunile din Rusia. Peste 15.000 de angajaţi vor fi afectaţi.

    ► Volkswagen şi Mercedes au anunţat că închid fabricile şi opresc producţia şi vânzările de maşini în Rusia.

    ► FedEx, DHL şi UPS, cele mai mari trei companii de curierat din lume, şi-au suspendat activităţile din Ucraina, Rusia şi Belarus.

    ► Cel mai dur avertisment al unei bănci europene: SocGen se teme că ruşii vor confisca activele băncii de pe teritoriul ţării.

    ► Preţul aluminiului atinge maximul istoric după o creştere de 30%.

  • Decizie de ultimă oră. Anunţ făcut de ASF despre creşterea preţurilor la RCA, pe care trebuie să îl ştie toţi şoferii din ţară

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a decis să înainteze Ministerului de Finanţe o propunere de Hotărâre de Guvern referitoare la limitarea tarifelor RCA la nivelul tarifelor de referinţă, în urma analizelor realizate cu privire la evoluţia pieţei RCA şi la impactul unor tendinţe speculative asupra consumatorilor.

    “Pentru protejarea consumatorilor şi pentru stabilitatea pieţelor pe care le supraveghează, Autoritatea face uz de toate resursele legislative şi de reglementare de care poate dispune, împreună cu Guvernul României şi cu alte autorităţi ale statului. Credem că Guvernul va lua în calcul cât de curând propunerea înaintată, tocmai în scopul protejării populaţiei în faţa tendinţelor inflaţioniste sau speculative”, spune Nicu Marcu, Preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară.

  • O veste bună pentru toţi românii: Preţul gazului şi energiei electrice se plafonează pentru consumatorii casnici şi non-casnici – VIDEO

    Consumatorii casnici şi non-casnici beneficiază de la 1 februarie de cea de a treia schemă de subvenţionare a facturlor la gaz şi energiei electrică. Indiferent de preţul din contract, consumatorii casnici vor plăti 0,8 lei/ kW. În acelaşi timp, consumatorii non-casnici vor trebui să plătească 1 leu/KW preţul la energie electrică şi 0.37 lei/KW preţul pentru gazele naturale.

    „Ordonanţa vine şi plafonează la 1 leu pe kW cu toate taxele incluse, preţul pentru energie electrică, pentru consumatorii non-casnici, în timp ce preţul la gaze naturale va fi plafonat la 0,37 lei pe kW. Consumatorii casnici vor plăti un preţ la energie electrică  plafonat la 0,8 lei pe kW de la 1leu pe kW”, a declarat Dumintru Chisăliţă, preşedinte al Asociaţiei Energia Inteligentă, la ZF Live.

     

     

  • Guvernul „a sărit“ din schema de ajutor pentru creşterea preţurilor la energie marii consumatori industriali

    ♦ Asociaţia producătorilor de oţel din România: Măsurile luate de guvern duc la scăderea drastică a competitivităţii externe a sectorului metalurgic românesc ♦ Costurile cu energia ajung şi la 60% din costul de producţie din industria metalurgică.

    Guvernul a exclus din ordonanţa de urgenţă adoptată săptămâna trecută marii consumatori de energie din România pentru ajutorul privind facturile la energie. Potrivit actului normativ, preţurile se plafonează pentru toţi consumatorii casnici şi non-casnici, cu excepţia marilor consumatori din energie.

    „La noi scumpirea energiei a determinat scăderea drastică a competitivităţii marilor consumatori, mai ales pe pieţele externe, unde sunt în competiţie cu companii din ţări unde plătesc preţuri la energie de 203 ori mai mici“, spune Petru Ianc, preşedintele Societăţii Române de Metalurgie.

    Un document al asociaţiei producă­torilor de oţel din România (UniRomSider) consultat de ZF spune că nesoluţionarea problemei creşterii preţurilor la energie ar putea însemna închiderea majorităţii capa­cităţilor de producţie, care, odată închise, sunt foarte greu de repus în funcţiune.

    „În ultima perioadă companiile metalurgice româneşti s-au confruntat cu preţuri ale energiei şi gazului natural mult peste preţul practicat la nivelul UE, ceea ce a determinat o scădere drastică a competitivităţii acestora, concretizată prin închideri de capacităţi. Nesoluţionarea acestei probleme la nivel naţional va determina închiderea majorităţii capacită­ţilor, iar practica arată că o capacitate închisă foarte greu va putea fi repusă în funcţiune.“

    Asociaţia solicită plafonarea preţurilor la energie pentru marii consumatorii industriali la un nivel care să poată asigura supravieţuirea companiilor şi, pe termen mediu, reformarea Pieţei zilei următoare (PZU), elaborarea de măsuri care să facă funcţională piaţa de energie electrică pentru consumatorii finali mari şi contracte bilaterale care să poată fi încheiate şi între consumator şi producător.

    Costul cu energia în industria metalelor feroase şi neferoase a ajuns de la 15-35% la 35-60% în totalul costurilor de producţie. Marii consumatori industriali au nevoie de circa 35-40% din consumul naţional de energie.

    „Toată producţia de export este compromisă. Nu poţi concura la export când costul tău de fabricaţie a crescut de trei ori faţă de concurenţii din alte ţări“, mai spune Petru Ianc.

    Ordonanţa care priveşte plafonarea preţurilor la energie exclude explicit marii consumatori de energie. Motivul, spun reprezentanţii guvernului, este faptul că această grupă de consumatori au primit deja o compensarea a emisiilor indirecte anul trecut şi acum doi ani. Cu toate acestea, fondurile de compensare nu au venit de la bugetul de stat, ci dintr-o schemă europeană, care în alte ţări se aplică de câţiva ani.

    Cifra de afaceri a sectorului metalurgic a fost de aproximativ 5 mld. de euro în 2020, cele mai recente date, cu un număr mediu de salariaţi de aproximativ 28.000. Producţia, în anul 2020, în sectorul siderurgic a fost de 2,6 mil. de tone, iar în sectorul de aluminiu de 271.000 tone. Sectorul metalurgic realizează întreaga gamă de produse pentru economie: table groasă, benzi laminate la cald şi la rece, benzi zincate, ţevi, sârme, bare, profile, mai scrie în documentul citat.

     

  • Sindicatul Cartel Alfa îi trimite la DNA pe şefii coaliţiei de guvernare şi membrii guvernului pentru modul cum gestionează criza din energie din punct de vedere legislativ: prejudiciul este de cel puţin 2 miliarde de lei

    Sindicatul Cartel Alfa susţine că preşedinţii colaliţiei de guvernare şi membrii guvernului, prin deciziile pe care le-au luat în criza energiei, legitimează şi validează nivelul nejustificat de ridicat al preţurilor la energie, stabilit pe baze speculative.

    Cartel Alfa susţine că prejudiciul este de cel puţin 2 miliarde de lei şi de aceea vrea să sesizeze DNA cu privire la consitutirea unui grup infracţional organizat.

    Cartel Alfa susţine că guvernul şi liderii partidelor din coaliţia de guvernare subminează economia naţională. Ei spun că nu există o piaţă concurenţială şi de aceea toţi producătorii se aliniază la preţul maxim pe care îl oferă unul dintre ei, deşi structura de costuri nu este aceeaşi.

    Piaţa energiei se confruntă cu o criză fără precedent, după ce preţurile la energie şi gaze au înregistrat o creştere exponenţială faţă de anul trecut.

    Modalitatea de compensare pentru consumatorii casnici şi o parte dintre companii este contestată, fiind extrem de greoaie şi birocratică. Directorii de companii au spus că mai bine s-ar fi limitat preţurile la producători, ceea ce ar fi susţinut piaţa.

    În schimb, guvernul a decis să compenseze furnizorii cu diferenţa dintre preţul de piaţă şi preţul din decembrie 2021.

    Companiile nu pot suporta preţuri care au crescut speculativ de 3 sau 5 ori, iar acest lucru va duce la faliment, somaj, închideri de fabrici şi creşteri de preţuri în lanţ, spune Cartel Alfa.

  • Record de contaminări în Franţa. Sunt aproape 180.000 de cazuri în 24 de ore

    Peste 20% dintre prosumatorii înregistraţi la începutul lunii noiembrie în România erau situaţi în zona Olteniei, aproape 2.600 de mici consumatori de energie din această regiune alegând să devină producători prin intermediul energiei solare, arată datele oficiale de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

    Scumpirea accelerată a energiei electrice i-a determinat pe mulţi consumatori să facă pasul spre zona de producţie, programele gvernamentele şi fondurile europene dispo­nibile pentru aceste proiecte oferind un impuls suplimentar. Datele oficiale arată că până la finalul acestui an, România ar putea ajunge la o comunitate de prosumatori, termenul asociat consumatorilor de energie care devin producători, de 15.000 de membri, saltul fiind spectaculos în comparaţie cu cei 1.700 de prosumatori care existau în februa­rie, în România.

    Dincolo de Oltenia, a doua zonă ca număr de prosumatori este cea deservită de Electrica Transilvania Sud, care acoperă judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu. Aici sunt circa 2.000 de prosumatori, ceea ce reprezintă circa 16% din numărul total de la începutul lunii noiembrie.

    Moldova este regiunea care acum găzduieşte a treia cea mai mare comunitate de prosumatori, circa 1.600 de astfel de mici producători de energie fiind conectaţi la firele Delgaz Grid.

    Programul guvernamental care susţine montarea de instalaţii solare de mici dimensiuni, Casa Verde Fotovoltaice, este derulat prin intermediul Admnistraţiei Fondului de Mediu. Deşi gândit ca un instrument de dezvoltare a pieţei, acesta a dus la blocaje majore, ultimul episod având loc pe 22 decembrie. Atunci, platforma informatică pentru înscrierea proiectelor nu a funcţionat, din acel moment aplicaţiile fiind suspendate.

    “Reluarea înscrierilor va fi stabilită şi comunicată ulterior pe site-ul instituţiei. Ne cerem scuze pentru situaţia creată”, se arată pe site-ul AFM.

  • CSR 2021: Programul de reciclare a uleiului

    Auchan Retail România

     

    Motivaţie: Programul răspunde la iniţiativa organizaţiilor ecologiste alertate de efectele negative asupra mediului: un singur litru de ulei alimentar aruncat în canalizare poluează un milion de litri de apă, aceasta reprezentând cantitatea necesară pentru ca 1.370 de adulţi să supravieţuiască timp de un an. Scopul companiei este de a motiva oamenii să adopte un stil de viaţă mai responsabil şi mai ecologic, oferind o modalitate simplă de colectare şi reciclare, în loc să polueze mediul prin aruncarea uleiului uzat în chiuvetă, una dintre cele mai comune obiceiuri în rândul românilor. Uleiul acoperă suprafaţa lacurilor, mărilor şi oceanelor, formând un film pe suprafaţa apei care împiedică oxigenul să ajungă la plantele acvatice şi la vieţuitoare. Drept urmare, mor din lipsă de oxigen. Aceste consecinţe merg mai departe, în timp, în reducerea biodiversităţii şi a insecurităţii alimentare a omenirii. De aceea, colectarea uleiului într-un mediu supravegheat şi reciclarea acestuia în biocombustibil reduc efectele grave asupra mediului.

     

    Descrierea proiectului: Pentru a contribui la un viitor sustenabil, Auchan România, împreună cu partenerii săi, au extins programul de reciclare a uleiului uzat început în octombrie 2019 pe termen nelimitat, astfel toate cele 33 de hipermarketuri Auchan devenind puncte de colectare pentru consumatorii casnici. Prin această iniţiativă de responsabilizare, Auchan invită consumatorii casnici să aducă în hipermarketurile sale uleiul alimentar folosit în propriile gospodării, evitând aruncarea acestuia pe canalizare. În felul acesta, se elimină şi efectele dăunătoare pe care uleiul le are asupra solului şi apelor, precum şi apariţia unor costuri suplimentare pentru întreţinerea şi curăţarea staţiilor de epurare.

    Din punct de vedere tehnic, uleiul folosit se colectează, după răcire, într-un recipient transparent de plastic. Recipientele din plastic sunt, de asemenea, colectate pentru reciclare. În funcţie de cantitatea predată, clienţii sunt recompensaţi cu produse din partea furnizorilor parteneri Auchan. Uleiul colectat este predat companiei Respiră Verde, lider naţional în materie de colectare, valorificare şi eliminare finală a uleiurilor şi grăsimilor comestibile uzate, pentru a fi condiţionat printr-o serie de procese de încălzire, decantare şi filtrare.

     

    Rezultate: Până la 31 august 2021, s-au colectat 236.000 de litri de ulei, iar 236 milioane de litri de apă au fost astfel salvaţi. Implicarea a peste 160.000 de clienţi dovedeşte impactul puternic pe care acest program l-a avut în rândul clienţilor Auchan România. Efectele depozitării necorespunzătoare a deşeului de ulei de gătit uzat au fost înţelese de comunitatea clienţilor Auchan, aceştia fiind dispuşi, în număr mare, să-şi schimbe comportamentul de consum într-un mod mai responsabil şi mai ecologic. Potrivit reprezentanţilor companiei, rezultatele au depăşit aşteptările iniţiale încă din primele săptămâni ale programului, iar numerele continuă să crească.