BusinessMagazin

Tag: consiliul de administratie

  • A renunţat la jobul de director de strategie al Petrom pentru un business propriu şi un loc în consiliul de administraţie al Romgaz

    Plecarea Soranei Baciu din funcţia de director de strategie al OMV Petrom a fost una dintre surprizele anului trecut. O altă surpriză a fost vestea că pleacă înspre antreprenoriat, dar şi că a preluat o poziţie în cadrul Consiliului de Administraţie al Romgaz.

    Plecarea Soranei Baciu din zona corporatistă şi faptul că acum îşi împarte timpul între Acgenio, firma sa de consultanţă, CA al Romgaz, asociaţia de femei din business pe care o conduce (Professional Women Network Romania) sau ONG-ul European Foundation for Engaged Youth care coordonează proiecte pentru tineri are legătură atât cu “maturizarea profesională“ despre care vorbeşte, cât şi cu fap-tul că fiul său a crescut şi a plecat la facultate, dar şi cu faptul că a simţit nevoia de a face mai mult şi de a încerca să aplice cât mai mult din ceea ce a învăţat în cei 23 de ani de experienţă acumulaţi. „Aş putea spune că până acum cariera mea a urmat o traiectorie previzibilă. Absolventă de ASE (Comerţ, Relaţii Economice Internaţionale) şi ulterior McGill University (Master of Economic Policy), mi-am dez-voltat cariera în domeniul bancar (în cadrul ING – n.r.), trecând prin diferite domenii (capital markets, debt markets, comercial banking) şi ocupând diferite funcţii, până la cea de vicepreşedinte al unei bănci de nişă, la a cărei înfiinţare am contribuit (Porsche Bank – n.r.).

    Apoi, dând curs unei oportunităţi profesionale poate unice în carieră, am trecut în energie, pentru a par-ticipa la transformarea unei companii recent privatizate (OMV Petrom – n.r.)“, sintetizează Sorana Ba-ciu, rezumând succint şi planurile de viitor: „Vreau să îmi folosesc expertiza şi experienţa acumulată în companii multinaţionale pentru a ajuta companiile locale să îşi dezvolte afacerile în mod sustenabil“, dar şi singurul principiu de la care nu vrea să se abată lucrând simultan în mai multe proiecte: „Principiul de bază pentru a mă împărţi între funcţiile în CA şi creşterea propriei firme de consultanţă este acela al lip-sei oricărui conflict de interese“.

    Cariera Soranei Baciu a început la stat. În anii ’90 a lucrat pentru Consiliul Economic de Reformă, ca expert guvernamental responsabil pentru politici sectoriale (industrie, piaţa de capital). „Am avut o şansă unică să pot participa la reconstrucţia economică a României. Dar pentru că am considerat că studiile pe care le făcusem în perioada 1987-1992 în România nu erau suficiente pentru provocările acelei perioade, am hotărât să le continuu la o universitate internaţională cu tradiţie în studii economice.

    Studiile la McGill (1995-1997) au fost o perioadă minunată din viaţa mea şi, deşi aveam un copil mic, am reuşit să absolv cu note bune şi am făcut şi un internship la Merrill Lynch la New York“, povesteşte Sorana Baciu. Întoarsă de la studii, s-a orientat către o carieră de bancher: „Studiile la McGill University mi-au oferit ocazia să intru într-un domeniu nou pentru România, cel de investment banking. După internshipul la Merrill Lynch, am decis să mă întorc în ţară, pentru că în 1997 existau mari speranţe de transformare şi de creştere economică a României. Cum nu am mai avut posibilitatea să mă întorc la Departamentul pentru Reformă, m-am orientat spre investment banking, care în România era un domeniu la început de drum.

    Am avut de ales între diferite instituţii financiare şi am ales ING Bank. Aş putea spune că nu am sim-ţit nicio diferenţă între mediul de lucru din România şi cel din New York sau Londra“, dar provocările au fost mai mari aici: la ING Sorana Baciu a pus bazele departamentului de equity research în 1997, iar, după criza din Rusia din 1998, a organizat la Londra primul roadshow de atragere a investitorilor înapoi în România. „Un alt proiect interesant la care am participat în ING a fost cel de dezvoltare a activităţii de retail banking, prin implementarea unui concept unic chiar în cadrul grupului ING, bazat pe un sistem de franciză şi tehnologie bancară avansată.

    Acum este un sistem care s-a dovedit a fi de succes şi pe care îl întâlniţi încă în office-urile ING“. Ul-terior, Sorana Baciu a participat la înfiinţarea Porsche Bank, implicându-se chiar de la „momentul zero, acela al pregătirii studiului de fezabilitate şi al obţinerii autorizării de funcţionare de la BNR, care nu a fost un proces facil, datorită noutăţii modelului de business“.

    La sfârşitul lui 2008, a preluat poziţia de director de strategie în cadrul OMV Petrom. „În afară de co-ordonarea procesului de elaborare a strategiei Petrom pentru 2009-2015 şi ulterior 2012-2021 şi dez-voltarea unei echipe de relaţii cu investitorii la standarde internaţionale, am fost şi managerul proiectului de dezvoltare şi implementare a unei culturi bazate pe performanţ̦ă. Scopul acestui proiect l-a constituit dezvoltarea bazei manageriale din companie şi crearea unei culturi organizaţionale unitare.“

    La mijlocul anului 2014, Sorana Baciu a anunţat că se retrage din funcţia executivă de la Petrom şi intră în consultanţă, la conducerea firmei sale, Acgenio. Nu dă încă multe detalii despre activitatea fir-mei, dar precizează că ţinteşte cu serviciile sale „companiile care au ajuns la un blocaj în dezvoltarea lor, fie din cauza posibilităţilor limitate de dezvoltare percepute, fie a lipsei de finanţare“.

    În ianuarie 2015, un comunicat trimis Bursei de Valori anunţa că Sorana Baciu va fi noul membru din CA al Romgaz, înlocuindu-l pe David Harris Klingensmith. Sorana Baciu povesteşte că a fost re-crutată pentru Romgaz de către Comitetul de Nominalizare şi Remunerare al Romgaz, la recoman-darea BERD şi cu susţinerea Fondului Proprietatea: „BERD căuta la acel moment o persoană capabilă care să-l înlocuiască pe David Klingensmith, care a fost 1 an membru CA şi a condus Comitetul de Audit.

    Profilul se potrivea foarte bine CV-ului meu: 1) experienţă în domeniul petrol şi gaze (7 ani la Petrom), 2) experienţă în crearea şi dezvoltarea departamentului de audit şi control intern (Porsche Bank), 3) experienţă pe partea de investors’ relations din diverse roluri şi, nu în ultimul rând, 4) motiva-ţia de a implementa bunele practici de guvernanţă corporativă pe care Romgaz şi le-a asumat prin prospect la listarea din 2013. În perioada cât am lucrat la Petrom, am colaborat foarte bine atât cu BERD, cât şi cu FP din poziţia de investitori şi mă cunoşteau ca promotor al îmbunătăţirii practicilor de guvernanţă corporativă în companiile din România“. Planurile Soranei Baciu în CA al Romgaz vizează predominant departamentul de audit, dezvoltarea strategică şi o mai bună comunicare cu investitorii instituţionali.

    Sorana Baciu nu vrea să se oprească la Romgaz în ceea ce priveşte poziţiile în consilii de adminis-traţie, ci are în plan să ocupe mai multe astfel de roluri, atât în România, cât şi în alte ţări. „Sunt într-o bază de date, Global Board Ready Women, dar şi în discuţii cu câteva firme internaţionale de executive search pentru poziţii în consilii de administraţie.“

    După 20 de ani de carieră în domeniul privat, Sorana Baciu spune că nostalgia sa referitoare la domeniul public încă o îndeamnă să se uite cu multă atenţie către companiile de stat, în ale căror performanţe crede: „Cred în schimbarea şi în îmbunătăţirea performanţelor companiilor de stat, s-au făcut deja câteva eforturi în acest sens, deşi nu suficiente. Din acest motiv, potenţialul acestor com-panii este încă foarte mare.

    Sunt ferm convinsă că prin implementarea, în mod real şi nu doar pe hârtie, a unor standarde de guvernanţă corporativă adecvate, performanţa companiilor de stat poate creşte exponenţial, ducând la o creştere economică sustenabilă în România. Echipe de manageri profesionişti cu roluri bine definite, dar şi clarificarea rolului şi atribuţiilor diferitelor instituţii ale statului sunt elemente critice în deblocarea potenţialului companiilor de stat. Dacă aceste condiţii ar fi întrunite, aş accepta o funcţie de conducere într-o companie de stat pe termen limitat, cu obiective clare de creştere a performan-ţei“.

    Tot de schimbarea cadrului ţine şi perspectiva de a intra în politică, o chestiune asupra căreia încă reflectează: „Nu pot spune că exclud acest lucru, pentru că doresc să contribui la dezvoltarea Romaniei, dar modul în care s-a făcut politică până acum în România m-a ţinut departe de acest domeniu“.


    “Cred în schimbarea şi în îmbunătăţirea performanţelor companiilor de stat. S-au făcut deja câteva eforturi în acest sens, deşi nu suficiente. Din acest motiv, potenţialul acestor companii este încă foarte mare. Sunt ferm convinsă că prin implementarea, în mod real şi nu doar pe hârtie, a unor standarde de guvernanţă corporativă adecvate, performanţa companiilor de stat poate creşte exponenţial, ducând la o creştere economică sustenabilă în România.“

    Sorana Baciu, CEO Acgenio, membru CA Romgaz
     

  • O delegaţie BERD vizitează România timp de 4 zile şi va avea întâlniri cu preşedintele şi premierul

     “Vizita face parte dintr-o serie obişnuită de consultări, ce permite Consiliului de Administraţie al BERD să înţeleagă priorităţile economiei şi să menţină un dialog strâns cu autorităţile, sectorul privat şi societatea civilă din România”, se arată într-un comunicat al BERD.

    Directorii CA ai BERD şi directorul pentru România al instituţiei financiare internaţionale, James Hyslop, se vor întâlni cu preşedintele României, Traian Băsescu, prim-ministrul Victor Ponta, ministrul Finanţelor Publice, Ioana-Maria Petrescu, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici şi cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Nu m-aş mai întoarce să lucrez la stat niciodată. Sunt mulţi oameni pe care nu-i poţi da deoparte”


    ADRIAN VOLINTIRU  ESTE BINE DISPUS CA ÎNTOTDEAUNA. FAPTUL CĂ A PETRECUT MAI BINE DE UN AN ŞI JUMĂTATE ANGAJAT LA STAT NU I-A SCHIMBAT NICI TONUSUL, NICI CHEFUL DE LUCRU. De fapt, Adrian Volintiru este unul dintre puţinii manageri din privat care au trecut prin administraţia centrală şi apoi au revenit în privat fără resentimente. „Mie mi-a plăcut la stat“, admite acum Adrian Volintiru, care a condus AVAS în perioada noiembrie 2012 – noiembrie 2013, iar ulterior a fost, timp de cinci luni, secretar de stat în Ministerul Economiei. Volintiru este unul dintre managerii formaţi în cadrul Rompetrol, lucrând în companie timp de opt ani. După Rompetrol, managerul a schimbat mai multe joburi, fiind pe rând CFO la Relad, COO la Marexin, CEO la Vulcan, pentru a intra ulterior în structurile de administraţie centrale.

    „Desigur, este greu la stat, lucrurile nu se mişcă la fel de repede ca într-o companie privată. În schimb, sentimentul că poţi schimba ceva fundamental în economie este minunat; la stat poţi face chestii care să schimbe economia, dacă sunt aprobate“, povesteşte Volintiru. Managerul, care subliniază că nu este membru de partid, a fost numit la şefia AVAS de către PNL, care căuta pentru conducerea instituţiei un specialist în restructurare.

    RESTRUCTURĂRILE SUNT VIAŢA MEA”, SPUNE MAI ÎN GLUMĂ, MAI ÎN SERIOS ADRIAN VOLINTIRU. De la începutul anilor 2000, de când s-a angajat la Rompetrol, a făcut numai restructurare: întâi la Petromidia, apoi la IFN-ul din cadrul Rompetrol, apoi la Rompetrol Downstream, iar după plecarea din grupul deţinut anterior de Dinu Patriciu a restructurat şi optimizat businessul Relad, după care a crescut de trei ori în şase luni din 2011 cifra de afaceri a Vulcan, companie deţinută de Ovidiu Tender (compania intrând însă ulterior în insolvenţă). La data deschiderii procedurii insolvenţei, în 2013,Vulcan avea datorii de 193 milioane de lei faţă de 230 de creditori. Cel mai mare creditor era BCR, cu 78 mil. lei, urmat de ANAF, cu 46 mil. lei, şi Grupul Energetic Tender (acţionarul majoritar), cu 9,7 mil. lei, potrivit administratorului judiciar.

    „Când am ajuns la AVAS, eu am luat în serios nevoia de restructurare a companiilor din portofoliu. Mi-am suflecat mânecile şi m-am apucat de treabă, principalele ţinte de restructurare fiind Fortus Iaşi, Remin Baia Mare, Aversa şi UCM Reşiţa. Eu vedeam AVAS ca pe un holding care are nevoie de restructurare şi l-am tratat ca atare“, povesteşte Adrian Volintiru. O parte dintre companiile din AVAS erau venite recent în portofoliu prin mutarea creanţelor de la ANAF la AVAS –  „prin venirea lor la AVAS, eu am considerat că guvernul nu este interesat doar de recuperarea banilor, ci de o restructurare care să permită ulterior plata datoriilor“.

    Nu a fost chiar aşa.  „Este încă greoi să pătrunzi sistemul, sunt mulţi oameni integraţi profund în acesta şi e greu să îi dai deoparte; una peste alta însă, cu tenacitate, lucrurile se pot întâmpla“, precizează Volintiru, care povesteşte despre două iniţiative pe care le-a avut în sensul schimbării dinamicii companiilor de stat: o ordonanţă de urgenţă prin care să fie luate la pachet creanţele companiilor de stat şi o modificare a legii insolvenţei (mai precis a literei k, articolul 95 – care spune că o creanţă bugetară nu poate fi transformată în acţiuni): „Ar fi fost minunat să putem scăpa de aceste creanţe prin transformarea lor în acţiuni, dar din nefericire nu am reuşit să schimbăm articolul respectiv“. Părţile bune au fost mai multe, precizează însă Volintiru: vânzarea Aversa, chiar dacă tranzacţia nu a fost lipsită de controverse (Blue Diamond Estate, firmă controlată de omul de afaceri canadian Michael Topolinski, şi Autoplast Engineering au câştigat la începutul lunii septembrie 2013 licitaţia pentru preluarea activelor producătorului de pompe Aversa din Bucureşti pentru 17,3 milioane de euro, tranzacţie în care este inclus terenul de 10 hectare din zona Pieţei Obor), listarea Romgaz, procesul de restructurare a AVAS şi reducerea personalului cu 25%, dar şi câştigarea „tuturor proceselor care s-au judecat în perioada cât am condus eu instituţia“ (AVAS are pe rol 11.700 de dosare în care sunt date în judecată companiile statului şi AVAS, 37.000 de creanţe şi 2.800 de dosare postprivatizare). Sau, cum concluzionează Volintiru,  „un holding cu multe probleme“.

     

    O noua provocare pentru manageri: coordonarea si motivarea de la distanta a echipelor

  • Compania aeriană pentru care mii de tineri au renunţat la România ar putea veni la Otopeni

    “MUNCESC PENTRU CA ÎNTR-O ZI SĂ POT SĂ TRĂIESC FERICITĂ şI PE O BUCATĂ DE PĂMÂNT ROMÂNESC.” Este numitorul comun la care ajung cei care caută pe site-urile economice din România numele companiei Emirates. Jurnaliştii scriu despre salariul mediu de peste 1.500 de euro pe care arabii îl oferă însoţitorilor de bord români, despre absolvenţi de liceu sau facultate care participă la interviuri de angajare pentru că vor să prindă un job în Dubai sau despre stewardesele care deja lucrează în aeronavele Emirates.

    Dat fiind că linia aeriană nu zboară din România, numărul de ştiri în care este menţionată nu e deloc mic. Ce-i drept, Emirates a organizat în repetate rânduri sesiuni ample de recrutare în România mizând pe faptul că oferă un salariu triplu faţă de venitul mediu, asigură cazare şi masă şi posibilitatea de a vizita întreaga lume. Câteva mii de tineri din România sunt deja angajaţii companiei, unul dintre ei fiind chiar pilot. „Emirates angajează de mult timp tineri români şi din Europa de Est pentru că fetele sunt frumoase, învaţă uşor limbi străine şi relaţionează uşor cu oameni din alte culturi”, spune Ana, care a lucrat ca stewardesă în Dubai pentru mai mulţi ani.

    O ştire a colegilor de la agenţia de presă Mediafax de la mijlocul lunii iunie anunţa, citând surse din turism, posibila venire a Emirates pe piaţa locală. Iar interesul este cât se poate de real, potrivit departamentului de comunicare din companie. „Am explorat în ultima perioadă potenţialul oportunităţii începerii zborurilor între Bucureşti şi Dubai cu numeroase părţi din România”, a declarat pentru Business Magazin un purtător de cuvânt al companiei Emirates, precizând că nu poate face niciun anunţ suplimentar în momentul de faţă. Potrivit Mediafax, reprezentanţii Emirates s-au întâlnit în ultimele luni cu reprezentanţi ai mai multor agenţii de turism din România şi cu oficiali din conducerea aeroportului Otopeni, anunţându-şi intenţia de a opera zboruri între Bucureşti şi Dubai.

    ZVONURILE LEGATE DE O POSIBILĂ VENIRE A EMIRATES ÎN ROMÂNIA SE LEAGĂ ÎN PRIMUL RÂND DE ELIMINAREA VIZELOR PENTRU ROMÂNI. Obţinerea acestora era greoaie şi îi descuraja pe mulţi să călătorească acolo”, spune Roxana Bălcescu, directorul agenţiei de turism CMB Travel. Începând din aprilie 2014, cetăţenii români, dar şi cei din alte 12 state ale Uniunii Europene care călătoresc în Emiratele Arabe Unite nu mai au nevoie de viză dacă vizitează ţara pentru o perioadă de maximum 30 de zile, potrivit Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti. Decizia vizează şi locuitorii din Polonia, Slovenia, Slovacia, Cehia, Lituania, Letonia, Estonia, Malta, Cipru, Croaţia şi Bulgaria, astfel că pentru toate cele 28 de state ale UE se elimină vizele.

    Românii care ajung în Dubai trebuie să încheie o asigurare medicală, fie printr-o societate de asigurări emirateză, fie printr-o societate din străinătate, şi să aibă documente de călătorie valabile cel puţin şase luni de la data intrării pe teritoriul ţării. Oficialii guvernului din Emirate precizau anterior într-un comunicat de presă că scopul deciziei este „să consolideze relaţiile politice şi economice” cu Uniunea Europeană, precum şi „să promoveze turismul în ambele direcţii”. Până la eliminarea vizelor, companiile aeriene şi agenţiile de turism intermediau contra unei sume de circa o sută de euro de persoană formalităţile de obţinere, iar procesarea dura câteva zile.

    RADU MERICA, FOSTUL PREŞEDINTE AL CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE AL COMPANIEI NAŢIONALE AEROPORTURI BUCUREŞTI, SPUNE CĂ ORICE OPERATOR AERIAN CARE ALEGE SĂ OPEREZE ÎNTR-O NOUĂ DESTINAŢIE CAUTĂ ANUMITE FACILITĂŢI. „Noi am încercat în ultimul an să creăm un cadru general prin care să promovăm aeroportul de la Otopeni, aflat în competiţie directă cu cele din Sofia, Belgrad şi Istanbul. O companie care vine să opereze pe un nou aeroport îşi asumă nişte riscuri, gradul de ocupare fiind neprofitabil în primele luni de la inaugurarea rutei”, spune Merica. Aeroportul de la Otopeni oferă o scutire de la plata taxelor de aeroport pentru o anumită  perioadă – „e cert că fără astfel de scheme nu vine nimeni să zboare pe un aeroport”.

    Emirates poate deveni un concurent serios mai ales pentru cei de la Turkish Airlines pe segmentul pasagerilor care călătoresc în Asia de Sud-Est şi Oceania. China, Thailanda, Japonia, India şi Malaezia sunt principalele destinaţii înspre care românii călătoresc cu escală în lipsa unui zbor direct, fie în interes de afaceri, fie pentru vacanţe exotice. În prezent, în afară de turci, companii precum Air France KLM, Lufthansa şi Austrian transportă anual zeci de mii de pasageri către destinaţii din Orientul Îndepărtat.

    În prezent, Emirates are peste 215 avioane şi operează zboruri către mai mult de 140 de destinaţii în peste 80 de ţări. Peste 1.500 de zboruri pleacă din Dubai în fiecare săptămână, către destinaţii de pe şase continente. Compania este cel mai mare operator din lume pentru aeronavele Airbus A380 şi Boeing 777. Emirates are, potrivit datelor pentru luna aprilie, comenzi transmise constructorilor de aeronave pentru peste 370 de avioane, cu o valoare de circa 162 de miliarde de dolari. În anul financiar 2012/2013, Emirates a transportat 39,4 milioane de pasageri şi 2,1 milioane de tone de marfă.

    ARABII INVESTESC CONSTANT ÎN AERONAVE DE GENERAţIE NOUĂ şI ÎN SERVICIILE PE CARE LE OFERĂ PASAGERILOR, ca urmare a costurilor reduse cu combustibilul, principalul cost în aviaţia mondială. Astfel, transportatori precum Emirates, Etihad sau Qatar deţin flote formate din Airbus A380, vârful de gamă pentru aeronave de mare capacitate, folosite pe zborurile lung-curier. Cele trei ocupă constant locuri fruntaşe în topul celor mai bune companii aeriene din lume, investind anual miliarde de dolari în dotarea flotelor. Etihad, transportatorul aerian al cărui hub se află în Abu Dhabi, va lansa din luna decembrie noua clasă Residence, o clasă superioară first class, incluzând un apartament cu trei camere – living, dormitor şi duş – în aeronavele A380. 40.000 de dolari va costa un bilet dus-întors până la Londra, primul care va fi operat la finele anului de către arabi.

    Imediat după anunţul lor, şefii companiei Emirates, transportatorul aerian cu sediul în Dubai şi cel mai mare operator de aeronave Airbus A380, vorbeau la rândul lor despre lansarea unei clase peste business şi first. „E vorba doar de intimitate. Noul nostru concept de dormitor îl va duce la un alt nivel”, spune preşedintele Emirates, Tim Clark. Din România, zboară în prezent spre Orientul Mijlociu TAROM, Wizz Air, Fly Dubai şi Qatar Airways. Emirates ar putea apărea în peisaj în 2015, subliniind că estul devine un punct cardinal la fel de important ca vestul.

  • BNR menţine dobânda la 3,5% şi reduce rezervele minime obligatorii în valută de la 18% la 16%

     “În şedinţa din 1 iulie 2014, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât (…) reducerea ratei rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituţiilor de credit la nivelul de 16% de la 18% începând cu perioada de aplicare 24 iulie-23 august 2014, concomitent cu menţinerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 12%”, se arată într-un comunicat transmis de BNR.

    După şedinţa de marţi, banca centrală a păstrat formula de “gestionare adecvată a lichidităţii din sistemul bancar”.

    Agenţia MEDIAFAX a scris săptămâna trecută că banca centrală va reduce în şedinţa CA de marţi ratele aplicate la rezervele minime obligatorii în valută, în prezent la 18% din pasivele băncilor, ca răspuns la măsurile BCE de relaxare monetară, iar din toamnă ar putea să reînceapă scăderea dobânzilor dacă prognoza de inflaţie va coborî sub 3%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Din lista PSD dispar Popa şi Dănilă. Ponta: Voinea, susţinut viceguvernator BNR, Gherghina – membru în Consiliul Administrativ

     ”Pentru board-ul BNR îl vom susţine ca prim-viceguvernator pe Florin Georgescu, viceguvernator – domnul Liviu Voinea şi membri în board – Daniel Dăianu şi Gheorghe Gherghina. Acesta sunt cele patru propuneri ale noastre”, a spus Ponta.

    El a arătat că PSD nu face propuneri pentru ASF, ci va sprijini propunerile UNPR şi PC.

    Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, şi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Gheorghe Gherghina şi-au depus candidaturile pentru CA al BNR, în timp ce Nicolae Dănilă şi Cristian Popa şi le-au retras, au declarat pentru MEDIAFAX surse parlamentare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul ministru al Muncii Marian Sârbu a fost avizat prim-vicepreşedinte al ASF, în locul lui Dăianu

     Marian Sârbu este în prezent membru neexecutiv în Consiliul ASF, iar anterior a ocupat poziţia de preşedinte al Comisiei Naţionale de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

    Comsiile reunite de buget-finanţe bănci şi comisiile economice l-au avizat pe Cornel Coca Constantinescu pentru o poziţie neexecutivă în Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară, în locul lui Marian Mârzac, care a demisionat recent.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu, avizat pentru al cincilea mandat de guvernator al BNR, funcţie pe care o ocupă de 24 de ani

     Isărescu a ţinut o alocuţiune în faţa comisiilor reunite, în care a mulţumit pentru activitatea actualului Consiliu de Administraţie, care a trebuit să facă faţă provocărilor crizei financiare globale resimţite şi România şi a punctat câteva dintre obiectivele noului CA.

    Printre obiectivele viitorului CA al BNR, Isărescu a menţionat aderarea la zona euro în 2019, “obiectiv ambiţios, dar încă realizabil”, şi intrarea în Uniunea Bancară.

    Mugur Isărescu, doctor în ştiinţe economice, este guvernator al Băncii Naţionale a României din septembrie 1990 şi preşedinte al Consiliului de Administraţie. În 1990, numirea sa a fost făcută de către Guvern, iar din 1991 a primit mandat din partea Parlamentului, care a fost reînnoit de trei ori până în prezent, cu o durată de cinci ani, respectiv în decembrie 1998, noiembrie 2004 şi octombrie 2009.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisiile de cultură au avizat favorabil, în unanimitate, propunerile pentru noul CA al SRR

     UPDATE 13:01 Comisiile de cultură au avizat favorabil, în unanimitate, propunerile pentru noul CA al SRR

    Georgică Severin a mulţumit fostului Consiliu de Administraţie al SRR, care şi-a încheiat mandatul de patru ani, precizând că ”Radioul Public s-a demonstrat o instituţie serioasă, care şi din punctul de vedere al audienţei ocupă primul loc, iar din punct de vedere financiar, s-a dovedit o instituţie profitabilă şi bine manageriată”.

    El a arătat că mulţi dintre cei propuşi pentru noul Consiliu de Administraţie au făcut parte şi din Consiliul care tocmai şi-a încheiat mandatul, şi a menţionat că propunerile s-au referit la persoane cu experienţă în radio, în managementul media, fiind puţine situaţiile cu experienţă mai puţină în domeniu, iar acest lucru s-a întâmplat mai mult în cazul supleanţilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul votează luni CA ale BNR, Curţii de Conturi, SRR, preşedintele SRTV şi un membru al ASF

     Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a declarat, marţi, după şedinţa Birourilor Permanente reunite, că până lunea viitoare, la ora 14.00, comisiile permanente comune ale Parlamentului trebuie să facă nominalizările pentru funcţiile de membru în Consiliile de Administraţie ale BNR, Curţii de Conturi, SRR, pentru preşedintele SRTV şi pentru un membru al ASF, în urma propunerilor grupurilor parlamentare.

    Potrivit lui Zgonea, luni, la ora 16.00 va avea loc şedinţa de plen reunit al celor două Camere ale Parlamentului, pentru a se vota noul Consiliu de Administraţie al Băncii Naţionale a României, cele şase locuri libere în Consiliul de Administraţie al Curţii de Conturi, preşedintele Televiziunii Române şi Consiliul de Administraţie al Societăţii de Radiodifuziune, precum şi un nou membru al ASF, pe un loc devenit vacant după ce Victor Ciorbea a preluat funcţia de Avocat al Poporului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro