Din rolul curent, Oana Iliaş coordonează o echipă de peste 100 de persoane şi are ca responsabilităţi activităţi de management, precum şi de dezvoltare produse (conturi curente, emitere şi acceptare carduri, credite, produse de economisire, bancassurance), segmente, proiecte şi analiză de date, vânzări directe. „2018 a fost un an plin, dar generos cu realizările şi ne bucurăm că am parcurs întregul roadmap digital pe care ni l-am propus”, descrie ea cele mai recente reuşite, axate pe digitalizare. Printre acestea se numără lansarea de anul trecut a walletului BT Pay, precum şi lansarea primului card de masă din România, care reprezintă versiunea digitală a bonurilor de masă.
„Cariera mea este legată în cea mai mare parte de BT, «relaţia» noastră urmând să ajungă în curând la «majorat». Au fost multe momente frumoase şi, cu siguranţă, multe provocări în acest parcurs”, îşi descrie Oana Ilaş evoluţia în cadrul băncii. Un pas decisiv a fost mutarea ei, în 2004, din sucursala BT Cluj, unde şi-a început activitatea, în departamentul comercial de carduri din sediul central al băncii, domeniu pentru care spune că a dezvoltat o pasiune încă de pe atunci. În 2005 a preluat coordonarea departamentului comercial de emitere de carduri, iar mai apoi, treptat, inclusiv activitatea comercială de acceptare de carduri şi pe cea de proiecte şi analiză de date. În 2016, a început să coordoneze activitatea comercială de credite, bancassurance, produse de economisire şi segmente retail, având astfel şansa, spune ea, de a aborda oferta şi proiectele de retail într-un mod integrat.
Oana Ilaş a absolvit Facultatea de Ştiinţe Economice a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi şi-a completat pregătirea cu un executive MBA la Universitatea Sheffield din Marea Britanie. Nu a avut o carieră peste hotare, dar spune că beneficiază de multă expunere internaţională prin prisma activităţii sale în cadrul companiei. „Parcursul meu este legat de BT, care este o companie românească, cu care mă identific foarte mult”, conchide ea.
Tag: consiliu
-
Cine este Oana Ilaş, tânăra responsabilă de dezvoltarea celor mai noi produse ale Băncii Transilvania
-
Povestea avocatului care a transformat Boeing într-un gigant al industriei aviaţiei
William McPherson Allen s-a născut în Lolo, statul american Montana, pe 1 septembrie 1900. Allen a studiat la Universitatea din Montana, dar a obţinut licenţa în Drept la Harvard în 1925, obţinând ulterior o slujbă ca avocat stagiar la firma Donworth, Todd şi Higgins din Seattle. La casa de avocatură la care Allen era stagiar, unul din clienţi era Boeing Airplane Co., iar tânărul a fost desemnat să se ocupe de treburile legale minore ale companiei. În 1928, Allen a elaborat documentaţia pentru fuziunea dintre Boeing Air Transport şi Pacific Air Transport, ce a rezultat în United Airlines. El a avut grijă de problemele legislative ale companiei, iar în 1930 s-a alăturat Consiliului de Administraţie al Boeing şi firma a devenit Todd, Holman, Sprague şi Allen.
În septembrie 1944, preşedintele companiei Boeing a murit brusc, iar consiliul de administraţie a căutat un înlocuitor care să se ocupe de tensiunile apărute între ingineri şi angajaţii din producţie. Allen a refuzat oferta de a prelua acea funcţie, argumentând că este avocat, nu inginer sau specialist în industrie. El s-a considerat necalificat în contextul aşteptărilor lăsate în urmă de fostul preşedinte, Philip Johnson. Cu toate acestea, şase luni mai târziu, el a preluat conducerea companiei în urma insistenţelor preşedintelui interimar, Claire Egtvedt.
Allen a preluat compania Boeing într-o perioadă critică. Contractele pentru avioanele militare Boeing B-17 şi B-29 au fost anulate ca urmare a încheierii celui de-al doilea război mondial, lăsând Boeing într-o situaţie incertă, în timp ce industria aviaţiei civile se extindea. Pe baza acestui aspect s-au creat avioanele Lockheed Constellation cu patru motoare şi Douglas DC-4, superioare celor existente la acel moment în circulaţie.
Prima ofertă postrăzboi de la Boeing pentru a profita de călătoriile aeriene a fost modelul 377 Stratocruiser, adaptat de la bombardierul B-29. Acesta a fost proiectat iniţial pentru transportul militar, astfel că oferea destul spaţiu şi părea ideal pentru serviciile de linii aeriene transcontinentale şi transoceanice nonstop. Dar, în ciuda performanţelor impresionante ale aeronavei, Boeing a vândut doar 55 de unităţi. Până la jumătatea anilor ’50, Boeing a continuat să genereze profit din contractele cu statul.
Lucrurile aveau să se schimbe în 1954, când Allen a ales să dedice 16 milioane de dolari pentru a dezvolta un avion şi o cisternă de alimentare în aer pe care nimeni încă nu părea interesat să le cumpere; acest model avea să devină Boeing 707.
În săptămâna în care prototipul 707 şi-a luat zborul, în iulie 1954, Allen a apărut pe coperta revistei Time, care a menţionat trei atribute principale ale sale, „A ştiut când să rişte. A avut încredere în designerii săi. A ştiut cum să creeze o echipă”.
În 1968, când Allen s-a apropiat de cea de-a 68-a zi de naştere, s-a retras din funcţia de preşedinte şi a preluat rolul de preşedinte al consiliului. În 1970, a revenit pentru câteva luni după atacul de cord aproape fatal al preşedintelui în funcţie, T.A. Wilson. În 1972, Allen s-a retras complet din companie, păstrând doar funcţia de preşedinte onorific. În 1975, a fost inclus în Hall of Fame al revistei Fortune. William McPherson Allen a murit la 29 octombrie 1985, suferind de mai mulţi ani de Alzheimer.
În prezent, Boeing este una dintre cele mai prolifice companii din domeniul aviaţiei, producând anul trecut 806 avioane comerciale şi 96 de avioane militare. Veniturile companiei s-au ridicat la 101 miliarde de dolari în 2018, cu un profit operaţional de aproape 12 miliarde de dolari, în vreme ce numărul angajaţilor este de peste 153.000 la nivel global.
-
Donald Tusk denunţă atitudinea lui Boris Johnson privind Brexit
“Garanţiile (din Acordul Brexit -n.red.) au rolul de a evita reinstituirea controalelor la frontiera irlandeză până când va fi găsită o soluţie alternativă. Cei care se opun garanţiilor fără a propune variante alternative susţin de fapt reinstituirea controalelor vamale, chiar dacă nu recunosc acest lucru”, a transmis Donald Tusk prin Twitter.
Boris Johnson a adoptat o abordare dură faţă de Uniunea Europeană, respingând Acordul Brexit elaborat de fostul Cabinet Theresa May cu Bruxellesul şi afirmând că Marea Britanie se va retrage din Blocul comunitar pe 31 octombrie 2019 cu sau fără un nou tratat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cum va arăta noul Consiliu de Administraţie al BNR, negociat de partide. Schimbări pe ultima sută de metri
Partidele politice parlamentare şi-au desemnat candidaţii pentru noul Consiliu de Administraţie al BNR, care va fi audiat marţi şi va primi miercuri votul Parlamentului.
PSD va veni cu Mugur Isărescu, guvernator, Florin Georgescu, prim-viceguvernator, Leonardo Badea, viceguvernator, şi Gheorghe Gherghina, membru neexecutiv. PNL va veni cu Eugen Nicolaescu, viceguvernator, şi Virgiliu Stoenescu, membru neexecutiv.
ALDE va veni cu Dan Radu Ruşanu, membru neexecutiv.
UDMR va venit cu Balint Csaba, membru neexecutiv.
USR va veni cu Cristian Popa, membru neexecutiv.
Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffaisen Bank şi preşedintele Consiliului Fiscal, a pierdut lupta cu Eugen Nicolaescu pentru funcţia de viceguvernator, care îşi menţine poziţia.
Leonardo Badea, preşedintele ASF, a câştigat lupta pentru poziţia de viceguvernator BNR.
PNL l-a menţinut şi pe Virgiliu Stoenescu ca membru neexecutiv.
-
Finlanda a preluat preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE
Principala activitate pe care se va concentra mandatul Finlandei va fi promovarea acţiunilor climatice ale Uniunii Europene la nivel global.
Acest lucru va include şi un angajament privind atingerea unei neutralităţi din punct de vedere climatic până în anul 2050, a informat premierul finlandez Antti Rinne.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ramona Jurubiţă, Consiliul Investitorilor Străini: Atuurile României sunt poziţia geografică şi resursa umană pe care trebuie să o îmbunătăţim şi să o păstrăm în ţară
România trebuie să profite de atuurile ei care sunt reprezentate de poziţia geografică şi de resursa umană pe care trebuie să facă tot posibilul să o îmbunătăţească şi să o păstreze în ţară, a spus în cadrul conferinţei de presă „Cei mai mari jucători din economie” Ramona Jurubiţă, preşedinte Consiliul Investitorilor Străini (FIC).
„Deşi suntem a 17-a economie în Uniunea Europeană, ocupăm locul 7 în ceea ce priveşte suprafaţa şi numărul de locuitori. Atuurile României sunt faptul că avem această poziţie geostrategică importantă şi avem capitalul uman de care trebuie să avem grijă să fie păstrat în ţară, să îl îmbunătăţim şi să pariem pe atragerea şi încurajarea valorii adăugate în economie”, a spus Ramona Jurubiţă.
Ea a adăugat că România este un pariu pentru investitori, atât pentru cei străini cât şi pentru cei autohtoni, iar industriile care au cel mai mare potenţial de dezvoltare sunt industria de IT şi în general industriile în care componenta de inovare există.
-
(P) Consiliul Judeţean Ilfov doreşte să transforme judeţul într-un centru economic şi ştiinţific internaţional
Oameni de ştiinţă din Europa, experţi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale s-au reunit la Bucureşti, la conferinţa „Science meets Regions/Science builds the future”, care a avut loc la Biblioteca Naţională a României, pentru a discuta despre modul în care deciziile politice pot fi fundamentate pe cercetarea ştiinţifică. „Science meets Regions/Science builds the future” face parte dintr-o serie de evenimente organizate de Joint Research Centre (JRC), serviciul ştiinţific şi de cercetare intern al Comisiei Europene. Reprezentanţii JRC au subliniat că este nevoie de un efort integrat în dezvoltarea politicilor publice bazate pe fundamente ştiinţifice, prin implicarea şi colaborarea celor trei piloni sociali – autorităţi, oameni de ştiinţă şi cetăţeni.Cosiliul Judeţean Ilfov susţine iniţiativa localităţii Măgurele de transformare într-un smart-city, având la bază politici publice fundamentate pe rezultatele cercetării ştiinţifice şi speră că va fi prima, dintr-un lung şir de localităţi, care va adopta această viziune. Oraşele din România trebuie să se dezvolte în concordanţă cu nevoile actuale ale locuitorilor, mediului de afaceri, să ţină pasul cu tehnologia digitală şi să se adapteze noii generaţii.
„Este nevoie să fundamentăm politicile publice pe doi piloni: pe randamentul resurselor investite şi pe creşterea calităţii vieţii. Cum prioritizezi ca să ai randament maxim?! Ei bine, aici intervin experţii care fac analiza lor, fac balanţa cost-beneficiu şi prioritizează în condiţiile resurselor date. Administraţia performantă va fi de fapt un trinom – administraţia, experţii/mediul academic şi cetăţeanul. Că nu suntem în război. Nu trebuie să trăim în tabere diferite, trebuie să fim în parteneriat. Apoi, Consiliul Judeţean trebuie să facă politici publice pentru întreaga regiune, nu fiecare pe bucăţica lui.” – Marian Petrache, preşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov.Transformarea oraşului Măgurele în smart-city este un proiect pilot al Consiliului Judeţean Ilfov, iar în cadrul evenimentului au fost identificate şi propuse soluţii pentru ca această localitate să devină un “oraş inteligent”. La bază a stat un studiu realizat de Institutul de Politici Publice.„Fundamentarea politicilor publice pe expertiza oamenilor de ştiinţă şi a cercetătorilor va însemna că nu a luat administratorul o decizie după bunul plac, ci în urma unor analize, iar proiectele alese pentru implementare au fost cele mai bune care puteau fi alese. Să începem de acum şi de aici. Ilfovul e pionier în acest domeniu. În ţară, exemplul îl dăm chiar noi. Şi sper că, după întâlnirea de azi, se va lua microbul.” – Marian Petrache, preşedinte al Consiliului Judeţean IlfovEvenimentul „Science meets Regions/Science builds the future” reprezintă un prim pas în stabilirea colaborării dintre autorităţile publice şi mediul ştiinţific, care poate pune bazele implementării unor politici publice sustenabile. Altfel spus, dezvoltare bazată pe dovezi. -
Consiliul UE exprimă preocupare privind riscurile de securitate din zona Mării Negre
“Consiliul UE reafirmă angajamentul pe termen lung de stimulare a prosperităţii, stabilităţii şi flexibilităţii în zona Mării Negre. Evidenţiază importanţa strategică din ce în ce mai mare a Mării Negre pentru Uniunea Europeană şi pledează pentru intensificarea implicării UE în cooperarea regională, pe baza iniţiativei Sinergia Mării Negre. În mod special, este evidenţiată importanţa utilizării noilor oportunităţi pentru dezvoltare economică, flexibilitate şi conectivitate în regiune şi dincolo de aceasta”, anunţă instituţia, după adoptarea concluziilor privind angajamentul de cooperare în zona Mării Negre.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
-
Noi reguli privind accesul la informaţiile financiare, adoptate de Consiliul European
UE întăreşte astfel capacitatea autorităţilor de combatere a terorismului şi infracţiunilor grave prin îmbunătăţirea accesului la informaţii financiare.
Directiva existentă a UE privind prevenirea spălării banilor impune statelor membre să înfiinţeze registre centralizate de conturi bancare sau sisteme de recuperare a datelor pentru a permite identificarea la timp a persoanelor care deţin conturi bancare şi casete de valori.
Noile norme prevăd că statele membre desemnează autorităţile competente care pot avea acces direct şi imediat la informaţii privind contul bancar, pentru prevenirea, depistarea, investigarea sau urmărirea penală a anumitor infracţiuni şi care pot solicita informaţii sau analize de la unităţile de informaţii financiare, trebuie să se asigure că unităţile de informaţii financiare cooperează cu autorităţile competente şi că sunt capabile să răspundă în timp util solicitărilor de informaţii financiare sau de analiză de la autorităţile respective, să se asigure că autorităţile competente desemnate răspund în timp util la cererile de informaţii privind aplicarea legii de către unitatea naţională de informaţii financiare, să se asigure că unităţile de informaţii financiare din diferite state membre au dreptul de a face schimb de informaţii în cazuri excepţionale şi urgente legate de terorism sau criminalitatea organizată asociată cu terorismul, precum şi să se asigură că autorităţile competente şi unităţile de informaţii financiare au dreptul să răspundă (direct sau prin intermediul unităţii naţionale Europol) solicitărilor legate de informaţiile financiare ale Europol.