BusinessMagazin

Tag: concedieri

  • Meta anunţă o nouă rundă de disponibilizări: Facebook, WhatsApp, Instagram şi Reality Labs vor pierde până la 10.000 de angajaţi în urma programului de restructurare anunţat de Zuckerberg în martie

    Meta Platforms Inc. va începe miercuri o serie de concedieri la nivelul întregii companii, în contextul unei restructurări a echipelor anunţată de Zuckerberg în luna martie, relatează Bloomberg.

    Compania-mamă a Facebook a notificat managerii să se pregătească să anunţe miercuri reducerile de personal, printr-o notă consultată de Bloomberg News. Situaţia indică faptul că Facebook, WhatsApp, Instagram şi Reality Labs – care găzduieşte cercetările VR ale firmei şi hardware-ul Quest – vor fi afectate de disponibilizări. Măsura face parte dintr-o campanie de reducere a costurilor care, în cele din urmă, va elimina 10.000 de posturi în cadrul companiei, aşa cum a anunţat Zuckerberg în martie. O nouă rundă de reduceri va urma în luna mai.

    Meta a redus deja aproximativ 13% din forţa sa de muncă, sau aproximativ 11.000 de posturi, în noiembrie. De asemenea, a prelungit o îngheţare a angajărilor până în primul trimestru al anului 2023. Comentariile lui Zuckerberg au sugerat că firma ar urmări să devină mai eficientă şi să reechilibreze raportul dintre numărul inginerilor de software şi personalul administrativ.

    Memorandumul distribuit managerilor indică faptul că echipele vor fi sistematic reorganizate, angajaţii care vor „supravieţui” rundei de disponibilizări urmând să fie repartizaţi sub conducerea unor noi manageri.

    Meta va cere tuturor angajaţilor din America de Nord care pot lucra de acasă să opereze remote în cursul zilei de miercuri, pentru a avea timp să proceseze vestea, se arată în document.

    Un purtător de cuvânt al companiei a refuzat să comenteze ştirea, amintind de postarea lui Zuckerberg din luna martie despre „anul eficienţei”, în care acesta a anunţat o serie masivă de concedieri până la sfârşitul primăverii.

  • EY va desfiinţa 3.000 de locuri de muncă în SUA pentru a elimina surplusul de angajaţi. Mişcarea firmei de contabilitate „Big Four” vine la doar câteva zile după prăbuşirea planului de divizare a grupului

    EY a anunţat personalul că va reduce 3.000 de locuri de muncă în SUA pentru a elimina surplusul de angajaţi, securea urmând să cadă în principal în sectorul de consultanţă al firmei, raportează Financial Times.

    Reducerile au fost anunţate la mai puţin de o săptămână de la eşecul unui plan de separare a activităţii de consultanţă globală a EY, revizuire strategică denumită „Project Everest”. Concedierile reprezintă aproximativ 5% din forţa de muncă a EY din SUA.

    „După evaluarea condiţiilor economice actuale, a ratelor puternice de retenţie a angajaţilor şi a „suprasaturării” în anumite părţi ale firmei noastre, am luat decizia dificilă de a disponibiliza aproximativ 3.000 de angajaţi din SUA”, a declarat un purtător de cuvânt al EY.

    „Aceste acţiuni fac parte din gestionarea continuă a afacerii noastre şi nu sunt rezultatul revizuirii strategice recent încheiate, cunoscută sub numele de Project Everest”, a adăugat el.

    Afacerile de consultanţă au încetinit brusc în ultimul an, după o perioadă de creştere masivă, când clienţii s-au grăbit să îşi modernizeze sistemele informatice în timpul pandemiei. 

    Reducerile EY sunt mai solide decât cele anunţate de alte grupuri de consultanţă în ultimele luni. KPMG a concediat aproape 2% din personalul său din SUA în februarie, iar Accenture a declarat că va reduce 2,6% din forţa sa de muncă globală în următoarele 18 luni. McKinsey îşi restructurează back office-ul într-un mod care va reduce aproximativ 3% din forţa sa de muncă.

    Echipa executivă a EY din SUA a avertizat săptămâna trecută că plănuieşte o „simplificare” a firmei pentru a economisi până la 500 de milioane de dolari din costurile anuale. Directorii executivi din Marea Britanie au transmis semnale similare referitoare la necesitatea reducerii costurilor.

    Toate cele patru mari firme de contabilitate şi consultanţă ale Big Four au început să facă angajări în timpul redresării post pandemice, luptând să ţină pasul cu volumul agresiv de muncă şi cu un număr neobişnuit de mare de demisii.

    Cu toate acestea, cele patru companii au redus drastic recrutările în ultimul timp. Cel mai recent sondaj lunar realizat săptămâna trecută de William Blair a constatat că posturile de muncă oferite de firmele Big Four s-au restrâns cu 62% faţă de anul 2022.

  • Elon Musk face ravagii la Twitter într-o nouă rundă de concedieri. Câte mii de oameni a lăsat miliardarul fără loc de muncă

    Elon Musk a concediat peste 6.000 de persoane de la Twitter de când a preluat conducerea companiei. 

    Musk a spus la BBC că platforma de socializare are acum doar 1.500 de angajaţi, faţă de cei sub 8.000 care erau angajaţi în momentul achiziţiei. Reducerea echivalează cu aproximativ 80% din personalul companiei.

    Nu este “deloc amuzant” şi poate fi uneori “dureros”, a declarat miliardarul CEO pentru postul britanic de televiziune.

    Al doilea cel mai bogat om din lume a spus că a fost nevoie de “măsuri drastice” când a ajuns la conducerea Twitter, deoarece compania se confrunta cu “o situaţie de flux de numerar negativ de 3 miliarde de dolari”. Acest lucru a lăsat Twitter cu doar “patru luni de trăit”, a estimat el.

    Musk a cumpărat Twitter pentru 44 de miliarde de dolari în octombrie anul trecut.

    După ce iniţial s-a oferit să preia compania în aprilie 2022, el a încercat să iasă din afacere, invocând îngrijorări cu privire la numărul de conturi bot pe care le avea. De atunci, el a revizuit radical Twitter: a concediat directori de top, a tăiat locuri de muncă şi a adoptat noi politici privind modul în care conturile de utilizator sunt verificate sau etichetate.

    De atunci, Twitter este acum “aproximativ” în echilibru, iar agenţii de publicitate se întorc pe platformă, a declarat el pentru BBC.

    Musk a menţionat, de asemenea, examinarea de către SUA a TikTok, spunând că, deşi nu este utilizator al aplicaţiei deţinute de chinezi, de obicei este “împotriva interzicerii unor lucruri”: “Adică, ar ajuta Twitter, presupun, dacă TikTok ar fi interzis, pentru că atunci oamenii ar petrece mai mult timp pe Twitter şi mai puţin pe TikTok. Dar chiar dacă asta ar ajuta Twitter, aş fi în general împotriva interzicerii unor lucruri”.

    De asemenea, Musk a făcut glume în timpul interviului, spunând că “nu mai este CEO al Twitter” şi că a fost înlocuit de câinele său de companie, un Shiba Inu pe nume Floki.

  • Sursă ucraineană: medicii din teritoriile ocupate care refuză paşaportul rusesc sunt concediaţi

    Medicii din oraşul Snizhne, ocupat de ruşi, au fost concediaţi pentru că au refuzat cetăţenia rusă, a anunţat armata ucraineană, potrivit Sky News.

    Oraşul, situat în regiunea Doneţk, se află aproape de graniţa ruso-ucraineană şi este controlat de separatiştii pro-ruşi încă din 2014.

    Ruşii au făcut presiuni asupra ucrainenilor din regiunile ocupate şi separatiste să ia paşapoarte ruseşti timp de luni de zile. Documentele au fost distribuite începând din 2019.

    Se estimează că până în prezent au fost distribuite aproximativ un milion de paşapoarte ruseşti.

  • Realitatea loveşte în faţă cele mai mari companii tech care anunţau disponibilizări pe bandă rulantă. Google şi Amazon s-au trezit că nu pot concedia aşa uşor oameni

    După ce au anunţat cele mai mari runde de disponibilizări din istoria lor, marile companii de tehnologie din SUA află acum cât de dificil este să reducă numărul de angajaţi în Europa. Cele mai mari probleme la acest capitol le întâmpină Google şi Amazon, scrie Bloomberg.

    În SUA, companiile pot anunţa reduceri de personal pe scară largă şi pot renunţa la sute, dacă nu chiar mii de angajaţi în câteva luni – şi multe dintre ele au făcut-o. Între timp, în Europa, concedierile în masă în rândul companiilor din domeniul tehnologiei au stagnat din cauza sistemelor de protecţie a angajaţilor care fac practic imposibilă concedierea în unele ţări fără consultări prealabile cu sindicatele.

    Acest lucru a lăsat mii de angajaţi din sectorul tehnologic în incertitudine, neştiind dacă vor fi afectaţi de negocieri care se pot prelungi la nesfârşit.

    În Franţa, Alphabet Inc., compania mamă a Google, este în prezent în discuţii pentru a reduce numărul de angajaţi prin plecări voluntare, oferind pachete de compensaţii care speră să fie suficient de generoase pentru a-i determina pe angajaţi să plece, au declarat persoane familiare cu acest subiect.

     Amazon a încercat să îi determine pe unii manageri de rang înalt din această ţară să demisioneze prin oferirea unui salariului pe un an şi a acordat concediu angajaţilor care pleacă pentru ca acţiunile lor să poată fi  plătite sub formă de bonusuri.

    Atât în Franţa, cât şi în Germania, unde legislaţia muncii este una dintre cele mai puternice din UE, Google se află în prezent în negocieri cu comitetele de întreprindere – grupuri specifice unei companii ai căror reprezentanţi aleşi ai angajaţilor negociază cu conducerea în legătură cu probleme legate de forţa de muncă.

    Conform legii, companiile sunt obligate să negocieze cu aceste consilii înainte de a trece la disponibilizări – un proces uneori de lungă durată care include colectarea de informaţii, negocieri şi posibilitatea de a recurge la recurs.

    „Am negociat cu atenţie în fiecare ţară în care au loc disponibilizări pentru a respecta pe deplin cerinţele legale locale, care variază în funcţie de locaţie, sunt complexe şi necesită timp”, a declarat un purtător de cuvânt al Google.

    La Paris, unde Google are aproximativ 1.600 de angajaţi, un comitet de întreprindere poartă discuţii cu compania cu privire la numărul şi tipul de angajaţi care vor fi incluşi într-un plan de plecări colective voluntare. Persoane familiarizate cu procesul spun că un rezultat clar ar putea fi încă la câteva săptămâni distanţă, iar între timp, lucrurile vor continua ca de obicei. Potrivit unui angajat care a solicitat anonimatul, conducerea a spus clar că nimeni nu va fi forţat să plece.

    În schimb, în Marea Britanie, unde protecţia muncii nu este la fel de strictă, se estimează că 500 din cei 8.000 de angajaţi Google vor trebui să plece, potrivit reprezentantului sindicatului Unite the Union, Matthew Waley – o rată de disponibilizare de 6%, în concordanţă cu obiectivul global al firmei.

    Discuţiile cu comitetul de întreprindere vor avea ca rezultat pachete confidenţiale de concediere, dar numărul de plecări nu este negociabil.

    „Ei încearcă să facă minimul a tot ce se poate din punct de vedere legal”, a declarat Waley, referindu-se la procesul de negociere în curs.

     

  • Inevitabilul s-a întâmplat: Valul de concedieri din tehnologie a spart barierele industriei şi înghite şi alte sectoare importante ale economiei globale

    Avalanşa de concedieri care a lovit sectorul tehnologic a depăşit barierele industriei şi s-a extins către alte sectoare importante din economia globală. De la finalul anului trecut şi până în prezent, directori din toate ramurile economice au concediat jumătate de milion de oameni, scrie Bloomberg.

    În comunicaţii, sănătate, real-estate, energie şi finanţe, media angajaţilor disponibilizaţi a fost egală sau chiar a depăşit media din tech. În domeniul sănătăţii, media a fost de 20%, determinată de reduceri masive de personal, mai ales în cadrul businessurilor mai mici.

    În sectorul bunurilor pentru consumul personal care înglobează printre altele industria auto şi retailul, peste 100.000 de oameni au rămas fără loc de muncă, în contextul în care pe fondul problemelor macro-economice cererea a început să se clatine.

    Goldman Sachs Group Inc. şi alte bănci mari au eliminat mii de locuri de muncă, în ciuda speranţei că economia americană va avea parte de o recesiune uşoară.

    Companiile energetice au fost printre cele mai puţin afectate, cu mai puţin de 4.000 de locuri de muncă reduse. Marile companii petroliere, precum Exxon Mobil şi Chevron, au înregistrat profituri record şi au anunţat răscumpărări masive de acţiuni, în condiţiile în care războiul Rusiei din Ucraina a provocat o creştere a preţurilor la energie.

    În toate sectoarele, securitatea şi stabilitatea locului de muncă au apărut ca priorităţi pentru mulţi angajaţi. Aproximativ 3,9 milioane de angajaţi americani şi-au părăsit locul de muncă în ianuarie, în scădere faţă de maximele din epoca COVID-19, deşi se situează încă peste limitele de dinaintea pandemiei.

    Nicăieri disponibilizările nu au fost la fel de drastice ca în cazul Amazon, care va elimina aproape 30.000 de posturi, în contextul celei mai recente runde anunţate de gigantul de e-commerce.

     Meta ocupă locul al doilea, cu un număr impresionant de 21.000 de posturi eliminate. Dar acestea sunt doar două dintre cele aproape 800 de firme care au eliminat cel puţin 473.000 de locuri de muncă din octombrie.

    Tehnologia este responsabilă de cele mai drastice reduceri de personal, în contextul în care numărul disponibilizărilor din tech însumeză o treime din totalul la nivel global. Şefii companiilor susţin că valul de concedieri este rezultatul angajărilor excesive din timpul pandemiei şi al perspectivelor lente de creştere.

  • Tsunamiul de concedieri din tehnologie nu se mai termină: Deşi fac milarde de dolari, cei mai mari jucători la nivel global anunţă noi runde de disponibilizări pe bandă rulantă. Zeci de mii de posturi sunt în pericol

    Din SUA până în Europa şi Asia, giganţi mondiali din domeniul tehnologiei, de la Microsoft şi Google, la Amazon, SAP şi alţii, au concediat şi continuă să concedieze mii de angajaţi de la începutul anului, în ciuda faptului că mare parte dintre giganţii tech continuă să facă profit, scrie CNCB.

    “Reducerea numărului de angajaţi este rezultatul angajărilor excesive din timpul pandemiei şi a perspectivelor de creştere mai lente decât cele prevăzute iniţial”, potrivit unui raport al companiei de servicii financiare Jefferies.

    În condiţiile în care ratele dobânzilor şi inflaţia rămân ridicate, consumatorii îşi reduc cheltuielile pe fondul incertitudinilor din economia mondială.

    Ca urmare, companiile “trebuie să reducă numărul de angajaţi pentru a-şi recăpăta eficienţa operaţională cu un număr de angajaţi care să corespundă tendinţelor actuale ale cererii”, au declarat analiştii de la Jefferies.

    Odată cu creşterea ratelor dobânzilor, capitalul a devenit mai scump, iar companiile au început să îşi restrângă costurile cu personalul.

    “În special pentru startup-uri, creşterea numărului de angajări a fost parţial alimentată de capitalul ieftin”, scrie un raport al Bank of America Global Research.

    Unul dintre cele mai grele nume din industria tehnologiei este Microsoft, care a bifat un profit de 16,4 mld de dolari în T4/2022, în scădere cu 8% faţă de 2021. Ramura sa de cloud a fost motorul din spatele profitului, cu venituri de 27,1 mld dolari, cu 22% mai mult faţă de creşterea sa de la an la an.

    „Microsoft Cloud a depăşit pentru prima dată 100 de mld. de dolari în venituri anualizate”, a declarat Satya Nadella, CEO-ul Microsoft.

    În ciuda acestui fapt, Microsoft a anunţat în ianuarie că va concedia 10.000 de angajaţi, în timp ce firma se pregăteşte pentru o creştere mai lentă a veniturilor.

    Alphabet, compania-mamă a Google, este un alt jucător important din tehnologie, care însă nu se bucură de aceleaşi rezultate ca Microsoft. Compania a ratat ţintele pentru profit şi venituri în T4/2022, dar a bifat o creşterea anualizată a veniturilor cu 1% în trimestrul încheiat în decembrie.

    Amazon a bifat în T4/2022 o creştere peste cea estimată de analişti. Deşi veniturile nete au crescut cu 9%, la 149,2 miliarde de dolari în trimestrul respectiv, venitul operaţional în acelaşi trimestru a scăzut la 2,7 miliarde de dolari, faţă de 3,5 miliarde de dolari în urmă cu un an. Anul care a trecut a fost cel mai prost an pentru gigantul din e-commerce, care a înregistrat cea mai slabă creştere de la listarea pe bursă din 1997.

    Amazon a concediat peste 18.000 de angajaţi în luna ianuarie şi urmează să renunţe la încă 9.000 de angajaţi în următoarele săptămâni.

    Dell a înregistrat un venit record de 102,3 miliarde de dolari în anul fiscal 2023, încheiat la 3 februarie, în creştere cu 1% faţă de anul precedent. Venitul operaţional pentru anul în curs a crescut cu 24%, la 5,77 miliarde de dolari.

    În februarie, producătorul de PC-uri a anunţat că intenţionează să disponibilizeze 5% din forţa sa de muncă, adică aproape 6.600 de oameni.

    Apple a evitat concedierile în masă până acum, angajând într-un ritm mai lent decât Google, Amazon, Microsoft şi Meta.

    Cu toate acestea, este de aşteptat ca Apple să se alinieze trendului care zguduie industria de tehnologie.

    Compania ar fi amânat bonusurile pentru unii angajaţi şi a limitat angajările în luna martie.

    Producătorul iPhone a ratat aşteptările privind veniturile, profitul şi vânzările pentru mai multe ramuri ale businessului în primul trimestru al anului fiscal 2023, care s-a încheiat la 31 decembrie anul trecut.

    Directorul general Tim Cook a pus acest lucru pe seama întreruperilor producţiei din China şi a tensiunilor de ordin macro.

     

  • Una dintre cele mai mari companii din lume suferă tot mai tare şi anunţă că mai urmează o nouă rundă de concedieri. 9.000 de oameni vor rămâne fără un loc de muncă

    Amazon va elimina 9.000 de locuri de muncă în a doua rundă de concedieri din cadrul companiei, potrivit Reuters.

    Amazon.com Inc a anunţat luni că va reduce 9.000 de locuri de muncă în unităţile sale de servicii cloud, publicitate şi platforme de streaming. Aceasta este ultima companie Big Tech care anunţă a doua rundă de concedieri în faţa unei posibile recesiuni.

    Directorul general Andy Jassy a declarat că firma a adăugat un număr substanţial de angajaţi în ultimii ani, dar evoluţia economiei a forţat-o să reducă numărul de angajaţi şi costurile.

    Săptămâna trecută, Meta Platforms, compania-mamă a Facebook, a anunţat că va reduce 10.000 de locuri de muncă în acest an, după prima concediere în masă din toamna trecută. Atunci au fost eliminate peste 11.000 de locuri de muncă.

  • Mii de angajaţi ai Credit Suisse vor fi concediaţi după ce banca va fi preluată de UBS

    Credit Suisse Group era în procesul de a concedia 9.000 de persoane încă dinainte de acordul prin care gigantul UBS va prelua banca pentru a o salva, iar valul de disponibilizări ar putea lua amploare, potrivit Bloomberg.

    Sursele citate de publicaţia americană spun că dimensiunea valului de disponibilizări ar putea fi chiar un multiplu al numărului vehiculat anterior, ducând fenomentul la un alt nivel.

    Preluarea Credit Suisse de către UBS îi aduce grupului elveţian mai mult personal decât are nevoie pentru diferite componente din activităţile băncii. Cei doi creditori aveau împreună 125.000 de angajaţi la finalul anului 2022, dintre care circa 30% sunt localizaţi în Elveţia.

    Colm Kelleher, preşedintele UBS, a declarat că este prea devreme pentru a da o cifră exactă referitoare la concedieri, însă banca a dat de înţeles că acestea vor fi semnificative.

    Duminică, UBS a declarat că vrea să reducă cheltuielile UBS cu mai mult de 8 miliarde de dolari până în 2027, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din cheltuielile Credit Suisse din 2022.

  • În ce industrii urmează concedieri după cele din tehnologie?

    Încă o săptămână, încă o rundă de concedieri. De data asta Meta adaugă încă cateva mii de disponibilizări celor 11.000 pe care le-a făcut deja în Noiembrie, scrie Alex Webb într-o analiză pentru Bloomberg.

    Astfel se ridică întrebarea: chiar şi după miile de disponibilizări pe care le-am văzut în ultimele luni, ce industrii ar putea căuta să dea şi mai mulţi oameni afară? Răspunsul, bazat pe o analiză a câştigurilor şi a performanţei acţiunilor, pare să fie sectorul financiar şi cel al sănătăţii.

    Iată cum am ajuns la această concluzie. În S&P 500 există 105 companii al căror venit per angajat, suma medie a veniturilor generate de fiecare lucrător, a scăzut de la nivelurile pre-pandemie, adică 2019. Acesta este un indicator destul de bun pentru a arăta cât de eficient este condusă o companie. Înseamnă că fie vânzările au scăzut, fie conducerea a angajat noi oameni mai repede decât ar putea extinde afacerea.

    Dintre aceste 105 de acţiuni, aproximativ 60 au depăşit piaţa mai largă în ultimul an. Acest lucru v-ar putea conduce la concluzia că există mai puţină presiune asupra echipei executive pentru a îmbunătăţi profitabilitatea. Desigur, nu va fi întotdeauna cazul. Meta a avut rezultate mai bune decât S&P 500, nu în ultimul rând din cauza concedierilor sale anterioare, dar asta nu pare să-l împiedice pe directorul executiv Mark Zuckerberg să reducă mai multe locuri de muncă. Scăderea cu 14% a veniturilor per angajat al gigantului reţelelor sociale din 2019 până în 2022 a fost una dintre cele mai extreme scăderi în rândul companiilor din indice.

    Eliminarea acelor companii lasă 45 de acţiuni care ambele au performanţe sub restul pieţei şi au vânzări în scădere per angajat. Şi în cadrul acestui grup, cea mai mare cohortă sunt cele 12 companii financiare, urmate de 10 companii de îngrijire a sănătăţii. Printre acestea se numără Bank of America şi Citigroup din industria bancară, ambele care angajează sute de mii de oameni, precum şi producătorul de dispozitive medicale din Minneapolis Medtronic.